MB MUSIC RADIO

ACUM:



ASCULTA:
tunein    tunein

RECENT

Navigation

Cat de toleranti putem fi

Zilele astea mi-a fost dat sa trec prin diverse incercari care mi-au pus rabdarea la incercare. Adunate, de-alungul timpului au tot existat situatii care mai de care ce mi-au intins nervii la maxim. In acest fel am ajuns sa ma gandesc ce limita am, cat de tolerant sau intolerant pot fi.

Subiectul in cauza a fost discutat de ani buni si asta pentru ca intr-o oarecare masura, in functie decat de toleranti suntem putem determina daca suntem in stare sa fim linistiti sau putem avea o alta atitudine, in familie, in relatiile cu ceilalti sau in viata in general.

Intelesul de baza al cuvantului este ingaduinta sau indulgenta. Cu toate astea, este important să definim şi dimensiunile toleranţei, pentru că ea poate fi un lucru bun şi necesar, dar, tot aşa, poate fi un lucru rău. Pana la urma putem fi toleranti la infinit sau exista anumite limite cand ar trebui sa ne oprim. De asemenea la ce lucruri nu putem fi intoleranti si la care nu ? Aici intervine intr-o oarecare masura si diverse doctrine, cum ar fi cea religioasa.


Putem aborda acest subiect sub diverse forme, sau spre anumite directii. Spre exemplu cat de toleranti suntem fata de alte curente, nationalitati, orientari, rase etc. Cati dintre noi  vorbesc des " nu suport tiganii", "mama ce urat e negrul ala" etc. Daca ne-am referi strict doar la tema asta am putea spune ca avem aici trei tabere, cei pro, cei contra si cei neutrii. Fiecare dintre acestea au argumentele lor si e greu de intrat in discutii de genul de ce gandesti asa...


Cu toate astea eu as reveni la ceva mai personal, sau mai bine zis la ceea ce m-a determinat pe mine sa ma gandesc cat de ingaduitor pot fi sau cat de indulgent sunt. Luat pe bucatele, am ajuns la concluzia ca sunt extrem de indulgent si ingaduitor. In marea parte a situatiilor, desi aparent ma deranjeaza un anumit lucru ce mi se face, in sine ajung pana la urma sa inchid ochii si sa trec mai departe. Dar aici apare intrebarea , cat mai inchidem ochii, e bine sau e rau ?


Si uite asa ajungem sa asociem pana la urma toleranta cu situatii din viata de familie, cu persoana/ele iubita/e sau cu persoanele foarte apropiate noua.  In relatiile cu toti cei enumerati este nevoie de toleranta, altfel cum sa le iertam greselile,  cum sa-i accepti asa cum sunt, cu calitatile si defectele proprii? In anumite situatii suntem toleranti, dar totusi totul are o limita, nu ?

In principiu este bine sa fim toleranti (ingaduitori si indulgenti, cum vreti sa-i spuneti) dar nu intr-atat de mult incat sa uitam totusi de noi insine. Spunand asta ma gandesc si la fraza "Toleranta este o forma de iubire dar ca sa iubesti trebuie sa te sacrifici pentru ca sa-i fie bine si celuilalt de langa tine.Astazi cine mai sufera doar ca sa-i fie bine altuia?". Citatul ii apartine unui anonim si este scris pe un site romanesc unde se discuta pe aceasta tema. Pana la urma cat Dumnezeu ne mai putem sacrifica pe noi insine , acceptand totul sau lasandu-ne pe noi pe locul 2?  Evident nu pana la infinit, adica exista perioade in  care chiar ne sacrificam, pentru parinti, frati, persoana iubita, prieteni. Le ascultam parerile, sfaturile, necazurile, ii lasam sa ne influenteze viata. Le ascultam problemele prietenilor si incercam sa ii ajutam cum putem. Dar totusi nu putem sa caram dupa noi povara(sa-i zicem asa) de a fi totusi in plan secund de fiecare data, sau sa fim luati ca persoane fara sentimente(in primul rand), care nu au dreptul la opinie, nu au probleme sau nu trebuie ascultati.

Pana la urma avem dreptul sa fim intoleranti atunci cand de prea multe ori suntem luati peste picior, suntem calcati in picioare sau mintiti. Nu poti tolera anumite actiuni si fapte care in sine sunt rele si nu poti sa te simti vinovat sau sa iti para rau ca trebuia totusi sa te comporti altfel.

As vrea totusi sa inchei intr-o nota optimista articolul si sa pledez totusi pentru mai multa toleranta.


"E momentul ca omenirea să înceteze de a se mai autoamăgi, să se tre­zească, să-şi dea seama că singura problemă a omenirii este lipsa de dra­goste. Dragostea dă naştere la toleranţă, toleranţa dă naştere la pace. In­toleranţa produce război şi priveşte cu indiferenţă către condiţii de neîngăduit. Dragostea nu poate fi indiferentă. Nu ştie cum să o facă."

Neale Donald Walsch
Share

loading...

Chirea Bogdan

Posteaza comentariu:

1 comments:

  1. Toleranta?!putem vorbi de ea in mai multe domenii...religios, artistic, profesional,sentimental si......Poti fi "tolerant"in functie de principiile tale de viata, de sentimente, de persoanele in cauza sau de subiectul in cauza, ce este cert, este faptul ca uneori nu mai reusesti sa vezi totul cu "toleranta" si atunci esti considerat intolerant.Ajungi la punctul in care nu mai suporti sa fii mintit, desi esti tot timpul constient de asta, dar accepti de dragul
    persoanei sau relatiei respective, sau ajungi la o anumita limita a suportabilitatii deci....cand depasesti limitele, nu este bine nici pentru tine nici pentru cei din jur, asa ca uneori, este bine sa fii intolerant, dupa ce ai facut uz de foarte multa toleranta!!!

    RăspundețiȘtergere

Comentariul va fi postat dupa aprobare