Pe 16 iulie, Preşedintele României a semnat decretul pentru promulgarea Legii internshipului, proiect iniţiat de Guvernul României şi aprobat de Parlamentul României cu o largă majoritate. Noua  lege (176/2018) reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani, introducând această formă contractuală  în legislaţia internă.

Organizaţia de tineret a PMP atrage atenţia asupra riscurilor la adresa respectării drepturilor tinerilor, relaţiilor de muncă ascunse create şi diferenţelor de şanse instituite de Legea internshipului. Organizatia de tinerere a PMP evidenţiază relaţiile de muncă mascate sub contracte de internship introduse, fără protecţie socială, incertitudini create pentru persoanele ocupate astfel şi pentru organizaţiile gazdă privind aranjamentele contractuale, precum şi modul arbitrar în care sunt stabilite criterii diferite categorii de interni.

„Legea internshipului introduce în legislaţia din România o serie de relaţii de muncă atipice, deghizate, fără niciun fel de protecţie socială, sub forma ideii de internship, creând condiţii precare pentru persoanele ocupate astfel şi incertitudine pentru posibilii angajatori. Sunt neclarităţi faţă de suprapunerile cu legislaţia muncii, cu cea privind stagiile sau cu cea privind practica.

Mai mult, este instituţionalizată discriminarea pe două fronturi: între aşa-zişii interni şi angajaţi, fie ei şi stagiari, dar şi între internii „favorizaţi” din misiuni permanente ori instituţii care au vreun rol în pregătirea Preşedinţiei române a Consiliului UE, care vor avea o remuneraţie echivalentă salarizării unui referent de specialitate, şi cei din celelalte organizaţii, unde vorbim de 50%. În toate cazurile, lipsesc garanţii minime privind asigurarea predictibilităţii relaţiilor dintre intern şi organizaţie şi garantării respectării unor standarde minime ”, meníonează Mădălin Blidaru, vicepreşedinte al Organizaţiei de Tineret a Partidului Mişcarea Populară.

Noul aranjament contractual este definit în afara legislaţiei muncii, oferă un cadru favorabil transformării ideii de internship în muncă deghizată, fără o limită de vârstă, ocolind salarizarea minimă, sistemele de asigurări sociale şi de sănătate, garantarea drepturilor ce ţin de informare, asociere, dispunerea orelor de lucru, participarea tuturor partenerilor sociali şi chiar de asigurarea egalităţii de şanse în accesarea programelor de internship.

Oferă incertitudine pentru organizaţiile gazdă, fie ele în firme, organizaţii neguvernamentele sau instituţii publice, şi insecuritate pentru viitorii interni privind viitorul acestora pe piaţa muncii. Beneficiind de criterii diferite, noua  lege creează o categorie de interni „speciali” în misiunile permanente ale României în străinătate, în instituţiile şi autorităţile publice implicate în activităţi privind pregătirea, organizarea şi desfăşurarea perioadei de exercitare de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din anul 2019.