MB MUSIC RADIO

ACUM:



ASCULTA:
tunein  

RECENT

Navigation

Klaus Iohannis a sesizat la Curtea Constitutionala legea Codului Administrativ



Preşedintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curţii Constituţionale, marţi, 31 iulie, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind Codul administrativ al României.

In textul acestei sesizari, presedintele sustine ca "Prin modul în care a fost adoptată, legea dedusă controlului de constituţionalitate încalcă prevederile art. 61 alin. (2), art. 66 alin. (2) şi (3), ale art. 75 alin. (1), (2) şi alin. (4) coroborate cu cele ale art.73 alin. (3), precum şi cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Totodată, prin conţinutul normativ, legea contravine normelor şi principiilor constituţionale."

Primul aspect pe care Klaus Iohannis il aduce in atentia Curtii Constitutionale este ca "Legea privind Codul administrativ al României a fost adoptată de Senat cu încălcarea prevederilor art. 75 alin. (2), fiind dezbătută şi adoptată cu depăşirea termenului constituţional de 60 de zile stabilit pentru prima Cameră sesizată."

Potrivit art. 75 alin. (2) din Constituţie: "Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate". Astfel, Constituţia instituie o prezumţie absolută, în virtutea căreia o iniţiativă legislativă - chiar dacă nu a fost adoptată de o Cameră - se consideră adoptată prin simpla trecere a timpului. Prezumţia se bazează pe o presupusă acceptare tacită a propunerii legislative şi pe lipsa obiecţiilor primei Camere sesizate.

La cel de-al doilea punct al sesizarii presedintele invoca faptul ca Legea privind Codul administrativ al României a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională în şedinţa din data de 9 iulie 2018. Această lege a fost dezbătută şi adoptată de către Camera Deputaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie întrucât această lege a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunită.

În cazul Legii privind Codul administrativ al României niciuna dintre cele două condiţii nu a fost îndeplinită, întrucât:

1. sesiunea extraordinară a Camerei Deputaţilor nu a fost constituţional întrunită;
2. legea criticată a fost înscrisă pe o ordine de zi viciată în ansamblul său prin încălcarea prevederilor art. 66 din Constituţie.

In sesizarea inaintata catre Curtea Constitutionala se mai arata de asemenea ca "Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României a fost iniţiată de 168 de deputaţi şi senatori. Potrivit expunerii de motive a iniţiatorilor propunerea legislativă vizează "simplificarea şi restrângerea legislaţiei, realizarea unui cadru legal unitar într-un anumit domeniu şi clarificarea unei tematici specifice, simplificarea accesului beneficiarilor la legislaţia în vigoare, îmbunătăţirea aplicării acesteia", iar printre problemele la care această propunere legislativă şi-a propus să răspundă se numără şi o serie de disfuncţionalităţi de tehnică legislativă: "inexistenţa unor definiţii unitare ale principalelor concepte din administraţia publică, prevederi legale redundante şi paralele (mai frecvente în domeniul administraţiei publice locale), existenţa unor norme juridice contradictorii, vid legislativ (în special în ceea ce priveşte regimul juridic cadru al serviciilor publice) şi dificultăţi în aplicarea prevederilor legale în vigoare generate de norme juridice neclare şi necorelate". Propunerea legislativă vizează următoarele domenii: administraţia publică centrală, prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate, administraţia publică locală, statutul funcţionarilor publici şi statutul juridic aplicabil personalului contractual din administraţia publică, răspunderea administrativă, serviciile publice.

De asemenea Legea privind Codul administrativ reuneşte, într-un singur act normativ, o multitudine de norme cuprinse în prezent în alte acte normative complexe şi eterogene, rearanjându-le conţinutul într-o structură nouă, clarificând pe alocuri anumite instituţii, dar fără a aduce modificări substanţiale în arhitectura şi funcţionarea sistemului administrativ. Din acest motiv, legea se subsumează unui efort de sistematizare a legislaţiei în domeniu, fără a se constitui, însă, într-un proces riguros de codificare.

Prin modul în care legea supusă controlului de constituţionalitate este concepută se creează o confuzie între ideea de codificare în accepţiunea normelor de tehnică - legislativă şi încorporarea unor acte normative dintr-un domeniu într-un singur act normativ. Din această perspectivă, legea criticată se apropie, mai degrabă, de conceptul de codex, astfel cum este acesta reglementat la art. 19 din Legea nr. 24/2000. Astfel, potrivit art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, "Pe măsura consolidării sistemului legislativ, reglementările legale în vigoare privind acelaşi domeniu sau domenii conexe, cuprinse în legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, pot fi încorporate prin alăturarea textelor acestora într-o structură omogenă, prezentată sub formă de codex, care să înlesnească cunoaşterea şi aplicarea lor". Un astfel de Codex este însă, potrivit legii, elaborat de Consiliul Legislativ, din proprie iniţiativă sau la solicitarea unuia dintre birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului ori a Guvernului.

Aşadar, pentru respectarea exigenţelor privind calitatea actelor normative şi integrarea unei asemenea reglementări fundamentale în ansamblul legislaţiei, un cod ar trebui să se raporteze la principii generale de funcţionare ale domeniului respectiv şi să permită identificarea acelei substanţe comune care să contribuie la extragerea aceluiaşi tip de raporturi juridice.

Intreg textul sesizarii poate fi citit aici.
Share

loading...

Chirea Bogdan

Posteaza comentariu:

0 comments:

Comentariul va fi postat dupa aprobare