Romania este pe locul 36, din 45 de tari si regiuni, in ceea ce priveste performantele la lectura ale copiilor de 10 ani. Profesorii propun solutii: tabere cu tematica literara, intalniri cu scriitorii si vizionarea de ecranizari.





Internetul, jocurile, televizorul, interesul insuficient aratat de parinti si de scoala fac ca performantele elevilor la lectura sa fie extrem de slabe. Studiul „The Progress in International Reading Literacy Study” (PIRLS), intocmit de Boston College pe un esantion de 215.000 de elevi de clasa a IV-a, arata ca un sfert dintre copiii romani de 10 ani nu au acasa mai mult de 10 carti potrivite pentru varsta lor. „Elevii spun ca aloca o ora pe zi pentru lectura, stau in schimb mai mult timp cu prietenii. Au mai multe mijloace de petrece a timpului liber si mai multe mijloace de informare decat inainte”, observa Margareta Modrea, profesor psiholog la Colegiul National „Al. I. Cuza” din Focsani.

Intr-un clasament pe tari, Romania ocupa locul 36 din 45 de tari si regiuni participante in ceea ce priveste performantele la lectura ale copiilor. Asta, in timp ce Bulgaria se afla intre primele 15. Profesorii romani vin cu solutii care sa rastoarne aceasta situatie jalnica.

In librarii, din intamplare

Cei mai multi elevi intra intr-o librarie o data pe luna, uneori din intamplare. Atunci cand ajung sa-si cumpere o carte, o fac pentru ca o considera interesanta, si nu ca ar corespunde cerintei profesorilor. Nici bibliotecile nu sunt mai frecventate: 42% dintre cei de la liceele teoretice intra o data pe luna, la fel - 27% dintre cei de la liceele vocationale si 20% dintre cei de la gimnaziile vocationale.

Acestea sunt cateva dintre concluziile unui studiu din cadrul proiectului Socrates Adore - „Instruirea cititorilor adolescenti, care intampina probleme in domeniul lecturii: Un studiu comparativ al bunelor practici din tarile europene”, realizat de trei profesori ai Colegiului iesean „Richard Wurmbrand” (Fundatia Filocalia) - Raluca Stefania Pelin, Brandusa Silvia Chelariu si Cristian Ovidiu Lucaci. Ei au intocmit un chestionar, aplicat unui numar de 400 de elevi ieseni, din opt licee reprezentative. La una dintre cerinte, de a numi o carte care le-a format adolescenta si de a scrie cateva randuri despre modul in care s-a intamplat asta, autorii au consemnat raspunsuri puerile, lipsite de consistenta. Cei de la liceele industriale si vocationale au numit carti din bibliografia obligatorie, gresind de multe ori numele autorului.

Tabere literare si vizionari de ecranizari

Dupa intocmirea studiului, echipa ieseana a cerut sprijinul catedrelor de limba romana de la scolile din tara pentru a afla metodele prin care reusesc sa-i determine pe elevi sa citeasca. Au obtinut 35 de astfel de cazuri, pe baza carora vor intocmi studiul pentru Romania.
Taberele si excursiile cu tematica literara, realizarea unui optional dedicat lecturii, implicarea elevilor in dotarea bibliotecii scolii, selectarea si valorificarea unor texte literare in concordanta cu preocuparile elevilor, vizionarea de ecranizari, organizarea de intalniri cu scriitori sunt cateva dintre cele mai interesante solutii oferite de cei 30 de profesori care au participat la studiu. Ei au mai propus ca elevii sa scrie texte literare pornind de la propriile lecturi, organizarea unor ore in care oferta de lectura sa fie facuta de elevi ori dramatizarea unor texte literare.

Rezultatele finale vor fi publicate in 2009

Fundatia romaneasca Filocalia participa la acest proiect in calitate de partener alaturi de institutii din Germania, Belgia, Estonia, Finlanda, Ungaria, Norvegia, Polonia, Elvetia, Italia si Austria. Rezultatele centralizate vor fi prezentate si discutate in cadrul conferintei finale ce se va desfasura in septembrie anul viitor, la Universitatea Lueneberg, din Germania, urmand a fi publicate in primavara lui 2009.

Proiectul beneficiaza de o finantare de aproape 630.000 de euro, din partea Uniunii Europene si a partenerilor sai. „In masura in care documentul ADORE se va dovedi convingator, exista sansa sa influenteze politicile educationale la nivelul UE”, a aratat profesoara Brandusa Chelariu, unul dintre partenerii proiectului.

MODELELE OCCIDENTALE

Germanii au introdus „pasapoartele pentru lectura”

La un seminar desfasurat acum doua luni in Ungaria, fiecare tara participanta a prezentat doua cazuri de buna practica in domeniul lecturii. Iata cateva dintre ele:

> Educarea adultilor de a le citi celor mici. Proiectul se numeste Reading for children si este foarte raspandit, in special in Statele Unite si Canada: parintii sunt instruiti sa le citeasca intre o jumatate de ora si o ora copiilor de 3-6 ani, in fiecare seara. Se dezvolta astfel bazele creativitatii pentru intreaga
viata.

> In Germania exista grupuri de tineri care se aduna intr-o sala de clasa cu saci de dormit si citesc pana dimineata. Tot aici s-au introdus „pasapoartele pentru lectura” - tinerii citesc un numar de carti intr-un anumit timp si primesc puncte pentru pasaport, dupa verificarea prin teste computerizate.

> Tinerii finlandezi au fost incurajati sa citeasca timp de trei luni cateva ziare de calitate din oras. Li se cerea apoi sa realizeze propria cercetare pentru a confrunta perspectiva media cu realitatea inregistrata de ei, iar in lunile urmatoare intrau in corespondenta cu ziaristii, pe respectivele teme.

> Un proiect de lunga durata s-a desfasurat in Belgia: timp de 20 de ani s-a urmarit dezvoltarea abilitatilor, incepand cu gradinita. In acest timp, s-au utilizat teste si metode de eficientizare a lecturii. Proiectul este in curs de finalizare.

"PERFORMANTE"

S-a spart mitul natiunii ce fabrica olimpici

Raportul „Romania educatiei, Romania cercetarii”, publicat la jumatatea acestui an de Comisia Prezidentiala pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniile educatiei si cercetarii, semnala faptul ca mai toate performantele obtinute de elevi la principalele evaluari internationale - la citire, matematica si stiinte - se afla mult sub medie. Era avut in vedere studiul PISA, realizat in anul 2000.

„Mult mai ingrijorator este insa faptul ca performantele inregistrate de elevii nostri sunt semnificativ mai slabe decat cele ale elevilor din tarile vecine, recent intrate in UE, care au aproximativ aceleasi conditii social-economice ca Romania”, se arata in raport.

Sistemul performant, producator de rezultate exceptionale la olimpiadele internationale, este o iluzie, mai spune raportul: „Rezultatele olimpicilor nostri sunt prea putin relevante pentru sistem: ele reflecta excelenta lor personala si a catorva profesori care-i pregatesc, nicidecum starea sistemului”.

Sursa: Evenimentul Zilei