Page Nav

HIDE

GRID STYLE

GRID_STYLE

Recent:

latest

Ads Place

Fiscalitatea internationala, adaptata la era digitala

În urma căderii blocului comunist, acum mai bine de 30 ani, economia mondială și relațiile economice între țări au evoluat spectaculos, fiin...


ÃŽn urma căderii blocului comunist, acum mai bine de 30 ani, economia mondială È™i relaÈ›iile economice între țări au evoluat spectaculos, fiind susÈ›inute de globalizare È™i, în ultimii 20 de ani, de digitalizare. Companiile multinaÈ›ionale, care operează în mai multe jurisdicÈ›ii, au devenit din ce în ce mai puternice, multe din ele având venituri globale mai mari decât bugetele unor state medii, cum ar fi România. 

Din cauza faptului că nu există un sistem fiscal global, ci doar legislaÈ›ii naÈ›ionale È™i tratate între țări, multinaÈ›ionalele au putut să folosească diferenÈ›ele din legislaÈ›iile fiscale astfel încât să își reducă, la nivel global È™i perfect legal, nivelul taxelor. ÃŽn urma crizei financiare din 2008-2009, care a pus presiune pe bugete, s-a pus în discuÈ›ie tot mai acut problema echității în ceea ce priveÈ™te taxarea acestor companii È™i de aceea au fost demarate discuÈ›ii la nivelul OrganizaÈ›iei pentru Cooperare È™i Dezvoltare Economică (OCDE), girate de cele mai puternice economii ale lumii (G20), în scopul reformării fiscalității internaÈ›ionale. Scopul reformei a fost de a creÈ™te veniturile din impozite ale statelor în contextul evoluÈ›iilor din economia globală, inclusiv prin instituirea unui mod echitabil de împărÈ›ire a taxelor plătite de companiile multinaÈ›ionale în statele în care acestea operează. 

DeÈ™i au fost obÈ›inute o serie de acorduri în urma discuÈ›iilor de la nivelul OCDE (pachetul BEPS), au rămas probleme majore nerezolvate, cea mai importantă fiind legată de taxarea economiei digitale. SUA nu a fost de acord cu propunerile discutate È™i, în lipsa unui acord, unele țări au început să introducă, unilateral, taxe digitale, care au dus la tensiuni în relaÈ›ia cu SUA È™i la contra-măsuri luate de aceasta din urmă cu privire, în principal, la importurile din țările ce au introdus taxa digitală. 

Cei doi piloni ai OCDE

Pandemia de COVID-19 a adus noi coordonate care au afectat discuțiile cu privire la fiscalitate. Pe de o parte, pandemia a impulsionat economia digitală, datorită unor schimbări de paradigmă precum munca de la distanță, interactivitatea virtuală sau creșterea ponderii comerțului online. Pe de altă parte, măsurile luate de guverne pentru a contracara pandemia au dus la cheltuieli ce au pus presiune suplimentară pe bugetele naționale. Aceste noi coordonate au dat un nou impuls reformei fiscale, discuțiile concentrându-se pe noile soluții oferite de OCDE sub forma a doi piloni, care să abordeze provocările legate de digitalizarea economiei.

Pilonul I este proiectat să asigure o distribuire mai corectă a drepturilor de impozitare a profiturilor companiilor multinaÈ›ionale între țările din care se obÈ›in. Astfel, o parte dintre profiturile realizate se vor aloca spre impozitare țărilor în care companiile respective derulează activități comerciale È™i realizează profituri, indiferent dacă au sau nu prezență fizică acolo. 

Pilonul II impune o rată minimă de impozit pe profit la nivel global de 15% pentru companiile cu venituri de peste 750 de milioane de euro anual și se estimează că va genera anual aproximativ 150 de miliarde de dolari venituri fiscale suplimentare. Alte beneficii sunt așteptate din stabilizarea sistemului fiscal internațional și din creșterea predictibilității pentru contribuabili și administrațiile fiscale.

Dacă asupra impozitului minim global se ajunsese la un acord în iulie 2021, acordul asupra Pilonului I a fost anunțat doar de câteva zile, la începutul lunii octombrie. Acesta a fost dezvoltat ca alternativă la taxa digitală, intens dezbătută la nivel global, și presupune alocarea unei părți din profiturile obținute de marile companii către statele din care acestea obțin venituri, dar în care nu au rezidență fiscală. Mai rămân însă de stabilit criteriile în funcție de care se vor realoca profiturile către statele sursă. Totodată, s-a stabilit și termenul de aplicare a noilor reglementări, respectiv 2023, care este strâns, dar realizabil, dat fiind că cel mai mare obstacol, și anume acordul politic, a fost depășit.

Numărul statelor care au semnat până în prezent acordul ajuns la 136 din cele 140 state implicate în discuÈ›ii (membre ale OCDE sau care nu sunt membre, dar au aderat la forumul de implementare a planului BEPS), inclusiv România, după ce Estonia, Ungaria È™i Irlanda au decis să renunÈ›e la opoziÈ›ia exprimată în vară față de acesta. 



Taxa digitală va fi eliminată

Dacă în cazul pilonului II lucrurile sunt oarecum mai clare, în privinÈ›a pilonului I rămân mai multe semne de întrebare cu privire la modul în care va fi implementat în practică. OCDE a precizat, în comunicările recente, că prevederile cuprinse în acest pilon se vor aplica în cazul companiilor cu o cifră de afaceri globală de peste 20 de miliarde de euro (plafonul va fi scăzut la zece miliarde după È™apte ani) È™i o profitabilitate de peste 10%. Mai exact, un sfert din profitul care depășeÈ™te acest prag se va aloca jurisdicÈ›iilor din care se obÈ›in veniturile (cu excepÈ›ia țării de rezidență fiscală) È™i vor beneficia statele în care companiile au vânzări de cel puÈ›in un milion de euro. OrganizaÈ›ia estimează că această măsură va determina realocarea drepturilor de impozitare pentru profituri totale de peste 125 de miliarde de dolari anual. 

Aceste prevederi vizează, în principal, companiile din tehnologie care, în ultimii ani, È™i-au extins aria de activitate în multe țări în care nu au fost supuse impozitării, dat fiind faptul că legislaÈ›ia existentă nu permite taxarea entităților care nu au prezență fizică în jurisdicÈ›ia respectivă. Companiile din energie si din domeniul financiar sunt excluse. Astfel, pilonul I se doreÈ™te a fi o alternativă la taxa digitală, pe care anumite state au impus-o unilateral în ultimii ani, în lipsa unui acord global pe această temă. De altfel, OCDE menÈ›ionează explicit faptul că statele semnatare ale acordului vor adera la o convenÈ›ie, aflată în curs de elaborare, prin care se va stabili dreptul de impozitare nou convenit (alocat statelor din care se obÈ›in veniturile) È™i se vor elimina sau suspenda toate taxele impuse pentru serviciile digitale È™i alte măsuri unilaterale similare relevante. 

Precizarea este extrem de importantă, pentru că pune capăt discuțiilor dintre Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) pe această temă. În momentul parafării acordului cu privire la impozitarea companiilor multinaționale, în vara acestui an, SUA a reiterat faptul că respinge aplicarea unei taxe digitale la nivel global. În replică, UE a anunțat că merge mai departe cu planul său de a impune o taxă digitală pe teritoriul său, în cazul în care nu se ajunge la un acord global în acest sens. În condițiile noului acord, este previzibil că UE va abandona această inițiativă, iar războiul comercial dintre SUA și UE va înceta. Este posibil ca UE chiar să adopte o directivă pentru implementarea acestui acord la nivelul uniunii.

ÃŽn aceste condiÈ›ii, rămâne de văzut în ce măsură propunerea de directivă europeană DAC 7, care a fost elaborată cu scopul de a impune reguli noi de raportare fiscală pentru platformele digitale în perspectiva aplicării taxei digitale, își va păstra utilitatea, dat fiind că încă nu s-a stabilit concret care vor fi criteriile în funcÈ›ie de care se va realiza redistribuirea profiturilor către statele din care se obÈ›in veniturile. ÃŽn cazul în care această redistribuire se va realiza în funcÈ›ie de numărul de utilizatori sau de alÈ›i indicatori cuprinÈ™i în raportarea DAC 7, directiva ar putea servi ca bază legislativă pentru implementarea noului acord obÈ›inut la nivelul OCDE. 

Companii afectate și beneficiari

Conform unei analize anterioare realizate de EconPol, sub prevederile pilonului I ar intra 78 din cele mai mari 500 de companii din lume, iar suma totală care ar urma să fie alocată statelor care contribuie la realizarea profiturilor este estimată la 87 de miliarde de dolari. Aproape 30 de miliarde de dolari din această sumă ar proveni doar de la giganÈ›ii din tehnologie cu sediul fiscal în SUA - Apple, Microsoft, Alphabet, Intel È™i Facebook. 

Țările care vor beneficia de pe urma implementării pilonului I sunt cele din care companiile vizate obÈ›in venituri, dar care nu au în prezent dreptul să le taxeze. Printre acestea se află È™i România, care ar putea obÈ›ine dreptul de a taxa o parte din profiturile înregistrate de marile companii din vânzarea de produse È™i servicii pe teritoriul său sau de la cetățenii săi, chiar dacă aceste companii nu au prezență fizică în È›ara noastră. Impactul concret va putea fi estimat însă abia în momentul în care se vor defini clar criteriile în funcÈ›ie de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare È™i după ce recomandările OECD vor fi transpuse în legislaÈ›ia europeană È™i/sau naÈ›ională. 

ÃŽn ceea ce priveÈ™te impunerea impozitului minim pe profit la nivel global, beneficiarii sunt atât țările unde se află localizată compania mamă, dar potenÈ›ial È™i țările sursă, datorită unor prevederi ce permit acestora taxarea la sursă către țări cu impozitare scăzută sau nedeductibilitatea costurilor venite din astfel de țări. Pentru România, care are o cotă de 16% a impozitului pe profit, impactul aÈ™teptat este minor. TotuÈ™i, pe lângă posibilele impozite la sursă, este posibil ca anumite companii multinaÈ›ionale care activează pe piaÈ›a locală să renunÈ›e la utilizarea unor societăți din grup localizate în circumscripÈ›ii cu fiscalitate mai permisivă, ceea ce ar avea ca efect menÈ›inerea mai multor activități sau profituri în România È™i, în consecință, mai multe impozite virate către bugetul naÈ›ional.  

Ca termen de implementare, țările își propun să semneze convenÈ›ia multilaterală în cursul anului 2022, cu aplicare din 2023, pe baza regulilor elaborate de OCDE. Rămâne de văzut dacă țările vor aproba toate aceste măsuri,  astfel încât ele să se aplice efectiv începând cu 2023. Există întrebări nu numai cu privire la momentul aprobării acestora, dar È™i referitoare la susÈ›inerea legislativă în forurile naÈ›ionale – spre exemplu, în SUA, care este o È›ară cheie în derularea acestor acorduri, nu este destul de clar dacă Senatul va aproba respectivele măsuri propuse de administraÈ›ia Biden. Mai mult, înainte de implementare, pe lângă detaliile tehnice cu privire la aplicarea noilor reguli fiscale, rămân de clarificat È™i mecanismele de prevenire È™i rezolvare a disputelor.

Acordul obÈ›inut la nivelul OCDE, pe care ministrul francez de finanÈ›e, Bruno Le Maire, l-a numit ca fiind „o revoluÈ›ie fiscală care pune capăt unei perioade de trei decenii de optimizări fiscale”, reprezintă o schimbare majoră pentru competiÈ›ia fiscală, de aceea multe țări vor fi nevoite să își regândească politicile fiscale cu privire la companiile multinaÈ›ionale. AÈ™a cum a fost pus în evidență de lungul È™i dificilul drum până la acest punct, nu este uÈ™or să „repari” fiscalitatea internaÈ›ională, dar eforturile de până acum duc la speranÈ›a că va exista un mod mai echitabil de alocare a sarcinii fiscale între țări. DeÈ™i rămân multe întrebări la care nu s-a găsit încă un răspuns, se pare că È™ansele sunt destul de mari ca recentul consens să ducă la implementarea noului sistem fiscal internaÈ›ional începând cu 2023.

Material de opinie de Dan Bădin, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România


Niciun comentariu

Comentariul va fi postat dupa aprobare

Latest Articles