MB MUSIC RADIO

ACUM:



ASCULTA:
tunein    tunein

RECENT

Navigation

Credem in ceva ?

In urma cu ceva timp scriam un articol legat de mersul la biserica si implicit despre credinta in Dumnezeu. Recent, in urma unei discutii, mi s-a adus in atentie subiectul legat de credinta.

Una din marile provocari ale omenirii este cu siguranta mostenirea de la stramosii nostrii, cei care au ales sa creada in zei iar mai tarziu au ales sa creada in Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Istoria omenirii este puternic influentata de existenta lui Hristos, insasi evolutia anilor este raportata dupa Hristos, ma refer bineinteles la ere, inainte si dupa Hristos. Dar tot istoria este cea care ne provoaca la contraziceri si dispute. Pornind de la teoria evolutiei a lui Darwin aflam ca omul se trage din maimuta. Religia ne spune insa o alta poveste, cea in care Dumnezeu i-a creat pe Adam si Eva, pe care i-a izgonit din Rai pe pamant si care mai departe au facut copii si tot asa...

Marea provocare, cel putin pentru mine, este sa aleg in ce sa cred, in faptele stiintifice sau in ce scrie biblia si ce ne spun preotii ?

Mergand si mai departe ajungem la o discutie si mai avansata legata de credinta in Dumnezeu. Credem sau nu in el ? Traditiile ni-l aduc pe Dumnezeu in viata noastra inca de la nastere atunci cand suntem botezati religios. Dar odata ce crestem, in functie de evenimentele din viata noastra, ajungem sa ne schimbam parerile.

In lumea asta exista mai multe religii, milioane de oameni cred in Dumnezeu, altii in Allah, altii in Buddha si tot asa. Fiecare crede in cineva sau in ceva, chiar si in diavol. Sunt altii care nu cred in nimic si in nimeni. Ateii, cum mai sunt cunoscuti, sunt cei care aleg sa isi conduca viata asa cum vor ei, fara sa le fie frica, sau mai bine zis fara sa fie "oameni cu frica lui Dumnezeu". De multe ori aceste persoane sunt cele care renunta sa creada in bunatatea Domnului si in expresia "Dumnezeu va avea grija si de tine" sau in expresii de gen "inger pazitor". Cred ca de fel cu totii renuntam intr-o oarecare masura la Dumnezeu, atunci cand suferim, cand trecem prin perioade dificile, atunci cand ne gandim de ce am avut o viata grea si tot asa. In astfel de cazuri ne gandim ca nu exista Dumnezeu, caci daca ar fi existat nu ne-ar fi mers asa de rau. Sunt si momente in care ne simtim bine, lucrurile sunt mai frumoase, atunci cand suntem iubiti, atunci cand oricat de tristi am fi exista cineva, o persoana sau mai multe, alaturi de care putem alege sa fim fericiti indiferent ca viata a fost sau este grea. Atat timp cat nu esti singur,lucrurile cu siguranta par altfel.

A crede in ceva sau in cineva, este dupa parerea mea o forma de a fi optimist sau de a iti impune tie insuti o serie de reguli. Dar mai mult de atat este o modalitate de a comunica cu cineva, noua ne place sa spunem ca e vorba de o divinitate. In cazul meu, a crede in Dumnezeu este forma prin care nu numai ca vorbesc cu mine insumi ci ii ofer sufletului sansa de a avea momente cand se descarca, sa spere, sa fie mai bun. A crede in ceva, pentru mine inseamna acel lucru de care am avut nevoie atunci cand mi-a fost greu. Este o forma de a intelege unele lucruri care par greu de inteles si de explicat. Atunci cand soarta iti este potrivnica, la un moment dat, daca esti credincios, apelezi la Dumnezeu. Incerci sa comunici cu el, ii ceri sa iti fie alaturi, pentru tine sau pentru fiintele care iti sunt dragi. Atunci cand ceva se intampla, cand lucrurile par a fi mai bune, alegem sa ne gandim la Dumnezeu.

Dar din pacate marea problema din ziua de azi este faptul ca oamenii care au ales sa il slujeasca pe Dumnezeu sunt cei care ii fac si cel mai mare deserviciu. Nu toti sunt la fel, dar din pacate cei care ii conduc (pentru ca peste tot exista sefi) sunt cei care ne pun pe ganduri si care uneori ne dau lectii despre pacate, cand ei sunt mai pacatosi ca noi.

Ce alegem sa facem atunci? Mai credem in ceva, daca cei care ar trebui sa ne fie exemple si sa ne insufle aceasta credinte nu reusesc decat sa ne faca sa ne indoim de fapt de mesajul care il transmite Dumnezeu si interpretat de ei, de oamenii ai bisericii ? Eu unul am ajuns sa cred doar in Dumnezeu si cam atat, stiu ca am pacate, grave sau nu, pana si cei care se dau sfiosi si sfinti le fac.

Eu cred in ceva pentru ca pentru mine e mai bine asa, dar tu ?
Share

loading...

Chirea Bogdan

Posteaza comentariu:

3 comments:

  1. din maimuta te tragi tu, filozofule!

    RăspundețiȘtergere
  2. daca eu ma trag din maimuta tu din ce te tragi ? Sau oi fi o specie de animal din categoria ovine, bovine, suine care au evoluat si stiu sa intre pe guagal ?

    :)) oricum, nu vad care e rostul comentariului tau !

    RăspundețiȘtergere
  3. Of!!!!!!noi oamenii mereu ne dorim sa credem in ceva sau in cineva, avem mereu nevoia de approbarea si dragostea altcuiva, de obicei a cuiva care nu da doi bani pe tine,si avem ciudata tendinta de a ne privi, analiza sau iubi numai prin ochii celorlalti.Ne dorim sa credem, dar in acelas timp analizam totul, cautam mereu explicatii la lucruri care ne par de neinteles, sau mai precis,pe care dorim sa nu le intelegem. De ce ?! pentru ca asa ne este mei bine, pentru ca nu vrem sa credem ca persoana pe care o iubim poate fi altfel decat perfecta!!!!cred ca Dumnezeu a gresit cand ne-a inzestrat cu sentimente!!!!!!!!!era mult mai simplu fara ele!!!.Iti impuneai un program si il puteai respecta fara aceste complicatii si trairi adeseori contradictorii si inutile!

    RăspundețiȘtergere

Comentariul va fi postat dupa aprobare