Școlile de conducere defensivă din România solicită ca autoritățile să construiască o strategie similară planului Vision Zero implementat de Suedia, țara noastră fiind pe primul loc în Europa în privința numărului de morți cauzat de accidente rutiere. Printre măsurile propuse se numără educația rutieră pentru copiii între șase și 10 ani, cursuri de conducere defensivă pentru șoferi, utilizarea unor sisteme mai bune de supraveghere și de aplicare a legii și modernizarea infrastructurii.
Reprezentanții școlilor de conducere defensivă au solicitat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și reprezentanți ai autorităților publice centrale.
De asemenea, în cadrul conferintei a fost prezentat “Sânge pe șosea”, un film documentar realizat în Suedia, despre soluțiile luate de autoritățile de acolo pentru creșterea siguranței pe sosele.
“Avem nevoie urgentă de un plan pentru a reduce numărul de accidente și de victime din România. În 2020 am fost pe primul loc în Europa, cu 85 de decese raportat la un milion de locuitori, dublu față de media europeană de 42/mil. locuitori. Ne-am gândit pentru România la o strategie similară celei din Suedia, care în 1997 a adoptat Vision Zero, un plan prin care și-a propus să scadă la zero numărul de decese până în 2020. Și ei mai au de lucru, dar diminuarea este de 165%. Planul a avut trei piloni: educația, infrastructura și legislația. Noi am gândit deja o strategie similară, am fost în Suedia pentru a vedea ce fac specialiștii de acolo, am realizat chiar și un documentar, iar acum ne dorim să începem cât de curând lucrul alături de autoritățile din România. Această inițiativă are un impact major asupra tuturor: populație, mediul de business și statul român”, a declarat Titi Aur, fondatorul școlii de conducere defensivă Academia Titi Aur și inițiatorul planului, în cadrul conferinței de presă.
Cele mai sigure șosele din Europa sunt cele din Norvegia (17 decese/1 milion de locuitori), Suedia (20 de decese/1 milion) și Islanda (22 de decese/1 milion), conform datelor Comisiei Europene pentru 2020 - cele mai recente date disponibile. Cele mai nesigure sunt cele din România (85 de decese/1 milion), Letonia (73 de decese/1 milion) și Bulgaria (67 de decese/1 milion).
Soluțiile propuse de școlile de conducere defensivă din România sunt:
1. Educația permanentă a conducătorilor de autovehicule. Președintele Klaus Iohannis a promulgat de curând legea nr 20/2022 privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 prin care șoferii pot participa la cursuri de conducere defensivă.
2. Educație rutieră pentru copiii care parcurg ciclul primar de învățământ. Vârsta de 6 - 10 ani este perioada cea mai bună pentru a forma deprinderile necesare pentru o deplasare corectă ca pieton. Este relevant exemplul Franței care a introdus „permisul de pieton” pentru copii.
3. Respectarea legilor în vigoare privind utilizarea dispozitivelor de fixare a copiilor în scaun.
4. Folosirea extinsă a cazierului rutier al conducătorului auto implementat în România în 2009 şi furnizat la cerere de către Poliția Rutieră. Acesta ar trebui folosit în relația conducatorului auto cu angajatorii săi și cu societățile de asigurări.
5. Îmbunătăţirea capacităţii de supraveghere şi impunere a legii prin împlicarea mai activă a polițiştilor rutieri alături de utilizarea frecventă a sistemelor automate de constatare a abaterilor. Lipsa de specialiști din cadrul Poliției poate fi acoperită cu sisteme automate de constatare a abaterilor pe drumurile publice, similar uzanțelor din multe state UE.
6. Întreţinerea infrastructurii rutiere şi asigurarea condiţiilor de siguranţă a acesteia. Din experienţa noastră, am observat că existenţa şi menţinerea consecventă, completă a sistemelor de semnalizare rutieră, în conformitate cu standardele şi normele în vigoare (a marcajelor, indicatoarelor şi a amenajărilor de infrastructură rutieră, amplasate pe drumurile publice), duce la creșterea siguranței pe drumurile publice.
7. Dezvoltarea continuă a infrastructurii rutiere prin construirea de autostrăzi, drumuri moderne, întreținerea şi îmbunătățirea corespunzătoare a celor existente.
Profit de 5 ori mai mare pentru companiile care investesc în cursuri de conducere defensivă
“Dacă nu aplicăm acest plan, în fiecare an avem costuri sociale de aproximativ 3,32 miliarde de euro și de 1,5 miliarde de euro ca daune materiale plătite de asiguratori. Nu avem încă o evaluare despre cât ar costa planul pe care îl propunem, dar știm că rezultatele vor fi direct proporționale cu investiția făcută și direcțiile pe care se vor face aceste investiții. De exemplu, investiția unei companii în procesul de formare permanentă a șoferilor aduce o rentabilitate de minimum cinci ori suma investită prin reducerea costurilor rezultate ca urmare a unui accident rutier, dar și a costurilor de exploatare. Un șofer va conduce mai sigur, mai economic, dar și mai ecologic”, a explicat Titi Aur.
Un client mare al Academiei Titi Aur este o companie care are aproximativ 10.000 de utiliatori de vehicule și alocă anual un buget de aproximativ 500.000 de euro pentru cursuri de conducere defensivă și monitorizare a flotei. Această investiție are drept rezultat o economie în jurul a 1,7 milioane de euro prin reducerea consumului de combustibil și 0,9 mil. euro prin renegocierea poliței de asigurare aferente flotei. Prin urmare economiile și avantajele sunt de 5 ori mai mari decât suma investită doar din aceste două componente, fără a pune la socoteală economiile relizate din reducerea costurilor de mentenanță (piese, consumabile, imobilizări etc.).
Ce ar trebui să facă școlile
Fondatorul Academiei Titi Aur a adăugat că școlile de soferi ar trebui să-și actualizeze programa de învățământ și să diversifice informațiile pe care le transmit către cursanți.
“Școlile de șoferi ar trebui să introducă minimum două capitole în programă: cunoștinte tehnice minimale în domeniul sistemelor active și pasive de siguranță și reguli generale de conducere în siguranță, de exemplu, poziția corectă la volan. Pe de altă parte, școlile de conducere defensivă trebuie să-l facă pe șofer să înțeleagă traficul și pericolele existente, să le anticipeze și să adopte un stil de conducere care îl feresc de accidente. De exemplu, la un astfel de curs, șoferul poate afla că un telefon cântărește până la 5 kg în cazul unui impact frontal de 50Km/h cu obstacol fix, iar o doză de suc de 0,33 L are o greutate de până la 17,5 kg într-o coliziune similară. Obiectele depozitate greșit în mașină pot fi adevărate pericole, pot produce vătămări grave chiar decese. Îl învață pe conducătorul auto cum să gestioneze situații și reacții ale autovehiculului, drum alunecos, obstacole, întuneric sau ceață, frânare pe diverse suprafețe, derapaj”, spune fondatorul Academiei Titi Aur.
