Se afișează postările cu eticheta fisc. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fisc. Afișați toate postările

Sancționarea penală a simplelor greșeli fiscale revine pe agenda legislativă

Niciun comentariu

vineri, decembrie 17, 2021


La vremuri noi, metehne vechi? Sancționarea penală a simplelor greșeli fiscale revine pe agenda legislativă

Se pare că devine deja o cutumă ca, o dată la 2 ani, să fie reintrodusă brusc pe agenda modificărilor legislative sancționarea cu închisoarea a procedurii de administrare a impozitelor reținute la sursă. Astfel, în 2017 și 2019 s-a încercat incriminarea nereținerii sau neîncasarea, respectiv, reținerea sau încasarea, urmate de neplata  unor impozite și contribuții supuse regimului reținerii la sursă, de fiecare dată proiectul legislativ fiind abandonat în urma argumentelor logice și coerente invocate de către mediul de afaceri în procedura transparenței decizionale.

Acum, proiectul legislativ revine în atenția publică, după ce în toată perioada de timp scursă de la ultima discuție asupra sa nu s-au mai derulat niciun fel de analize și dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme pe care le ridică această abordare agresivă și nepotrivită a raporturilor juridice fiscale. Dintr-o dată, deci, fix în data de 15 decembrie 2015, urgența iminentă a unor probleme ignorate ani de zile impune desigur adoptarea unei ordonanțe de urgență publicată cu câteva ore înainte de aprobarea sa, spre a fi bifată (și) formalitatea consultării publice.

Acum, ca și în trecut, proiectul este prezentat public ca o reintroducere a unei infracțiuni care a existat anterior declarării neconstituționale, fiind reglementată de art. 6 din Legea evaziunii fiscale nr. 241/2005, cu intenția de a fi mai ușor acceptat de către destinatarii legii, dar și cu speranța că poate așa nu vor mai fi remarcate marile sale deficiențe. 

Reamintim, astfel, că Decizia nr. 363/2015 a CCR a declarat neconstituțională prevederea originară din Legea evaziunii fiscale pentru rațiuni de ordin formal, anume lipsa de predictibilitate și previzibilitate a dispoziției legale de ordin penal care, pur și simplu, nu permitea a stabili care tipuri de impozite intră în sfera sa de aplicare. Astfel, urma ca legiuitorul să aducă clarificările necesare, enumerând categoriile de impozite și contribuții cu reținere la sursă care intră sub incidența faptei de infracțiune.

În 2017, conformând-se acestei solicitări, Ministerul de Finanțe propunea o listă de impozite și contribuții ce intră în sfera de aplicare a proiectului reglementării propuse, dar, totodată, introducea o incriminare „nou-nouță” care nu avea nicio legătură cu vechea reglementare declarată neconstituțională. Proiectul de ordonanță de urgență a și fost, de altfel, la acel moment abandonat, tocmai pentru că ridica probleme majore, dar acum este reluat și pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului. 

Într-un stat de drept și democratic, o simplă dispută fiscală cu privire la măsura în care ar fi sau nu cazul să se rețină sau încaseze impozitele nu poate să reprezinte infracțiune la începutul secolului XXI; neplata datoriilor fiscale, ca efect al aplicării eronate a legii fiscale nu poate să reprezinte infracțiune, cu atât mai mult cât este notoriu că în România textele sunt de multe ori atât de neclare încât nici măcar organele fiscale nu pot să dea un răspuns corespunzător contribuabililor atunci când li se adresează întrebări în procedura de îndrumare și asistență. 

Introducerea unui asemenea text legislativ va putea aduce din nou în actualitate invocarea legislației penale ca mijloc de șicanare și intimidare a contribuabililor în cadrul controalelor fiscale, așa cum nu de mult se întâmpla când aproape toate disputele fiscale erau susceptibile să ducă la sesizări penale, în realitate fiind de-a dreptul infim numărul acestora finalizate până la urmă cu condamnări, după ani și ani în care cauzele au rămas în nelucrare. 

Este absolut necesar, însă, să facem deosebirea între cele două fapte prevăzute de acest articol din proiectul de lege și, anume, între nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă ca impozite și contribuții, respectiv nereținerea la sursă sau neîncasarea unor impozite.

Prima dintre ele – nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă – ar putea fi la limită considerată din perspectivă conceptuală a avea în esență menirea unui substitut al infracțiunii de delapidare (sancționată penal). În schimb, cea de-a doua – nereținerea la sursă sau neîncasarea sumelor datorate ca impozite – nu este și nu ar trebui să fie niciodată mai mult decât o simplă dispută fiscală. Aceasta întrucât ea poate avea nenumărate cauze. Cea mai importantă și periculoasă dintre acestea poate fi legată de faptul că plătitorul venitului ar putea avea o interpretare asupra unei anumite operațiuni înregistrate în contabilitatea sa, care la final se dovedește a fi una contrară celei împărtășite de organul fiscal. Acest lucru exclude practic sub orice formă incidența evaziunii fiscale, fiind o problemă care trebuie rezolvată la instanțele de contencios administrativ fiscal.

În concluzie, aspectele legate de sancționarea penală a nevărsării sumelor reținute la sursă trebuie discutate,  inclusiv cu mediul de afaceri, pentru ca factorii de decizie politică să aibă siguranță că implementează o măsură legislativă care are și adeziunea celor care activează acolo unde urmează a se aplica, pentru a-i asigura gradul necesar de eficiența și adeziune socială. În schimb, se impune cu necesitate renunțarea la măsura legislativă de incriminare a nereținerii la sursă.

Un articol Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias, societatea corespondentă PwC în România


ANAF a publicat informațiile care trebuie declarate, procedura și termenele de trimitere

Niciun comentariu

vineri, noiembrie 12, 2021

anaf

Fișierul standard de control fiscal (SAF-T) devine obligatoriu de anul viitor, însă etapizat și diferit în funcție de categoria din care contribuabilii fac parte. Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat ordinul 1783/2021 pentru implementarea SAF-T care conține: natura informațiilor care trebuie declarate, modelul de raportare, procedura, condiţiile, termenele şi datele de transmitere.

Astfel, pentru contribuabilii mari care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, obligația de raportare începe cu data de 1 ianuarie 2022; pentru contribuabilii mari care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021 obligația începe din iulie 2022; contribuabilii mijlocii și instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare și societățile de asigurare/ reasigurare sunt obligate să raporteze din anul 2023, iar contribuabilii mici - începând cu anul 2025: 

Contribuabilii mari încadrați în această categorie la data de 1 ianuarie 2022, care au făcut parte din această categorie și în anul 2021, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2022 (data de referință);

Contribuabilii mari încadrați în această categorie la data de 1 ianuarie 2022, care nu au făcut parte din această categorie în anul 2021, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 iulie 2022 (data de referință);

Contribuabilii mijlocii încadrați în această categorie la data de 31 decembrie 2021 au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2023 (data de referință);

Contribuabili mici încadrați în această categorie la data de 31 decembrie 2021 au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2025 (data de referință);

Prin excepție, instituțiile de credit, instituțiile financiare nebancare, instituțiile financiare și societățile de asigurare/reasigurare (inclusiv societățile de administrare a investițiilor și administratorii de fonduri de investiții alternative/fonduri de investiții alternative, precum și administratorii de fonduri de pensii administrate privat și/sau fonduri de pensii ocupaționale, entități care sunt autorizate, reglementate și supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară), încadrate la data de 31 decembrie 2021 în categoria marilor contribuabili, au obligația de depunere a Declarației informative D406 de la data de 1 ianuarie 2023 (data de referință).

Contribuabilii care aveau obligația depunerii Declarației informative D406 conform datelor de referință, iar ulterior sunt încadrați într-o categorie pentru care nu s-a împlinit data de referință pentru depunerea declarației, vor continua să raporteze fișierul standard de control prin depunerea de Declarații informative D406.

În categoria contribuabililor care vor avea obligația de a depune la organul fiscal fișierul SAF-T sunt incluse și societățile nerezidente care au în România un cod de înregistrare în scopuri de TVA (contribuabilii înregistrați prin înregistrare directă, contribuabilii înregistrați prin reprezentant fiscal, sediile fixe).

Important de menționat este că toți contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T vor beneficia de o perioadă de grație de șase luni pentru prima raportare, astfel:

6 luni pentru prima raportare, respectiv 5 (cinci) luni pentru a doua raportare, 4 (patru) luni pentru a treia raportare, 3 (trei) luni pentru a patra raportare, 2 (două) luni pentru a cincea raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere lunară a fișierului SAF-T;

3 luni pentru prima raportare, pentru contribuabilii care au obligația de transmitere trimestrială a fișierului SAF-T.

Perioada de grație se calculează pornind de la ultima zi a perioadei de raportare pentru care aceasta se acordă, când obligația de transmitere devine efectivă pentru respectivul contribuabil.

Modalitatea de raportare și termene

Contribuabilii vor avea obligația să transmită fișierul SAF-T sub forma Declarației informative D406, lunar sau trimestrial, urmând perioada fiscală aplicabilă pentru taxa pe valoarea adăugată (TVA). Contribuabilii care nu sunt înregistrați în scopuri de TVA și cei care au ca perioadă fiscală aplicabilă pentru TVA semestrul sau anul vor depune fișierul SAF-T trimestrial. 

Fișierul SAF-T se va depune în format electronic, termenul-limită de depunere fiind:

până în ultima zi calendaristică a lunii următoare perioadei de raportare (luna/trimestrul calendaristic), după caz, pentru alte informații decât cele privind „Stocurile” și „Activele”;

până la termenul de depunere a situațiilor financiare aferente exercițiului financiar, în cazul Declarației informative D406 „Active”;

în termenul stabilit de organul fiscal, care nu poate fi mai mic de 30 de zile calendaristice de la data solicitării, în cazul Declarației informative D406 „Stocuri”.

Pe portalul ANAF au fost publicate prezentarea detaliată a tuturor informațiilor raportabile prin SAF-T, ghidul contribuabilului pentru pregătirea și transmiterea Declarației informative D406 Fișierul standard de control fiscal (SAF-T), informații detaliate referitoare la procedura de depunere a Declarației informative D406, informații detaliate referitoare la data/datele de la care categoriile de contribuabili/plătitori sunt obligate să depună fișierul standard de control fiscal (SAF-T), precum și categoriile de contribuabili/plătitori exceptați de la depunerea fișierului standard de control (care completează aspectele cuprinse în OPANAF 1783/2021).

Un articol de de Anca Macovei, Director PwC România.

Translate

libris.ro
Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo