evomag.ro

Recent

latest

Motivele căderii vechilor civilizații discutate la Viasat History

Un documentar în trei părți intitulat Secretele civilizațiilor poate fi urmărit săptămâna aceasta la Viasat History, în zilele de 4,5 și 8 august.

joi, august 04, 2022

/ by Bogdan Chirea
viasat history

Un documentar în trei părți intitulat Secretele civilizațiilor poate fi urmărit săptămâna aceasta la Viasat History, în zilele de 4 și 5 august, ora 18:45, și 8 august, ora 18:30. 

Acesta, cu ajutorul științei de ultimă oră, remodelează modul în care vedem civilizațiile antice și detaliază felul în care schimbările climatice, pandemiile și vulcanismul au avut impact asupra civilizațiilor, de la Egiptul antic până la Imperiul Roman. 

Un reset în Epoca Bronzului 

Cu mai bine de 3.000 de ani în urmă, a fost apăsat butonul de reset al civilizațiilor umane în ceea ce astăzi este Europa și Orientul apropiat. Culturi înfloritoare ale Epocii Bronzului au dispărut pe parcursul unei generați, societăți s-au prăbușit, iar sistemele de scriere și limbile au dispărut. Sfârșitul Epocii Bronzului a fost determinat de multe și diferite elemente, dar noile date colectate de oamenii de știință explică ce a dus la finalul acestei epoci, dezvăluind că schimbările climatice ne-au modelat trecutul, după cum ne vor conduce și viitorul.

În Egipt – ultima țară care a supraviețuit colapsului – schimbările climatice au jucat un rol cheie în viața unei civilizații apărute pe malurile Nilului și în Valea Nilului. Seceta și foametea au culminat printr-o criză climatică ce a afectat întreaga zonă mediteraneană. Criza a fost dovedită doar recent de oamenii de știință, pe baza polenului găsit în jurul Mării Moarte (care era mult mai mare atunci), a rămășițelor de plancton antic extras de pe fundul mării Mării Mediterane și a stalagmitelor din peșteri. Aceste descoperiri sugerează că nu încălzirea, ci răcirea a cauzat o frecvență tot mai mare a secetelor, deoarece răcirea bruscă a Mării Mediterane a provocat o schimbare în tiparul precipitațiilor.

Cum cea mai mare din populație era formată din fermieri, seceta constantă a avut un efect devastator asupra vieții lor.

Ciuma, plumbul și Imperiul Roman

În secolul al II-lea e.n, Imperiul Roman trăia o epocă de aur, având o populație de 70 de milioane. Agricultura a evoluat accelerat și a avut loc o urbanizare intensă și rapidă. Roma a ajuns la un milion de locuitori, iar o populație atât de mare avea nevoie de un munte de provizii, astfel încât comerțul pe întreg continentul a fost înfloritor.

Dar acest boom al Romei, cu agricultura intensivă, cu mineritul, comerțul și numărul mare de oameni care aveau nevoie de hrană, adăpost și căldură, a remodelat mediul. Omenirea avea, poate pentru prima dată, un impact dramatic, măsurabil, asupra lumii naturale.

Însă, chiar forțele care au permis dezvoltarea romană i-au făcut pe romani să sufere de o sănătate precară. La faimoasele băi ale Romei mergeau mii de oameni în fiecare zi, iar apa nu era schimbată suficient de des, băile ajungând să fie un mediu plin de bacterii, periculos. La fel și cu fântânile - fiecare mergea cu propria sa găleată, generând un schimb continuu de bacterii. Lipsa unei igiene de bază a dus la răspândirea un nou și mortal tip de malarie. Mai mult, Ciuma Antonină apărută în anul 165 e.n., cu o mortalitate între 10 și 20%, a fost prima pandemie cunoscută care să lovească Imperiul Roman, fiind astăzi acceptat de către oamenii de știință că ar fi fost variolă.

Din cauza scăderii populației cauzate de ciumă, imperiul nu mai avea muncitori pentru a extrage argint, folosit pentru a face monede. Pe măsură ce producția de monede s-a diminuat, plumbul fiind folosit pentru topirea argintului, a scăzut și poluarea cu plumb, ceea ce indică în mod clar o cădere economică a Imperiului Roman.


Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Comentariul va fi postat dupa aprobare

Translate

Citește-ne și pe Google News

litera.ro
Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo