Se afișează postările cu eticheta anaf. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta anaf. Afișați toate postările

CJUE ia o decizie care invalidează practica incorectă a ANAF

Niciun comentariu

vineri, aprilie 08, 2022

cjue

Problematica sediului fix al companiilor nerezidente care derulează operațiuni pe teritoriul României a fost în ultima perioadă des întâlnită în cadrul inspecțiilor fiscale, generând consecințe financiare semnificative prin impunerea companiilor la plata unor obligații fiscale de sute de milioane de euro și ridicând multiple întrebări asupra legalității și legitimității unor modele de business tradiționale.

Recenta decizie pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în data de 7 aprilie în cauza Berlin Chemie (C-333/20) reprezintă în acest context un pas important pentru clarificarea problemei controversate a sediilor fixe pentru TVA și restabilirea încrederii în alegerea modelului de afaceri. 

Deși decizia CJUE este succintă față de alte hotărâri pronunțate de CJUE în ceea ce privește controversatul concept al sediului fix, iar instanța europeană a decis, în mod neobișnuit pentru astfel de cazuri, să pronunțe hotărârea fără opinia unui avocat general, aduce o serie de elemente și clarificări importante ce pot avea consecințe semnificative în structurile similare de business din mai multe sectoare, precum domeniul farmaceutic, auto sau structuri de procesare pe bază de comandă.  

Având în vedere cazurile prin care a fost stabilită existența unui sediu fix în cadrul controalelor fiscale din România, liniile directoare incluse în cauza Berlin-Chemie sunt deosebit de importante atât pentru soluționarea disputelor deja inițiate, cât mai ales pentru clarificarea modului de interpretare și aplicare a legii în inspecțiile viitoare. Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile fiscale românești își vor reconsidera punctul de vedere și vor lua în considerare argumentele prezentate de Curte în rezolvarea cazurilor privind sediile fixe de TVA.

În cazul menționat, o entitate din Germania (Berlin Chemie AG) comercializează produse farmaceutice în România. În vederea promovării active a produselor comercializate pe teritoriul României, a fost înființată o filială românească deținută în proporție de 95% de către societatea nerezidentă (Berlin Chemie AG). Astfel, în baza unui contract semnat între cele două entități, filiala românească a fost responsabilă cu desfășurarea de activități de marketing și promovare a produselor Berlin Chemie AG, inclusiv alte activități conexe, precum obținerea de autorizații, certificate și altor permise necesare pentru derularea operațiunilor Berlin Chemie AG în România, monitorizarea cazurilor de concurență neloială, încălcări de patent, oferirea de asistență în studii clinice etc.

Filiala românească a considerat că Berlin Chemie AG are statutul de entitate nestabilită în România și, prin urmare, nu a perceput TVA pe facturile sale, considerând că locul de impozitare a TVA pentru aceste servicii este în Germania, aplicând regula generală B2B.

Cu toate acestea, în opinia autorităților fiscale din România, faptul că filiala românească este deținută în proporție de 95% de către Berlin Chemie AG și era unicul său client, societatea germană a avut acces imediat și neîntrerupt la resursele umane și tehnice pe teritoriul României (referindu-se la resursele umane și tehnice ale entității românești). Drept urmare, autoritățile fiscale din România au emis o decizie de impunere prin care au considerat că Berlin Chemie AG deține în acest mod un sediu fix în România, iar locul prestarii serviciilor trebuia considerat a fi în România cu consecința aplicării cotei naționale de TVA. 

În litigiul derulat între Berlin Chemie și autoritățile fiscale din România, instanța de judecată a apreciat că nu sunt suficient de clare criteriile în baza cărora se consideră că există un sediu fix și modul în care acest concept trebuie interpretat în conformitate cu dreptul UE, astfel încât a decis sesizarea CJUE.

Decizia CJUE în mult așteptata cauză Berlin Chemie

CJUE a fost sesizată pentru a clarifica dacă o societate nerezidentă care deține o filială într-un alt stat membru creează un sediu fix în acel stat membru prin resursele umane și tehnice ale acestei filiale ca urmare a faptului că are acces imediat și permanent la astfel de resurse prin intermediul societăți afiliate pe care o controlează, la care deține majoritatea părților sociale și al cărei unic client este.

Cu toate că decizia pronunțată este succintă, apreciem că aduce claritate cu privire la trei criterii esențiale ce trebuie verificate în scopul stabilirii existenței unui sediu fix. 

În primul rand, hotărârea CJUE analizează relevanta relație de afiliere dintre părți pentru existența sediului fix, Astfel, în acest caz, instanța  a decis că a deține o filială nu implică automat că societatea nerezidentă are un sediu fix în alt stat membru. 

Curtea a amintit că, pentru existența unui sediu fix este obligatoriu a se proba ca societatea nerezidentă deține în alt stat membru o structură adecvată de resurse umane și materiale care prezintă un grad suficient de permanență iar această împrejurare trebuie să fie stabilită în lumina realității economice și comerciale, iar nu dedusă din simpla relație de afiliere dintre părți. 

Mai mult, decizia CJUE reiterează că în ceea ce privește criteriul privind „dispunerea de resurse umane și tehnice”, așa cum s-a decis în alte hotărâri anterioare ale CJUE, în vederea existenței unui sediu fix nu este necesar personalul acestui sediu să fie legat printr‑un contract de muncă de persoana impozabilă însăși și ca resursele materiale să fie în proprietatea sa. Cu toate acestea este esențial ca entitatea nerezidentă să aibă puterea de a dispune de resursele umane și tehnice respective, ca și cum ar fi ale sale, în temeiul, de exemplu, al unor contracte de servicii sau de locațiune care să pună resursele menționate la dispoziția persoanei impozabile și care să nu poată fi reziliate în termen scurt.

Or, în speța de față, personalul societății române era limitat la activitățile de marketing, reglementare, publicitate și reprezentare, servicii care erau utilizate de către resursele umane și tehnice ale societății din Germania pentru a efectua vânzările de produse farmaceutice în România.

Un al doilea criteriu extrem de important analizat de CJUE în recenta sa hotărâre din cazul Berlin Chemie are în vedere aptitudinea sediului fix de a primi prestările de servicii care îi sunt furnizate și a le utiliza pentru necesitățile proprii ale activității sale, si anume ”pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile”. Așadar, este esențial pentru a se putea conchide în sensul existenței unui sediu fix și a se stabili ca obligația de plată a TVA ia naștere în statul membru unde se află sediu fix – beneficiar al serviciilor, și nu în statul membru unde beneficiarul este stabilit/are domiciliul, să se dovedească că sediul fix – beneficiar al serviciilor ”a consumat în concret aceste servicii” pentru a-și derula propriile  activități economice (știut fiind că principalul obiectiv al TVA este impozitarea la locul consumului efectiv).

Or, în speță Berlin Chemie CJUE a reținut ca societatea menționată nu participă direct la vânzarea și la livrarea produselor farmaceutice ale societății germane și nu își asumă angajamente față de terți în numele acestei din urmă societăți astfel incat nu s-ar putea concluziona că a primit serviciile și le-a folosit în mod concret pentru derularea de activități economice. 

Nu în ultimul rând, o altă confirmare extrem de importantă menționată de către Curte se referă la faptul că aceleași resurse umane și tehnice care sunt disponibile la nivelul filialei românești nu pot fi considerate ca fiind utilizate atât pentru a furniza servicii (i.e. de la filiala românească către presupusul sediu fix), cât și pentru a primi aceleași servicii (i.e. primirea serviciilor de către presupusul sediul fix).

Cu toate ca repere ale unei astfel de concluzii mai fusesera atinse si in alte cauze avocații generali care au emis opinii în cauzele CJUE (a se vedea concluziile Avocatului General din cauza Welmory C-605/12, para. 52-53 și concluziile Avocatului General din cauza Dong Yang Electronics C-547/18, parag. 29-33) este pentru prima dată când această concluzie este tranșată de CJUE în motivarea unei hotărâri pe care o pronunță, soluția fiind nu doar clar și ferm exprimată ci și una justă și echitabilă, în opinia noastră. 

Articol de Inge Abdulcair, Director PwC România, Ana-Maria Iordache, Partener D&B David și Baias și Emilia Dănilă, Manager PwC România.

Încă un pas în digitalizarea ANAF: Sistemul RO e-Transport va monitoriza bunurile cu risc fiscal ridicat

Niciun comentariu

joi, aprilie 07, 2022

digitalizarea anaf

Sistemul național RO e-Transport, pentru monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat, precum legume, fructe, băuturi alcoolice, produse minerale, îmbrăcăminte și încălțăminte, va deveni obligatoriu de la 1 iulie 2022, conform unui proiect de ordonanță de urgență. Nerespectarea prevederilor va atrage amenzi de până la 50.000 lei pentru persoanele fizice și de până la 100.000 lei pentru persoanele juridice, la care se va adăuga confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.

Scopul implementării sistemului RO e-Transport este de a crește gradul de colectare a impozitelor și a taxelor datorate bugetului de stat precum și de prevenire și combatere a comerțului ilicit de bunuri. Lista bunurilor cu risc fiscal ridicat urmează să fie stabilită prin ordin al ANAF.

Ce înseamnă RO e-Transport? 

Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română, va monitoriza prin intermediul RO e-Transport produsele cu risc fiscal ridicat transportate pe teritoriul național, sistemul fiind interconectat cu RO e-Factura și Trafic control.

Transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat înseamnă orice transport care începe și se finalizează pe teritoriul național, orice tranzacție transfrontalieră care începe în România (de exemplu: export, livrare intracomunitară) ori se finalizează în România (de exemplu: import, achiziție intracomunitară) sau este în tranzit pe teritoriul României, deoarece și în acest caz, o parte din transport are loc pe teritoriul României.

Obligația declarării datelor în sistemul RO e-Transport revine:

destinatarului înscris în DVI, respectiv expeditorului înscris în DVE, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;

beneficiarului din România în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;

furnizorului din România în cazul tranzacțiilor interne sau a livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;

depozitarului în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri.

Generarea și utilizarea codului UIT 

Orice transport înscris în RO e-Transport va fi identificat printr-un cod unic UIT, generat de sistem. Deținerea codului UIT este obligatorie pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.   

Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor pune la dispoziția utilizatorilor, în mod gratuit, modulele informatice de gestiune a transporturilor de bunuri necesare în vederea obținerii codului UIT. 

Totodată, potrivit proiectului OUG, în cazul în care sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât și alte bunuri care nu fac parte din categoria celor cu risc fiscal ridicat, utilizatorii au obligația să declare în Sistemul RO e-Transport datele aferente tuturor bunurilor transportate, iar codul UIT sau codurile UIT trebuie să însoțească documentul de transport aferent acestora. 

Sunt exceptate de la prevederile RO e-Transport transporturile de bunuri destinate misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, precum şi ale organizaţiilor internaţionale şi forţelor armate ale statelor străine membre NATO sau ca urmare a executării contractelor clasificate potrivit legii sau a executării contractelor de achiziție publică care necesită impunerea unor măsuri speciale de securitate pentru protejarea unor interese esențiale de securitate ale statului.

Date ce vor putea fi urmărite în cadrul sistemului RO e-transport

Datele referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum și codul UIT generat.

Este de menționat, de asemenea, faptul că sistemul RO e-transport va fi interconectat cu alte sisteme de monitorizare: camere de luat vederi, instrumente sau dispozitive pentru determinarea cantităților de produse transportate, precum și orice alte dispozitive specifice de monitorizare a traficului rutier.

Un articol Inge Abdulcair, Director PwC Romania, Andreea Molodau, Manager PwC Romania și Corina Mortici, Senior Associate

ANAF pregătește mai multe inspecții fiscale și mai eficiente

Niciun comentariu

vineri, aprilie 01, 2022

inspectii anaf

Strategia pe termen mediu a ANAF, până în 2024, vizează o schimbare de paradigmă atât în relația de zi cu zi cu contribuabilii, cât mai ales în abordarea inspecțiilor fiscale, scopul fiind o creștere a veniturilor din taxe și impozite prin urmărirea a patru obiective esențiale. 

Primul obiectiv pe care ANAF îl are în vedere este îmbunătățirea serviciilor oferite contribuabililor, printr-o serie de simplificări și interacțiuni online, pentru a crește gradul de conformare voluntară. Asta înseamnă în primul rând simplificarea declarațiilor fiscale, demers care a început deja prin declarația unică, precum si a altor categorii de declarații, dar si a procedurilor vamale. De asemenea, specializarea activității de administrare fiscală a marilor contribuabili, pe sectoare de activitate vine în sprijinul contribuabililor urmărind o comunicare  mai facilă și o înțelegere mai bună a problemelor acestora.

Al doilea pilon al strategiei se referă la soluțiile digitale integrate. Unele dintre acestea au intrat deja în vigoare, cea mai recentă fiind Spațiul Privat Virtual (SPV), care a devenit obligatorie de la 1 martie pentru toate societățile comerciale, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoanele fizice care desfășoară o profesie liberală sau exercită o activitate economică în mod independent, având implicații semnificative în activitatea zilnică a contribuabililor dat fiind ca SPV este prevăzută ca singura modalitate de comunicare acestor categorii de contribuabili cu autoritatea fiscală, fără posibilitatea utilizării unei alternative de comunicare. Astel, desi menita sa vina in ajutorul contribuabililor, limitarile tehnice ale spațiului privat virtual (unde limita de încărcare este 10 MB) pot cauza dificultati practice greu de surmontat.

De asmenea, o alta soluție digitală intens discutată si mediatizată din strategia ANAF o reprezinta SAF-T (Standard Audit File for Taxation), transferul electronic de date contabile și financiare de la companii către administrația fiscală, care este obligatoriu de la 1 ianuarie pentru marii contribuabili avand acest statut la data de 31 decembrie 2021, respectiv de la 1 iulie pentru companiile care au trecut in categoria marilor contribuabili ulterior, cu o perioadă de grație de 6 luni, în care nu vor fi aplicate sancțiuni, pentru ambele categorii. Ulterior, incepand cu 1 ianuarie 2023 sau 1 ianuarie 2025 obligația de raportare SAF-T se va extinde si la celelalte categorii de contribuabili (mijlocii, mici, nerezidenti). Pe cat de lăudabil este obiectivul SAF-T care urmărește reducerea deficitului de colectare a TVA și digitalizarea inspecțiilor fiscale, pe atat de dificila si anevoioasă este însă implementarea acestui instrument digital atat la nivelul ANAF cat si a contribuabililor care trebuie sa investeasca costuri semnificative si un volum impresionat de resurse.   

In stransa legatura cu SAF-T, este dezvoltat si un alt instrument digital de catre autoritatile fiscale, respectiv APIC, acesta fiind un instrument informatic de tip data analytics care își dorește să gestioneze, să analizeze și să moduleze volume importante de date precum cele care vor fi raportate prin SAF-T si tototata proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date și migrare pe baze de date de centralizată a evidențelor fiscale.

Anul 2022 abundă in instrumente digitale implementate de autoritățile fiscale si pe care contribuabilii sunt obligați sa le utilizeze. Astfel, incepand cu luna iulie, devine obligatoriu si sistemul de facturare electronică si în relația cu B2B, pentru acele domenii care prezintă un grad ridicat de evaziune fiscală. Este vorba de sectoarele legume - fructe, construcții, îmbrăcăminte și încălțăminte. Reamintim ca în prezent, sistemul E- factura este obligatoriu doar pentru relația companiilor cu autoritățile publice. Nici acest sistem nu este lipsit de inconveniente dat fiind ca operatorii economici trebuie sa realizeze o analiza detaliată a produselor cu risc fiscal ridicat, respectiv a codurilor tarifare din Nomenclatura Combinata (NC) care se încadrează in aceasta categorie, nu puține fiind cazurile in care codurile tarifare includ o arie mai largă de produse decât cele calificate de Ordinul ANAF ca fiind cu risc fiscal ridicat. 

Nu în ultimul rând, trafic control, sistemul informatic dedicat monitorizării în timp real a transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, precum și a tranzitului, se află în top 3 priorități în ceea ce privește soluțiile digitale, acesta fiind la acest moment in curs de implementare. 

Al treilea pilon al strategiei vizează activitatea de inspecție fiscală de prevenire și de combatere a evaziunii fiscale și menționează 3 aspecte esențiale. 

Pe de-o parte, ANAF și-a asumat, prin PNRR și prin strategia publicată, o intensificare cu 10% a acțiunilor de inspecție fiscală în 2022. Numărul inspecțiilor fiscale a fost într-o continuă scădere în ultimii ani 5 ani, scădere care s-a accentuat pe perioada pandemiei. În ce privește tematica inspectiilor fiscale, strategia ANAF menționează în mod expres în aria prețurilor de transfer și secundar în cea a contribuțiilor și impozitelor de natură salarială, fiind vizate munca subdeclarată sau cea nedeclarată.

Pe de altă parte, vom avea o schimbare de abordare in materia inspectiilor fiscale, de la inspecția care are loc acum la sediul contribuabilului, la verificările documentare care vor deveni  noua realitate în viitorul apropiat. Astfel, strategia ANAF are ca obiectiv că in anul 2022 30% din acțiunile de control să se realizeze prin procedura de verificare documentară iar până în 2025 procentul acestora să crească până la 60%. Acest deziderat se traduce așadar intr-o intensificare a acțiunilor de control, cu o mai mare eficiență și coerență în derularea acestora din partea inspectorilor fiscali dar și cu necesitatea creșterii gradului de exactitate și rigurozitate din partea contribuabililor dat fiind că în lipsa interacțiunii fizice cu inspectorii, documentele pe care trebuie să le prezinte vor trebui să fie cât se poate de clare și coerente, astfel încât să transmită mesajul pe care nu vor mai avea ocazia să-l explice față în față.

Și nu în ultimul rând strategia ANAF în materie de inspecție fiscală vizează o cooperare mult mai strânsă cu autoritățile statului, atât prin soluții digitale prezentate mai sus - instrumentul Sfera, cât și prin transferarea unor atribuții suplimentare către parte din structurile ANAF. Este vorba despre Direcția Generală Antifraudă, care începând de anul trecut are o atribuție importantă și anume aceea de a emite decizii de impunere, sub rezerva verificării ulterioare.

Al patrulea pilon se referă la eficiență și transparență și are în vedere, pe lângă asumarea unor obiective pe cât se poate de măsurabile și transparente și anume diminuarea decalajului de TVA cu 10%, majorarea veniturilor în PIB cu 2,5% și creșterea gradului de conformare voluntară, și o monitorizare eficientă și o evaluare anuală împreună cu o raportare a gradului de îndeplinire a acestor obiective asumate de ANAF.  

Concluzionând, viitorul inspecțiilor fiscale este cât se poate de clar: vor fi mai multe, dar cu o perioadă de derulare mai scurtă și mai eficiente, nu doar pentru autoritatea fiscală, ci și pentru contribuabili.

de Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

2022 va fi anul reformei sistemului de taxare cu impact în viitor

Niciun comentariu

vineri, ianuarie 07, 2022


Consolidarea fiscală este marea provocare a orizontului de referință 2022 – 2025, arată Ministerul de Finanțe în documentele care fundamentează bugetul.

Auzim deja de câțiva ani cât de importantă este consolidarea fiscală pentru finanțele publice și pentru stabilitatea macroeconomică. Deocamdată, măsurile concrete au fost sporadice, situație motivată de incertitudinea celor aproape doi ani de pandemie care au impus pachete de susținere financiară din partea statelor pentru companii și populație. Contextul sanitar a suspendat temporar procesul de consolidare fiscală. Dar ce înseamnă și ce impact are acest proces asupra taxelor? 

Scopul consolidării fiscale este reducerea deficitului bugetar sub plafonul de 3% din PIB. Pentru a-l atinge, guvernul și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) o creștere a veniturilor fiscale, adică a încasărilor din taxe și impozite, de 3% din PIB până la finalul aplicării PNRR. 

Remarcabil este, însă, că această majorare ar urma să fie obținută preponderent dintr-o mai bună colectare a taxelor și impozitelor existente, respectiv 2,5% din PIB, în vreme ce 0,5% ar trebui să vină dintr-o reașezare a sistemului de taxare actual, prin eliminarea unor facilități, scutiri, distorsiuni. Prin urmare, miza pe termen scurt este eficientizarea ANAF. Fără a puncta exact în PNRR care sunt acele prevederi din Codul fiscal care vor fi modificate, Ministerul de Finanțe a lăsat practic o marjă de manevră foarte mare în care poate acționa până la finalul anului 2022 când s-a angajat să publice o analiză a sistemului fiscal și modificările legislative care vor fi făcute în 2023, cu implementare etapizată. 

Așadar, avem o veste bună: schimbările imprevizibile care au bulversat ani la rândul mediul de afaceri nu ar mai fi posibile. Cu toate acestea, în contextul formării unei noi coaliții de guvernare la sfârșitul lui 2021 și, în pofida angajamentelor din PNRR, au fost resuscitate în dezbaterea publică teme vechi care fuseseră abandonate la momentul inițial al propunerii lor tocmai pentru că nu garantau nicio eficiență din perspectiva consolidării fiscale, dar aveau potențial să afecteze negativ climatul economic - impozitul progresiv, taxa de cifra de afaceri, declarația de avere depusă de către toți cetățenii etc. 

Aceste idei au fost receptate cu îngrijorare de către companii. În sondajul HR Barometru, efectuat de PwC România la mijlocul lunii decembrie, 65% dintre respondenți spuneau că impozitul progresiv este propunerea fiscală care le-ar afecta business-ul cel mai mult, iar 35% menționau taxa de solidaritate. 

Este o axiomă că majorarea taxelor într-o perioadă incertă, de criză reprezintă un mare risc pentru revenirea economiei și chiar dacă aceste inițiative au rămas, din fericire, la stadiul de discuție, simpla lor vehiculare în spațiul public influențează negativ percepția afacerilor. Totuși, potrivit aceluiași sondaj, 50% dintre respondenți spun că perspectivele de business pentru 2022 sunt mai bune decât în 2021, 46% că sunt similare și doar 4% că sunt mai slabe.

Măsuri fiscale în PNRR pentru 2022

Știm că percepția companiilor este decisivă pentru evoluția economiei în anul viitor și dacă guvernul va urma planul de măsuri din PNRR va reuși să asigure predictibilitatea mult dorită de mediul de afaceri și în privința taxării. Așa cum spuneam, conform PNRR, va fi făcută o analiză a sistemului fiscal care va fi publicată în ultimul trimestru din 2022 și care se va concentra pe: eliminarea graduală a stimulentelor fiscale și breșelor din legislație în ce privește taxarea veniturilor, taxarea companiilor contribuțiile sociale și taxele pe proprietate (taxe locale) trecerea către o "fiscalitate verde" Măsurile vor fi transpuse în legislație gradual până în ianuarie 2024, iar unele dintre ele vor fi implementate efectiv până în 2028. De exemplu, stimulentele fiscale pentru angajații din construcții vor fi retrase gradual începând din 2025 și vor fi complet eliminate până la final de 2028.

Pentru 2022, prin PNRR guvernul își asumă că va intra în vigoare legislația care face obligatorie înrolarea în SPV a tuturor contribuabililor persoane juridice, precum și a celor care desfășoară activități independente și profesii liberale, că va intra în vigoare ordinul ANAF care clasifică plătitorii de taxe în funcție de risc, precum și un nou cadru legal pentru activitatea de control fiscal cu scopul de a combate mai eficient evaziunea la nivel național, dar și transfrontalier. Tot în anul următor, Antifrauda fiscală și ITM vor avea un plan comun de acțiune vizând firmele cu risc fiscal ridicat, dar și pentru cele cu risc de a utiliza muncă la negru sau gri. 

Până atunci, o serie de modificări au fost deja aprobate prin OUG 130/2021, pe care le voi recapitula pe scurt. OUG nr. 130/2021 a adus modificări și completări atât Codului fiscal, cât și altor acte normative, precum Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, OUG nr. 120/2021 privind factura electronică RO e-Factura, Codul muncii, Legea nr. 296/2020 și  OUG nr. 226/2020, privind unele măsuri fiscale, Codul de procedură fiscală. 

Noutăți în Codul fiscal în 2022

Valoarea cadourilor în bani și/sau în natură, inclusiv tichetele-cadou,  care pot fi acordate de angajatori și sunt neimpozabile, cu diverse ocazii speciale se majorează de la 150 de lei la 300 lei. Totodată, tichetele cadou vor putea fi acordate doar propriilor salariați ai angajatorilor, nu și altor persoane fizice, ca până acum, în cadrul campaniilor de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă și publicitate. Mai mult, tichetele cadou se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii doar dacă sunt oferite cu ocaziile speciale și în limitele prevăzute de lege. Ocaziile speciale pentru care sunt oferite tichete-cadou angajaților și pentru copiii minori ai acestora sunt: ziua de 8 martie, ziua de 1 iunie, Paștele, Crăciunul.

Pensionarii nu mai sunt exceptați de la plata CASS pentru veniturile din pensii pentru venitul care depășește suma de 4.000 lei lunar inclusiv, pentru fiecare drept de pensie. Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei și a CASS datorate, dacă este cazul. 

Măsura suspendării plății unor sume de către angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților se prelungește până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv.

Se introduce, de la 1 ianuarie 2022, cota redusă de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depășește suma de 450.000 lei, dar nu depășește suma de 700.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare și pentru o singură locuință ce îndeplinește condițiile de mai sus. 

Alte noutăți legislative cu impact fiscal

Facturile electronice se vor emite obligatoriu prin RO e-Factura în cazul comercializării produselor cu risc fiscal ridicat comercializate în relația B2B, începând cu 1 iulie 2022. Pentru perioada 1 aprilie - 30 iunie 2022, furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat pot transmite facturile emise în sistemul național RO e-Factura, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura. Lista produselor  cu risc fiscal ridicat va fi definitivată prin ordin ANAF în 30 de zile de la intrarea în vigoare a OUG 130/2021. 

În Codul muncii se completează dispozițiile legale referitoare la aplicabilitatea salariului de bază minim brut pe țară, respectiv se prevede că acesta poate fi acordat unui salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la data semnării contractului individual de muncă. După această perioadă salariatul va fi încadrat cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară. Vor beneficia de aceste măsuri și salariații încadrați cu salariul de bază minim brut pe țară, care au deja încheiate contracte individuale de muncă cu o durată de peste 24 de luni.

În ce privește amnistia fiscală, se prelungește termenul de depunere a cererilor de anulare a obligațiilor fiscale accesorii aferente obligațiilor fiscale principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 (inclusiv cele rezultate din inspecții fiscale) de la data de 31 ianuarie 2022 la data de 30 iunie 2022.

Raportarea SAF-T demarează în 2022

Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care contribuabilii fac parte. Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligația începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici - începând cu anul 2025. Prin implementarea SAF-T, România va face un pas important în programul de modernizare și de digitalizare a ANAF, necesar pentru îmbunătățirea capacității de colectare a TVA și a celorlalte taxe și impozite.  

România continuă să aibă unele dintre cele mai mici venituri fiscale din UE, precum și cel mai mare deficit de încasare a TVA – o treime din TVA nu e colectată conform Comisiei Europene. Având în vedere că prin PNRR decalajul de TVA ar trebui să scadă cu cinci puncte procentuale și că per ansamblu colectarea taxelor trebuie îmbunătățită astfel încât veniturile fiscale să crească cu 2,5% din PIB, implementarea cu succes a SAF-T va fi decisivă pentru consolidarea fiscală și aplicarea reformelor din PNRR.

Abordarea reformelor fiscale din PNRR este centrată pe transparența procesului legislativ și consultare publică, pe eficiența colectării, extinderea bazei de impozitare și marginal pe creșterea taxelor. Dacă măsurile asumate prin PNRR vor fi aplicate întocmai ar fi pentru prima dată de la rescrierea Codului fiscal când schimbarea sistemului de taxare va fi predictibilă și transparentă. Concluzionând, în 2022 ar trebui să aflăm, pe baza unei analize realizate împreună cu instituții internaționale, care sunt cele mai eficiente modificări ale actualului sistem de taxare pentru a asigura o colectare mai bună, dar și o mai mare echitate fiscală pentru contribuabili. 

Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România

Ce strategie au autoritățile fiscale când efectuează inspecțiile fiscale

Niciun comentariu

miercuri, noiembrie 24, 2021

inspecțiile fiscale

În ultimii 5 ani și, mai cu seama în ultimii doi ani, numărul inspecțiilor fiscale a înregistrat treptat o scădere destul de importantă. Dacă în 2016 aveau loc în jur de 46.000 de acțiuni de inspecție fiscală, anul trecut numărul acestora s-a redus aproape la jumătate, fiind circa 24.000. Când vedem această statistică, prima concluzie este că pandemia și restricțiile impuse de aceasta au dus la o diminuare a acțiunilor de control. Însă această concluzie trebuie circumstanțiată. 

Evoluția descendentă nu este specifică ultimului an și jumătate, ci este una sistematică, scăderea din 2020 față de 2019 fiind de numai 10%. Astfel, sunt, de fapt, două concluzii la care putem ajunge: pe de-o parte există un impact al pandemiei asupra activității de control, dar pe de altă parte această tendință este o consecință a faptului că ANAF s-a aflat într-o perioadă de redefinire a strategiei de control pentru a-și canaliza resursele în procesul de digitalizare a activității.

Așadar, apare întrebarea: la ce ar trebui să ne așteptăm în anii următori, care va fi strategia ANAF? Din toate documentele și declarațiile publice, este evident că ANAF își propune să intensifice activitatea de control și vedem câteva repere importante. În primul rând, se dorește întărirea activității de verificare documentară până la 60%, până în anul 2025, ca parte din procesul de digitalizare a ANAF. Așadar, 60% din inspecții ar urma să fie realizate prin procedură de verificare documentară care presupune că inspectorii nu vor mai fi prezenți la sediul companiilor, ci vor solicita informații, le vor verifica în birou și vor emite actele de control la distanță. 

Din perspectiva contribuabililor, verificarea documentară ar îngreuna mult mai puțin activitatea lor curentă. De exemplu, 70% dintre respondenții unui sondaj pe care D&B David si Baias si PwC l-au realizat la începutul acestui an și-au arătat îngrijorarea față de interacțiunea cu inspectorii fiscali. Deși Codul de procedură fiscală precizează că acțiunea de control nu ar trebui să îngreuneze derularea activității curente a contribuabililor, acest lucru se întâmplă din păcate în practica intrucat reprezentanții companiilor trebuie să aloce resurse umane atunci când inspectorii se află fizic la sediul lor și solicită un volum semnificativ de informații.

În ceea ce privește tematicile preferate în acțiunile de control, ne așteptăm ca, în continuare, pe agenda inspecțiilor fiscale să se afle subiectele pe care le-am văzut și în anii precedenți însă cu mult mai rafinate. 

Un astfel de exemplu il constituie deductibilitatea TVA și a cheltuielilor pentru serviciile pe care companiile le achiziționează de la entitățile afiliate din grup. De aproape zece ani, inspecțiile fiscale vizează acest subiect al serviciilor intragrup și, din păcate, sunt în continuare sume importante stabilite suplimentar. Trebuie însă subliniat ca aceasta speta a evoluat de-a lungul timpului, contribuabilii incercand sa amendeze contractele și să tragă învățăminte din concluziile organelor de control, în special în ceea ce privește documentația justificativă aferentă acestor servicii, iar organele fiscale circumstanțiindu-și poziția în consecință.

De asemenea, prețurile de transfer vor rămâne o lungă perioadă în atenția echipelor de inspecție fiscală pentru că suscită destul de multe întrebări întrucât analiza prețurilor de transfer nu este o stiinta exacta, putand avea mai multe tipuri de abordări, ceea ce crește gradul de subiectivism și  conduce la dispute cu autoritățile fiscale. Mult timp, inspecțiile în zona prețurilor de transfer au generat sume importante colectate la bugetul de stat. Totodata, fiind un domeniu încă de noutate în România, acesta este în proces de definire și stabilizare iar practica instanțelor de judecată contribuie și ea la rafinarea acestuia și la conturarea unei abordări unitare din partea fiscului și a contribuabililor. Un exemplu în acest sens îl constituie posibilitatea de a se efectua ajustări ale prețurilor de transfer nu doar în favoarea statului, ci  și a contribuabililor, acțiune pe care organele fiscale nu o implementau în practică însă, urmare a numărului din ce in ce mai mare de hotărâri ale instanțelor de judecată care sancționează o asemenea abordare, aceasta începe sa prindă contur în acțiunile de control din prezent.  

O altă temă este cea a tichetelor cadou. Pe acest subiect sunt în derulare foarte multe inspecții fiscale la majoritatea companiilor care au avut anterior un control de la Direcția Generală Antifraudă pe aceasta tema, fiind vizate atat impozitul pe veniturile salariale și contribuțiile aferente, ci și, prin extensie, TVA și impozitul pe profit.

Mai există o temă extrem de sensibilă, care nu este generalizată prin prisma complexității ei, dar care cu siguranta este de mare interes din cauza sumelor implicate, respectiv sediul fix si/sau sediul permanent. Este un subiect de control cu un înalt grad de tehnicitate, care aduce bani extrem de mulți la bugetul de stat, fiind stabilite sume care depășesc 200-300 de milioane de lei per contribuabil. 

Practic în cadrul inspecțiilor care analizează aceasta problematică, deși verificarea se realizează la nivelul contribuabilului rezident, impactul se rasfrange nu numai asupra acestuia, ci și asupra entității nerezidente cu care acesta derulează activități economice. De exemplu, în materia TVA, un nerezident este considerat ca având un sediu fix în România dacă dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a desfășura în mod regulat livrări de bunuri și/sau prestări de servicii pe teritoriul României. 

Astfel, autoritățile fiscale inițiază o acțiune de control la nivelul contribuabilului roman, care are încheiat cu entitatea nerezidentă un contract de procesare de bunuri sau de marketing, de exemplu. În urma acestei analize fiscul  consideră că entitatea nerezidenta dispune de un sediu fix în România intrucat utilizează resursele tehnice și umane ale contribuabilului roman, resurse care actioneaza sub controlul acesteia, pentru a derula ea însăși, în mod direct, activități economice în România. 

O astfel de concluzie schimba cu totul tratamentul fiscal al tranzactiei din perspectiva TVA întrucât modifică două elemente esențiale, respectiv locul prestării serviciilor și persoana obligată la plata taxei. Astfel, dacă în varianta inițială (i.e fără sediu fix) serviciile sunt considerate a fi prestate în beneficiul nerezidentului (deci cu locul prestarii în țara unde acesta este situat), persoana obligată la plata taxei fiind așadar nerezidentul, în scenariul existenței sediului fix, serviciile sunt considerate a fi prestate în beneficiul sediului fix (din Romania), persoana obligată la plata taxei fiind așadar contribuabilul român. Impactul este unul imediat fiind atat de natura financiara (TVA suplimentară de plată stabilită în sarcina rezidentului) cat și de natură operațională (înregistrarea nerezidentului ca sediu fix și regândirea modelului de business). 

În concluzie, ne așteptăm ca activitatea de inspecție să se intensifice, pe măsură ce o parte însemnată a acesteia se mută online și se realizează la distanță. Pentru contribuabili, impactul va fi mai mic din perspectiva resurselor alocate în timpul inspecției, însă consecințele din perspectiva temelor verificate și a sumelor stabilite suplimentar ar putea fi mai mare decât în ultimii ani.

Articol scris de Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.


82% dintre companii sunt familiarizate cu noua raportare SAF-T la ANAF

Niciun comentariu

miercuri, noiembrie 17, 2021



Majoritatea companiilor (82%) respondente la un sondaj realizat de PwC România sunt familiarizate cu noua raportare privind fișierul standard de control fiscal (SAF-T), deși au încă neclarități, și doar 8% au precizat că știu exact ce au de făcut conform noilor prevederi legale. 

Deși obligația va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022 pentru unii contribuabili, 42% dintre respondenți spun că nu au făcut niciun demers pentru noua raportare, în timp ce 22% au arătat că se află în proces de identificare a unei soluții IT, iar alți 22% că au discutat cu diverși consultanți.

”Principalul rol al fișierului SAF-T este de a standardiza transferul de informații între administrațiile fiscale și contribuabili, iar experiența altor state membre ne arată că adoptarea acestei raportări va aduce numeroase beneficii atât companiilor, cât și administrației fiscale, precum: reducerea timpului aferent efectuării inspecțiilor fiscale, inclusiv al rambursărilor de TVA, eliminarea inechităților privind abordarea în cadrul controalelor fiscale, prin adoptarea unor proceduri mai transparente sau descurajarea concurenței neloiale pe piață. Prin implementarea SAF-T, România va face un pas important în programul de modernizare și de digitalizare a ANAF, necesar pentru îmbunătățirea capacității de colectare a TVA și a celorlalte taxe și impozite”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania.



În ceea ce privește calendarul pregătirii pentru implementare, 14% dintre companiile respondente spun că vor fi gata să depună fișierul până pe 28 februarie 2022, în timp ce 39% îl vor putea depune până la 31 iulie 2022, 31% după 1 august anul viitor și 16% în 2023.

”Două treimi dintre respondenți au arătat că motivele pentru pregătirea insuficientă în vederea respectării termenului legal de depunere SAF-T este timpul necesar pentru adaptarea sistemelor ERP. Alte cauze ale întârzierii îl reprezintă faptul că informațiile cerute de SAF-T se află în diverse sisteme, nu doar în sistemele ERP, sau lipsa unor explicații clare privind structura fișierului de raportare. Pentru a putea demara noua raportare, companiile trebuie să identifice în sistemele proprii elemente obligatorii solicitate prin acest fișier, să-și alinieze datele la cerințele SAF-T și să pregătească fișierele pe structura și formatul solicitate de ANAF”, a arătat Anca Macovei, Director, Tax Technology, PwC România.


Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care fac parte contribuabilii. ANAF a publicat ordinul 1783/2021 pentru implementarea SAF-T care conține: natura informațiilor care trebuie declarate, modelul de raportare, procedura, condiţiile, termenele şi datele de transmitere.


ANAF a publicat informațiile care trebuie declarate, procedura și termenele de trimitere

Niciun comentariu

vineri, noiembrie 12, 2021

anaf

Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care contribuabilii fac parte. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat ordinul 1783/2021 pentru implementarea SAF-T care conține: natura informațiilor care trebuie declarate, modelul de raportare, procedura, condiţiile, termenele şi datele de transmitere.

Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligația începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici - începând cu anul 2025: 

Contribuabilii mari încadrați în această categorie la data de 1 ianuarie 2022, care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2022 (data de referință);

Contribuabilii mari încadrați în această categorie la data de 1 ianuarie 2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 iulie 2022 (data de referință);

Contribuabilii mijlocii încadrați în această categorie la data de 31 decembrie 2021 au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2023 (data de referință);

Contribuabili mici încadrați în această categorie la data de 31 decembrie 2021 au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2025 (data de referință);

Prin excepție, instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, instituțiile financiare și societățile de asigurare/reasigurare (inclusiv societățile de administrare a investițiilor și administratorii de fonduri de investiții alternative/fonduri de investiții alternative, precum și administratorii de fonduri de pensii administrate privat și/sau fonduri de pensii ocupaționale, entități care sunt autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară), încadrate la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2023 (data de referință).

Contribuabilii care aveau obligația depunerii Declarației informative D406 conform datelor de referință, iar ulterior sunt încadrați într-o categorie pentru care nu s-a împlinit data de referință pentru depunerea declarației, vor continua să raporteze fișierul standard de control prin depunerea de Declarații informative D406.

În categoria contribuabililor care vor avea obligația de a depune la organul fiscal fișierul SAF-T sunt incluse și societățile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistrați prin înregistrare directă, contribuabilii înregistrați prin reprezentant fiscal, sediile fixe).

Important de menționat este că toți contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni pentru prima raportare, astfel:

6 luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;

3 luni pentru prima raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

Perioada de grație se calculează pornind de la ultima zi a perioadei de raportare pentru care aceasta se acordă, când obligația de transmitere devine efectivă pentru respectivul contribuabil.

Modalitatea de raportare și termene

Contribuabilii vor avea obligația să transmită fișierul SAF-T sub forma Declarației informative D406, lunar sau trimestrial, urmând perioada fiscală aplicabilă pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA). Contribuabilii care nu sunt înregistrați în scopuri de TVA și cei care au ca perioadă fiscală aplicabilă pentru TVA semestrul sau anul vor depune fișierul SAF-T trimestrial. 

Fișierul SAF-T se va depune în format electronic, termenul-limită de depunere fiind:

până în ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare (luna/trimestrul calendaristic), după caz, pentru alte informații decât cele privind „Stocurile” și „Activele”;

până la termenul de depunere a situațiilor financiare aferente exercițiului financiar, în cazul Declarației informative D406 „Active”;

în termenul stabilit de organul fiscal, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data solicitării, în cazul Declarației informative D406 „Stocuri”.

Pe portalul ANAF au fost publicate prezentarea detaliată a tuturor informațiilor raportabile prin SAF-T, ghidul contribuabilului pentru pregătirea și transmiterea Declarației informative D406 Fișierul standard de control fiscal (SAF-T), informații detaliate referitoare la procedura de depunere a Declarației informative D406, informații detaliate referitoare la data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să depună fișierul standard de control fiscal (SAF-T), precum și categoriile de contribuabili/plătitori exceptați de la depunerea fișierului standard de control (care completează aspectele cuprinse în OPANAF 1783/2021).

Un articol de de Anca Macovei, Director PwC România.

Translate

libris.ro
Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo