Una din experientele neașteptate pe care le poți experimenta este să ajungi în locuri mai puțin cunoscute, pe care nu ai planificat să le vezi. În drumul nostru de la Cascada Bigăr, in judeţul Caraş-Severin se află cel mai mare complex mulinologic din România, unic în Europa, sau morile de apă de la Rudăria, aşa cum le cunosc bănăţenii. Dacă în 1874 existau 51 de mori, după inundaţiile din 1910 au mai rămas doar 22, aşezate asemenea unei salbe de mărgele pe o lungime de trei kilometri.

Rudăria se află amplasată pe teritoriul localităţii Eftimie Murgu, pe Valea Almajului – situată în SV României, de-a lungul cursului Rudăriei, pe ambele maluri, atât în interiorul cât şi în afara satului Eftimie Murgu pe Valea Rudăriei.

Aici, la fel ca în urmă cu sute de ani, localnicii folosesc morile de apă să facă făină de mălai, care are un gust unic. Şi asta datorită procedurii de măcinare, care este foarte lentă. Grăunţele de porumb sunt zdrobite de pietre care se rotesc cu o turaţie mică. Zilnic se macină 100 kilograme de făină.

Morile de apă de la Rudăria se folosesc în comun, în devălmăşie şi nu există localnic, care să nu aibă rând la moară. Acesta se moşteneşte din generaţie în generaţie.

Aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, morile valorifică, într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă care învederează o mare experienţă şi abilitate “inginerească”, potenţialul energetic modest al râului Rudăria datorat unei diferenţe de nivel nesemnificative.

Exploatând la maximum avantajele terenului, corectând ingenios aspectele dezavantajoase – prin străpungeri de tunele în stânca dură, prin acumulări în spatele unor baraje din trunchiuri de arbori, prin instalarea morilor pe ambele maluri şi realizarea admisiei pe ambele părţi ale axului hidraulic vertical al roţilor de apă (pe partea dreaptă, tradiţională, obişnuită, ca şi pe partea stângă, netradiţională şi chiar nerituală, ceea ce le-a dat numele de “mori îndărătnice”) – ţăranii din Rudăria au durat, generaţie după generaţie şi veac după veac, un complex mulinologic monumental şi pitoresc, ingenios şi eficient, capabil să rezolve nevoile de măcinare ale celor câtorva sute de familii din momentul maximei expansiuni a localităţii.



Denumite în graiul local după numele fondatorului (sau familiei fondatoare), morile din Rudăria – asemenea celor din întreg arealul sud-carpatic, din această extremitate sud-vestică a Carpaţilor Meridionali până în cotul Vrancei – au fost construite şi exploatate în sistem asociativ, de mai multe familii având calitatea de “rândaşi”.

Frumuseţea naturii şi destoinicia omului oferă prin cele 22 de mori de apă cu ciutură un loc unic prin peisaj, floră, arhitectură arhaică, legende şi poveşti.

La sfârşitul anilor ’90, aceste mori au fost recondiţionate cu bani de la Uniunea Europeană. Din păcate, în toamna anului 2014, morile de pe Valea Rudăriei au fost distruse aproape în totalitate de o viitură puternică. Totuşi, acestea au fost refăcute de localnici cu bani de la Guvern, astfel că, în acest moment, turiştii le pot admira.



Cele 22 de mori, care fac parte din patrimoniul UNESCO, poartă numele constructorului, al locului în care sunt amplasate sau al unei “familii-şef”: “Îndărătnica de la perete”, “Moara din Ţarină”, “Moara cu Tunel”, “Popascu”, etc. La fel ca pe vremea dacilor, localnicii din Rudăria încă macină porumbul şi grâul prin tehnica măturării de piatra morii. Sătenii povestesc că făina obţinută în acest mod este una specială şi are un gust deosebit. Localitatea Rudăria, în prezent Eftimie Murgu, se află la câţiva kilometri de Bozovici.