Marea majoritate a companiilor nu au reușit încă să depună un prim fișier standard de control fiscal (SAF-T)

Marea majoritate a companiilor respondente la un sondaj PwC România, respectiv 76,5%, nu au reușit încă să depună un prim fișier standard de control fiscal (SAF-T), deși acesta a devenit obligatoriu pentru marii contribuabili în două etape, ianuarie și, respectiv, iulie 2022. 

Astfel, companiile încadrate la mari contribuabili atât în anul 2021, cât și în anul 2022, au această obligație de raportare începând cu 1 ianuarie 2022, în timp ce pentru companiile care au devenit contribuabili mari din acest an obligația a intervenit din iulie 2022. 

Totuși, ambele categorii au beneficiat de o perioada de grație de șase luni pentru prima raportare SAF-T. În condițiile în care foarte mulți contribuabili au întâmpinat dificultăți în îndeplinirea obligației, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat pe 1 august 2022 că extinde perioada de grație cu alte șase luni pentru ambele categorii.

”Decizia autorităților fiscale de a extinde perioada de grație pentru conformarea cu cerințele de raportare SAF-T este binevenită și răspunde practic solicitărilor venite din partea companiilor. Efortul este considerabil pentru că adaptarea softurilor de contabilitate diferă de la o companie la alta, în funcție de capabilitățile pe care le au, de eventualele reglementări specifice pe care trebuie să le respecte sau de soluțiile IT pe care le folosesc pentru raportare. Anumite provocări erau de așteptat, dacă ne uităm și la experiențele altor state, iar costurile inițiale nu sunt mici, dar pe termen mediu și lung sunt convins că atât fiscul, cât și companiile vor avea beneficii pentru că inspecţiile fiscale vor fi mai eficiente, cu o abordare mai uniformă și o reducere dramatică a erorilor umane în privința datelor, colectarea taxelor se va ameliora, datele vor fi transmise mai ușor, conformarea va fi mai simplă, iar procedurile mai transparente”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

Conform sondajului PwC, principalele motive care au determinat întârzierile pentru companii au fost următoarele:

● 36% dintre respondenți arată că este insuficient timpul pentru adaptarea sistemului ERP și creionarea regulilor de transformare prin raportare la nomenclatoarele SAF-T.

● 18,4% spun că lipsesc anumite explicații clare privind structura SAF-T 

● 14% afirmă că implementarea SAF-T prin adaptarea sistemului ERP și a subsistemelor utilizate are cost ridicat.

● 10% consideră că informațiile solicitate prin fișierul SAF-T se regăsesc în diverse sisteme, nu numai în ERP.

● 8,8% au precizat că sunt în proces de schimbare a sistemului ERP.

”Implementarea SAF-T este un proces complex care necesită timp pentru ambele părţi: contribuabili și autorități fiscale. Raportarea SAF-T impune o perioadă de pregătire în avans, în care companiile trebuie să identifice în sistemele proprii elemente obligatorii solicitate prin acest fişier, să-şi alinieze datele la cerinţele SAF-T şi să pregătească fişierele SAF-T pe structura si formatul solicitate de ANAF. Toate aceste etape consumă timp și efort, însă este un proces care se desfășoară o dată, înainte de prima depunere a unei declarații  SAF-T, urmând ca, pe viitor, raportarea să fie mult mai simplă”, a explicat Anca Macovei, Director servicii fiscale PwC România.

Date fiind impedimentele de până acum, respondenții estimează că vor fi pregătiți să depună primul fișier SAF-T, astfel: 60,3% spun că vor fi gata  pe parcursul anului 2022, dar după data de 1 august (menționăm că sondajul a fost realizat în săptămâna 25 iulie - 2 august); 27% consideră că vor fi pregătiți pe parcursul anului 2023; 12,7% au precizat că au depus până la 31 iulie 2022.

Deși nu au reușit să se conformeze cu noua obligație, 90% dintre respondenți arată că  fac pregătiri intense pentru SAF-T, cei mai mulți dintre aceștia fiind în următoarele stadii: 31,3% sunt în proces de implementare, respectiv de preluare a datelor din sistem și transformarea lor în formatul SAF-T; 24,1% au finalizat atât preluarea datelor din sistem și transformarea lor în formatul SAF-T, precum și instalarea și testarea soluției SAF-T; 20,5% au finalizat preluarea datelor și transformarea lor în format SAF-T și se află în proces de instalare a soluției SAF-T.

Raportarea SAF-T va deveni obligatorie și pentru celelalte categorii de contribuabili, astfel: contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici – începând cu anul 2025. De asemenea, toate aceste categorii vor beneficia de perioada de grație suplimentară de șase luni, anunțată de ANAF pe 1 august.

Specialiștii se așteaptă la o recesiune din cauza inflației anul viitor

Nivelul inflației în creștere continuă ar putea duce la o recesiune în România în 2023, iar revenirea va fi mai complicată decât în cazul crizei financiare din 2008 -2009, o situație asemănătoare cauzată de inflație mai fiind întâlnită în anii '70, în timpul crizei petrolului, afirmă Matei Păun, co-fondator al fondului de investiții Black Sea Fund. 

Acesta ne oferă o opinie cu privire la viziunea legată de probabilitatea ca peste un an să vorbim despre o recesiune complicată din cauza inflației.

“Observ că funcționăm într-o economie din ce în ce mai precaută, văd decizii de achiziții sau de investiții care tind să fie amânate, văd presiuni substanțiale de inflație. Lucrurile se complică pentru că aceste presiuni nu s-au materializat încă de-a lungul întregului lanț economic, dar este foarte clar că anumite segmente funcționează sub o tensiune foarte mare.

Suntem într-o perioadă de incertitudine, ceea ce duce la o crispare. Dacă în urmă cu șase luni lucrurile erau destul de clare și previzibile, iar acest lucru crea un fundament solid pentru investiții, acum acest sentiment nu prea mai există. Nu este cazul de panică, dar este clar că lumea a încetinit luarea deciziilor, a început să se uite tot mai atent. Este clar că nu prea mai există premisele pentru o creștere susținută, dar nici nu putem vorbi încă de un declin evident.  

Ne putem îndrepta către o situație destul de complicată, cu două fenomene: recesiune și inflație

Este posibil ca peste un an să vorbim clar despre recesiune și, de această dată, ar putea fi o recesiune complicată din cauza inflației. De obicei, când intri într-o recesiune ai câteva pârghii monetare pe care le poți activa, dar, într-un context inflaționist, aceste parghii nu mai sunt disponibile. În mod normal într-o recesiune băncile centrale caută să ieftinească banul astfel încât el să circule mai repede. Dar lovite de inflație, băncile centrale vor fi nevoite să facă fix invers. Adică să scadă viteza de circulație astfel încât banul să devină mai scump, lucru care ar putea accelera recesiunea. În acest mod ne îndreptăm către o situație destul de complicată în care vom avea două fenomene - recesiune și inflație - care se ciocnesc cap în cap. Lupta cu inflația fiind considerată primordială de către băncile centrale este o veste proastă pentru prognozele de creștere economică. Inflația în cantități mici nu este neapărat ceva rău, dar peste un anumit nivel devine o boală care trebuie neaparat tratată. 

Este prima criză din ultimele decenii din care nu putem ieși tipărind bani 

Ceea ce se întâmplă acum a avut loc ultima dată în anii '70 ca urmare a „șocului petrolier”. Este prima criză din ultimele decenii din care nu putem ieși tipărind bani. Dacă ne uităm la criza economică declanșată de Covid-19, am depășit-o generând lichidități enorme de bani, dacă ne uităm la criza din 2008, am trecut peste acei ani tot printând sume foarte mari de bani. Mereu am avut această supapă de care s-au folosit guvernele și băncile centrale. De această dată nu putem acționa la fel pentru că am pune paie pe foc, am stârni și mai mult inflația, ceea ce poate duce la hiperinflație, inflație necontrolată. De aceea există șanse importante ca în curând principalele economii occidentale să intre în recesiune. 

Față de criza din 2008-2009 efectele vor fi altele. În 2008, cele mai mari efecte au fost șomajul și lipsa de activitate economică. Oamanii și-au pierdut locurile de muncă, iar Guvernul a impus măsuri de austeritate care au accentuat pierderea de joburi. Acum, cred că impactul cel mai mare va fi legat de faptul că banii își vor pierde valoarea. Prețurile vor crește fără ca salariile să crească și ele la fel de mult. Dacă tu ai azi un buget de 100 de lei, îți cumperi un coș de alimente, iar peste trei-șase luni vei cumpăra mai puțin. Ceea ce înseamnă o sărăcire voalată a populației. Inflația există deja de mai multe luni, populația cu siguranță simte deja acest lucru. Și, din păcate, acest lucru s-ar putea să se accentueze înainte să se îmbunătățească și să vină la pachet cu o criză economică în care oamenii să sufere nu doar că se devalorizează banii, ci și că se trezesc dați afară. Este o criză mult mai periculoasă și mult mai dureroasă pentru care nu văd un mijloc de ieșire foarte clar, palpabil. 

De asemenea, multe lucruri vor depinde de factori care nu sunt sub controlul nostru. Cu cât se agravează situația din Ucraina, cu atât vom simți consecințe economice, va spori inflația. Sunt mai multe aspecte pentru care nu văd un deznodământ rapid și pot să apară consecințe economice destul de nefaste pentru Occident, pentru noi toți. Lucrurile nu par să se liniștească curând în Ucraina și cu cât se agravează situația, s-ar putea să se înrăutățească și consecințele economice. Cu cât furnizarea de energie dinspre Rusia stagnează mai mult, cu atât impactul economic este mai mare. Acum avem niște sancțiuni care au creat un impact economic destul de mare și la ruși și în Occident, dar dacă aceste evenimente continuă și consecințele economice vor crește.

Luptându-ne cu inflația suntem obligați să creăm o recesiune

Dar dincolo de asta râmânem cu problema fundamentală de inflație care poate duce în criză. Luptându-ne cu inflația suntem obligați să creăm o recesiune. Aceasta este de fapt problema.

O criza similară a mai fost în anii '70 și a durat aproape un deceniu. A fost o criză care a generat o inflație foarte puternică din cauza embargo-ului impus Occidentului de către țările producătoare de petrol. Criza aceasta nu a fost rezolvată într-un an, doi, ci abia la începutul anilor '80 de către Paul Volcker, președintele FED (Federal Reserve – banca centrală a SUA). El a scăpat SUA de inflație doar cu o perioadă de dobânzi foarte, foarte mari. La vremea respectivă dobânzile erau între 10-20%. 

Este foarte probabil ca economia SUA să ajungă în șase-opt luni în recesiune și îmi este greu să cred că România va fi ferită. 

Reticență crescută pentru investiții 

În ceea ce privește deschiderea pentru investiții, există în continuare bani doar că a crescut destul de mult reticența oamenilor pentru a-i folosi. Această reticență depinde destul de mult de zona geografică, dar la noi au impact atât inflația cât și situația din Ucraina. Poate în SUA contează mai mult inflația decât războiul, dar pentru noi contează destul de mult și războiul. În 

Europa Centrală și de Est situația ar putea derapa mai mult pentru că este o zonă expusă puternic din punct de vedere energetic la Rusia. 

Ceea s-a schimbat în primele luni din acest an față de 2021 este legat de amploarea discuțiilor despre inflație, de faptul că antreprenorii simt că trebuie să crească prețurile. Există un sentiment de amânare, de a aștepta cum evoluează lucrurile înainte de a construi o hală nouă, de a crește capacitatea de producție sau de a angaja încă cinci oameni. Și, dacă tot mai mulți oameni sunt mai precauți, cu atât influențează o scădere economică care validează precauția și intri într-un cerc vicios.

Pentru noi ca fond nu este neapărat o problemă. Pe de o parte complică planul de business și jobul nostru, dar ne creează oportunități interesante. Pentru că noi avem capacitatea să gândim pe termen lung și dacă înțelegi ce și de ce se întâmplă, ce impact are un lucru într-un anumit context, o astfel de situație poate deveni o oportunitate. 

Această perspectivă nu ne-a blocat, avem un mandat de la investitori să investim banii pentru că sunt situații interesante. În prezent avem discuții cu mai multe companii din zona de sănătate, packaging, IT și sperăm ca în curând să încheiem tranzacții noi”. 

MATEI PĂUN

Matei Păun este specialist cu peste 20 de ani de experiență în domeniul investițiilor, până acum fiind implicat în zeci de tranzactii. În 2005 a fondat banca de investiții BAC Investment Banking, iar din 2018 este cofondator al Black Sea Fund, fond de investitii axat pe tranzactii cu IMM-uri. 

9 din 10 companii din Romania vor investi in traininguri pentru departamentele lor financiare

Nouă din zece companii din România vor investi în recalificare și traininguri pentru angajații din departamentele financiare, pe măsură ce implementează și utilizează noi tehnologii în activitățile zilnice, arată concluziile celei mai recente ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, efectuat în rândul a peste 100 de directori financiari din România. 

Ariile departamentelor financiare în care companiile vor investi cu prioritate în formare sunt planificarea și analiza financiară, contabilitatea și controlul, mai arată studiul. Ritmul lent de recalificare a angajaților reprezintă și unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea transformării digitale în companii, după cum menționează 30% dintre participanții la studiu, la fel ca nivelul investițiilor necesare (49%) și gradul scăzut de digitalizare a instituțiilor publice (42%).

„Rolul directorului financiar s-a schimbat fundamental și este văzut acum ca o sursă de informații de business foarte valoroase și ca un partener de business strategic. Dar, pentru ca departamentul financiar să se poată concentra asupra activităților care pot adduce valoare businessului, este crucial ca acesta să se transforme. Această transformare poate include creșterea eficienței și acurateței proceselor de management financiar, reducerea numărului de ore petrecute de angajați pentru sarcini manuale, care nu au valoare adăugată pentru companie, îmbunătățirea analizelor datelor care sprijinirea procesului decisional. Astfel de obiective pot fi atinse prin implementarea de soluții tehnologice și prin schimbarea modului în care întregul departament funcționează, atât intern, cât și extern, cu restul organizației”, a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, coordonatorul inițiativei CFO Program în România.

Mai mult de o treime (34%) dintre directorii financiari din România care au participat la studiu consideră că posibilitatea de a se concentra pe sarcinile cu mai multă valoare adăugată reprezintă cel mai important beneficiu al implementării procesului de transformare digitală, urmată de reducerea timpului alocat activităților de raportare, închidere etc. (31%) și de creșterea fiabilității datelor (18%).

Pentru a finanța procesul de transformare digitală, majoritatea companiilor iau în considerare în primul rând surse interne (77%), apoi fonduri UE, atât din Planul Național de Redresare și Reziliență, cât și din alocările din programele multi-anuale (32%). Sursele de finanțare cel mai puțin atrăgătoare sunt creditele bancare (17%) și obligațiunile „verzi” (9%).

Studiul relevă, de asemenea, că aproape jumătate dintre companii (45%) consider că transformarea digitală înseamnă automatizare, dar și soluții de planificarea a resurselor întreprinderii – ERP – (22%), alinierea și integrarea datelor (18%) și actualizarea modelelor operaționale (15%). În ceea ce privește motivele implementării proceselor de transformare digitală în departamentele financiare, peste 40% dintre companiile românești menționează strategia, urmată de scăderea procentului de erori (22%), gestionarea muncii la distanță (14%) și scăderea costurilor (13%).

Peste 80% dintre companiile din România fac deja pași în procesul de transformare digitală a departamentelor lor financiare, în timp ce 18% se află în faza de planificare, mai arată studiul. Sectoare precum servicii financiare, energie, utilități și minerit, tehnologie, mass-media și telecomunicații par să fie mai avansate în această direcție.

Saga tichetelor cadou se apropie de final

După ce au tranșat criteriile de acordare și impozitare a tichetelor cadou, la finalul anului trecut, legiuitorii au propus recent o soluție pentru rezultatele controalelor întreprinse în ultimii trei ani în cazul tichetelor cadou, printr-un proiect de lege depus în parlament. 

Proiectul de lege  privind anularea unor obligații fiscale este similar celui adoptat în martie 2022 pentru a rezolva obligațiile fiscale stabilite în cazul diurnelor acordate de transportatori și propune soluționarea situațiilor apărute în trecut ca urmare a interpretării legislației neclare în cadrul controalelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală și a inspecțiilor fiscale care le-au urmat.

Astfel, este propusă anularea diferențelor de obligații fiscale principale, precum și accesorii, stabilite prin decizie de impunere, ca urmare a încadrării în categoria veniturilor din salarii a veniturilor din tichete cadou obținute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (inclusiv dacă predarea efectivă a acestora s-a realizat prin intermediul angajatorilor în numele partenerilor de afaceri), pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv, și neachitate până la data intrării în vigoare a legii. 

În același timp, pentru contribuabilii care, la data intrării în vigoare a legii, au în derulare o inspecție fiscală/control, inspectorii nu încadrează în venituri din salarii și asimilate salariilor veniturile din tichete cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri. Dacă s-a făcut reîncadrarea până la intrarea în vigoare a legii, fiind emisă decizia de impunere, iar contribuabilii au achitat obligațiile stabilite în plus, acestea vor fi restituite la cererea contribuabililor.

De unde necesitatea unui astfel de act normativ? 

Prin operațiunea ”Pandora”, începută în 2019, au fost lansate o serie de controale privind tichetele cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri, fie direct, fie prin intermediul angajatorilor acestora. Din cauza neclarităților din legislația de la momentul respectiv, inspectorii au reclasificat aceste tichete cadou în venituri de natură salarială. 

Mai mult, situația s-a complicat atunci când s-a pus problema cui îi revine obligația de declarare și de plată a taxelor salariale impuse suplimentar: societății care le-a acordat sau angajatorului persoanelor fizice. Aceste discuții au derivat atât din neclaritatea legislației fiscale, cât și din formatul declarațiilor 112, care nu permiteau plătitorului să declare astfel de venituri așa cum se intampla în prezent. 

Cu toate acestea, pe parcursul anilor 2019 - 2020 abordarea inspectorilor Antifraudă a fost să impună obligațiile suplimentare la nivelul plătitorului venitului, adică al societății care a acordat aceste tichete.În unele cazuri controalele s-au oprit la nivelul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală, dar în altele au fost urmate de inspecții fiscale, în mare parte nefinalizate.  

Incepand cu anul 2021, abordarea a început să se schimbe, astfel că au existat și situații în care inspectorii Antifrauda au impus obligațiile suplimentare la nivelul angajatorilor persoanelor beneficiare ale tichetelor cadou. 

Ca urmare a diverselor discuții din trecut și a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri de a clarifica situația tichetelor cadou acordate în cadrul unor campanii de promovare și marketing, altor categorii de beneficiari decât angajații proprii, începând cu anul 2021, au fost introduse clarificări în legislația fiscală privind obligațiile de declarare și de plată  pentru cazul specific al avantajelor salariale acordate de terți. 

În decembrie anul trecut, OUG 130 a adus modificări importante atât de natură fiscală, prin eliminarea tichetelor cadou din categoria veniturilor din alte surse, cât și ale legii speciale, prin interdicția de a acorda tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajații proprii. 

Prin urmare, situația tichetelor cadou a fost reglementată pentru perioadele viitoare în sensul limitării destinațiilor de acordare a tichetelor cadou strict la acțiuni sociale pentru angajații proprii, concomitent cu introducerea unei interdicții de utilizare în alte scopuri, însoțită de o sancțiune administrativă pentru utilizarea neconformă.

Însă, problema trecutului a rămas deschisă pentru că în OUG 130 nu au fost preluate și prevederile legate de amnistie propuse de mediul de afaceri. 

Mulți dintre contribuabilii supuși controalelor privind acordarea tichetelor cadou se află în faza de contestare administrativă sau de atacare în instanță, astfel că intervenția legiuitorului prin adoptarea amnistiei fiscale ar debloca atât activitatea contribuabililor, cât și a autorităților administrative sau instanțelor de judecată sesizate.

Un articol Irina Nuțescu, Senior Manager PwC România.

Românii sunt reticenți în a redirecționa o parte din impozitul pe venit către ONG-uri

Puțin peste un sfert dintre contribuabilii români care ar fi putut să redirecționeze 3,5% din impozitul pe venit pentru cauze sociale au ales să facă acest gest, ceilalți lăsând statul să decidă cum vor fi folosiți banii, arată datele ANAF, la solicitarea Organizației Salvați Copiii România. 

Suma totală redirecționată de contribuabili, în anul 2021, din impozitul anual pe veniturile din salarii și pensii, pentru anul 2020, a fost de 248.217.882 lei.

Astfel:

• ponderea contribuabililor persoane fizice care au solicitat redirecționarea până la 3,5% din impozitul pe venitul aferent anului 2020 este de 26,95% din totalul celor care aveau acest drept;
• numărul total de entități non-profit către care au fost redirecționate sume din impozitul anual pe veniturile din salarii și pensii pentru anul 2020 a fost de 22.647;
• numărul total de formulare prin care contribuabilii au solicitat redirecționarea până la 3,5 % din impozitul aferent anului fiscal 2020 a fost de 1.830.307, dintre care:  1.701.967 formulare au fost depuse în format fizic la registratura unității fiscale sau prin poștă, cu borderou, în timp ce 128.340 formulare au fost înregistrate în format electronic prin intermediul Spațiului Virtual Privat sau platforma e-guvernare.ro.

Prin comparație, suma totală colectată în anul 2020, pentru anul de realizare a venitului 2019, prin mecanismul de redirecționare a unei cote parte din impozitul pe venit (2% și 3,5%) a fost de 305,93 milioane lei, față de 150,6 milioane lei în anul precedent.

Suma redirecționată către Salvați Copiii a fost de 1.837.600 lei, fonduri care au contribuit la dotarea urgentă a secțiilor de Terapie Intensivă Neonatală și a secțiilor de pediatrie, precum și pentru susținerea programelor de suport pentru copiii sub 5 ani, mamele și femeile însărcinate din zonele rurale defavorizate.

În ultimii 11 ani, Salvați Copiii România a investit peste șapte milioane de euro în dotarea a 102 unități medicale din toate județele țării cu 940 de echipamente medicale, care au ajutat la supraviețuirea și tratarea a peste 140.000 de copii.

CONTEXT

Organizația Salvați Copiii România a accelerat în 2021 programul de dotare a unităților medicale și a continuat oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate la nivel național: astfel, anul trecut au fost dotate 24 de spitale, cu aparatură și echipamente medicale în valoare de 1.254.000 euro. Au fost achiziționate 92 de echipamente performante, consumabile, mobilier medical,  rampe de oxigen etc. Numai în București, 6 unități medicale au primit aparatură și echipamente medicale în valoare totală de 742.398 de euro.

Astfel, au fost donate Spitalului „Grigore Alexandrescu” din capitală două ambulanțe performante și aparatură medicală de ultimă generație.

Totodată, Salvați Copiii a renovat și modernizat integral secția Obstetrică-Ginecologie I a Maternității Polizu și a demarat un amplu proces de reabilitare a Blocului Operator și a Secției de Terapie Intensivă ale aceleiași unități medicale, pentru care redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit este o sursă vitală de finanțare.

Pentru că viața și sănătatea copiilor depinde de investiția pe care organizaâia o face în unitățile medicale, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: modernizarea și dotarea cu echipamente performante a maternităţilor și secțiilor de pediatrie din România.

Fairo, aplicația financiară pentru freelanceri, este acum disponibilă gratuit pentru SRL-uri

Fairo, aplicația financiară care ajută PFA-urile să-și atingă mai multe obiective de business, ocupându-se de mai puține acte, este acum disponibilă și pentru SRL-urile cu asociat unic.

De acum înainte, freelancerii care operează ca PFA și SRL-urile cu asociat unic cu până la un angajat se pot bucura de aplicație gratuit, fără costuri ascunse și fără obligații.

Clienții Fairo pot crea facturi profesioniste în mai puțin de 60 de secunde, în mai multe valute și limbi. Facturile sunt precompletate cu datele clientului extrase din baza de date publică. În același timp, le pot trimite clienților facturile direct din aplicație și pot urmări statusul facturilor, pentru a vedea care dintre ele sunt încasate, neîncasate și restante. Mai mult, pentru a fi pregătiți pentru sezonul fiscal, toate facturile emise sunt stocate în aplicație.

„Fairo este o aplicație financiară care are scopul de a sprijini freelancerii prin simplificarea sarcinilor birocratice și gestionarea finanțelor afacerii. La începutul călătoriei noastre, am lansat Fairo pentru PFA-uri, dar ne dorim să ajutăm toate tipurile de freelanceri din România, indiferent de forma juridică a afacerii lor. Astfel, suntem bucuroși să anunțăm că, de acum înainte, și SRL-urile cu asociat unic se pot bucura de beneficiile Fairo”, spune Igor Prerovsky, CEO Creative Dock Austria.

Tehnologia FairoSync a fost recent lansată și le permite clienților Fairo să-și conecteze conturile bancare la aplicație. Beneficiul principal: automatizare îmbunătățită datorită urmării statusului facturii, prin intermediul tehnologiei de asociere factură-plată. 

De acum înainte, clienții Fairo sunt anunțați automat care dintre facturile lor sunt încasate, neîncasate sau restante și primesc notificări ori de câte ori clienții lor au plătit o factură. În plus, ei pot avea o imagine de ansamblu completă asupra tuturor conturilor bancare și pot urmări cu ușurință veniturile și cheltuielile, fără a fi nevoiți să iasă din aplicație.

Începând cu anul următor, utilizatorii Fairo se vor putea bucura de mai multe funcții și beneficii, cele mai importante fiind: calcul automat de impozite și generare de rapoarte fiscale cu doar câteva clicuri. Fairo este disponibil gratuit în App și Play Store și chiar îi întâmpină pe noii utilizatori  cu un bonus de 50 de lei pentru crearea primei facturi utilizând aplicația, până la sfârșitul lunii ianuarie.

Companiile pot opta din această lună pentru emiterea de facturi electronice prin sistemul RO e-Factura

 

Companiile vor putea opta pentru utilizarea Sistemului național privind factura electronică (denumit “RO e-Factura”), care urmează să devină operațional în această lună, atât în cazul livrărilor/prestărilor către entități publice (Business to Government - B2G), cât și în relația cu alți operatori economici (B2B).

Factura electronică reglementată de OUG nr. 120/2021 este emisă, transmisă şi primită într-un format electronic structurat de tip XML, care permite prelucrarea sa electronică şi automată.

Formatul XML și transmiterea prin intermediul platformei puse la dispoziție de Ministerul de Finanțe sunt elemente de noutate față de factura electronică definită de Codul Fiscal („o factură care conține informațiile solicitate (...) și care a fost emisă și primită în format electronic”).

Mai mult, facturile electronice emise prin RO e-Factura vor avea atașată semnătura electronică aplicată de către Ministerul Finanțelor Publice, certificându-se faptul că nu mai sunt permise intervenții asupra conținutului acestora.

În domeniul achizițiilor publice, companiile care optează pentru utilizarea sistemului RO e-Factura vor avea obligaţia de a emite doar facturi electronice şi de a utiliza acest sistem în relație cu toate autoritățile contractante. Prelucrarea facturii electronice se va realiza de beneficiarii - autorități publice utilizând fie aplicaţii informatice (pentru prelucrare exclusiv în format electronic), fie se va realiza conversia informațiilor din factura electronică într-un format care permite citirea și listarea. Conform OUG nr. 120/2021, prin prelucrarea facturii electronice de către autoritățile contractante, se înţelege inclusiv parcurgerea fazelor execuţiei bugetare.

În relațiile comerciale B2B, în vederea utilizării sistemului RO e-Factura, atât emitentul facturii electronice, cât şi destinatarul acesteia trebuie să fie înscriși în Registrul RO e-Factura. Facturile emise de către operatorii economici înscrişi în Registrul RO e-Factura către destinatari care nu utilizează acest sistem vor urma regulile obișnuite prevăzute de Codul Fiscal.

Înscrierea în Registrul RO e-Factura se efectuează prin depunerea unui formular (084), iar pentru radiere se depune același formular, însă doar până la data la care devine efectivă înscrierea (1 a lunii următoare depunerii formularului inițial 084). Detaliile legate de operarea Registrului RO e-Factura sunt prevăzute de Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1713/2021. Registrul va putea fi interogat pe site-ul oficial al ANAF.

Rămâne de văzut cât de atractiv va fi acest sistem pentru fiecare din cele două categorii pentru care se inițiază utilizarea lui în luna noiembrie (B2G, respectiv B2B). În viitor, se urmărește extinderea utilizării sistemului național RO e-Factura pentru tranzacții între toți operatorii economici.

Un articol Izabela Stoicescu, Senior Manager, PwC România

Corina Mortici, Senior Associate, PwC România