Manfred Spitzer, unul dintre cei mai cunoscuți psihiatri și specialiști în neuroștiințe din Germania si-a prezentat sambata in Librăria Humanitas de la Cișmigiu cartea sa, „Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii”, bestseller în Germania, publicată în colecția Știință a Editurii Humanitas.

Volumul „Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii” este publicat în colecția Știință a Editurii Humanitas, în parteneriat cu Mazars România, unul dintre cei mai importanți jucători de audit și consultanță la nivel internațional.

Viața noastră depinde astăzi atât de mult de noile tehnologii, încât am ajuns să ne simțim pierduți fără calculator, internet și telefon inteligent. În fiecare zi o nouă invenție vine să ne facă munca mai ușoară, preluând mai ales din efortul mental pe care ar trebui să-l depunem. Care sunt însă efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui mușchi, acesta se atrofiază cu cât este folosit mai puțin. Ne-am obișnuit să căutăm pe Google răspunsul la orice întrebare, să stocăm toate informațiile pe un dispozitiv digital și să efectuăm până și o socoteală simplă pe calculator. În plus, petrecem tot mai mult timp pe rețelele de socializare și înlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente și importante studii științifice, psihiatrul și specialistul în neuroștiințe Manfred Spitzer investighează influența negativă pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare și abilităților cognitive, în special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și politicieni.

„Demența nu înseamnă doar pier­deri de memorie. Iar în cazul de­men­­ței digitale nu e vorba doar de faptul că tinerii (mai ales) par să devină din ce în ce mai uituci […]. E vorba mai degrabă de randament mental, gân­dire, capacitate cri­tică, de orien­tare în «hăţişul de informa­ții». Dacă o ca­sieră folosește calcu­latorul ca să so­co­tească doi plus doi și nu obser­vă că rezultatul 400 trebuie să fie gre­șit, dacă NASA lan­sează un satelit în nisip (sau în spa­țiul infinit) pentru că nimeni nu s‑a prins că incii și mi­lele nu sunt totuna cu centimetrii și kilometrii, dacă bancherii greșesc un calcul cu 55 de miliarde de euro, toate acestea înseamnă până la urmă doar că nimeni nu mai gândește. Evi­dent că în aceste cazuri nimeni n‑a aproxi­mat în cap ordinul de mă­ri­­me al rezultatului, ci s‑a bazat în schimb pe un asistent digital oarecare.“ (Manfred Spitzer)

Manfred Spitzer (n. 1958) a studiat medicina, psihologia și filozofia la Universitatea din Freiburg, iar în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea din Ulm, unde conduce din 1997 Clinica psihiatrică universitară și din 2004 Centrul pentru neuroștiințe și învățare. A fost de două ori profesor invitat la Universitatea Harvard. Este foarte implicat în dezbaterile despre tehnologie și educație Este gazda emisiunii TV săptămânale Geist und Gehirn (Minte și creier), în care prezintă unui public larg rezultatele cercetărilor sale în domeniul neuroștiințelor. A publicat numeroase cărți, dintre care Lernen (Învățarea), Vorsicht Bildschirm! (Atenție, ecran!) și Digitale Demenz (Demența digitală) au devenit bestselleruri. A fost invitat al Forumului Mazars în România.


Spitzer a dedicat o bună parte din prelegerea sa impactului negativ pe care tehnologiile îl au asupra educației, urmată de efecte asupra sănătății și asupra vieții sociale.

Premisa: noile tehnologii și platforme digitale sunt utile ca instrumente, dar sunt nocive când devin scopuri în sine și dacă sunt utilizate exagerat.

În argumentația sa, dacă oamenii nu mai țin minte diverse lucruri, pentru că le pot găsi oricând pe telefon sau pe Internet, înseamnă că mintea nu mai este ocupată și, drept urmare, își pierde exercițiul, ceea ce, în ultimă instanță, face ca demența să se instaleze mai rapid. ”Pentru că, efect al noilor tehnologii, nu mai țineam minte exact unele articole citite anul trecut, am căutat pe Internet și le-am redescoperit: ele arată că cercetătorii nu sunt deloc convinși că pricep, la ora actuală, ce se întâmplă cu mintea omenească sub presiunea noilor tehnologii...”, argumentează el

Pe de altă parte, atenția lui se îndreaptă mai mult spre tineri. Copiii, spune cercetătorul german, “nu trebuie să transfere [către tehnologii] nimic. Ei trebuie să învețe să calculeze în gând, să-și știe poeziile , etc. (…) Dacă ai 25 de ani și n-ai învățat prea multe, nu mai poți să înveți în plus, fără antrenamentul căpătat până la acea vârstă. (…) Iar învățarea pe tot parcursul vieții este importantă, pentru că ne schimbă ca oameni. Ce ne ajută să învățăm pe tot parcursul vieții? O bună educație în copilărie și adolescență”.