Se afișează postările cu eticheta legislatie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta legislatie. Afișați toate postările

Cum îți poți desfășura activitatea în Romania ca broker de asigurare și/sau de reasigurare?

Niciun comentariu

miercuri, mai 04, 2022

broker asigurare

V-ați dorit vreodată să deveniți broker de asigurări ? Această activitate care poate fi destul de atractivă însă este însoțită de prevederi legale care s-ar putea să vă dea bătăi de cap.

Societatea de avocatură Pavel Mărgărit și Asociații ne oferă câteva informații utile referitoare la înființarea unei societăți care are ca activitate domeniul brokingului de asigurări.

Având în vedere că înființarea unei societăți în România care își desfășoară activitatea ca broker de asigurare și/sau de reasigurare în România presupune condiții suplimentare în ceea ce privește înmatricularea și autorizarea în România, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la serviciile unui avocat specializat în drept corporatist, comercial, fuziuni și achiziții și dreptul asigurărilor în vederea sfătuirii cu privire la dispozițiile aplicabile conform legislației asigurărilor din România și  asistării în vederea înmatriculării societății și autorizării ca broker de asigurare și/sau de reasigurare în România.

Înființarea unei societăți cu activitate de broker de asigurare și/sau de reasigurare în România

În ceea ce privește locul unde își va desfășura activitatea, societatea de brokeraj care desfășoară activități de asigurare și/sau reasigurare trebuie să își stabilească sediul social și sediul central pe teritoriul României.

Societatea va include în denumirea sa în mod obligatoriu sintagma ,,societate de asigurare, asigurare-reasigurare sau reasigurare.”

De asemenea, societatea va avea ca unic obiect de activitate operațiuni legate de cea de broker de asigurare și/sau de reasigurare în România.

Societatea de Avocați Pavel, Mărgărit și Asociații recomandă apelarea la un avocat specializat drept în drept corporatist, comercial, fuziuni și achiziții și dreptul asigurărilor pentru redactarea documentelor corporative și acordarea de consultanță juridică în vederea identificării tipului de societate ce trebuie înmatriculată la Registrul Comerțului ca societate de brokeraj.

Reguli speciale de constituire ca broker de asigurare și/sau de reasigurare prevăzute de legislația asigurărilor din România

În primul rând, societățile care desfășoară activități de asigurare și/sau de reasigurare trebuie să fie autorizate de către autoritatea competentă din România.

În cazul desfășurării activității de asigurare în România, autorizația se va acorda pentru activitatea de asigurări de viață și de asigurări generale, iar pentru activitatea de reasigurare în România autorizația se va acorda pentru activitățile de reasigurare generală, reasigurare de viața sau de reasigurare compozită care include atât reasigurarea generală, cât și cea de viață.

Autoritatea competentă din România va analiza cererea de autorizare ca broker de asigurare și/sau de reasigurare pe baza planului de afaceri prezentat și a celorlalte condiții de acordare a autorizației.

Una dintre condițiile de acordare a autorizației este cea referitoare la activitatea de asigurări, respectiv reasigurări în România sau operațiunile legate în mod direct de acestea și interdicția de a desfășura orice altă activitate comercială cu excepția celor strict permise de lege.

O altă condiție esențială este cea referitoare la deținerea de fonduri proprii eligibile pentru a acoperi cerința de capital de solvabilitate (SCR) și cea de capital minim (MCR).

Nu în ultimul rând, societatea care dorește să se autorizeze ca broker de asigurare și/sau de reasigurare în România trebuie să transmită spre aprobare către autoritatea competentă din România informațiile cu privire la identitatea acționarilor sau asociaților societății, persoane fizice sau juridice, precum și cuantumul participațiilor acestora.

În vederea autorizării societății ca broker de asigurare și/sau de reasigurare în România, sr recomandă apelarea la un avocat specializat în drept corporatist, comercial, fuziuni și achiziții și dreptul asigurărilor pentru efectuarea tuturor demersurilor necesare și pentru a vă asigura că îndepliniți condițiile speciale prevăzute de legislația specială din domeniul asigurărilor din România. 


Sancționarea penală a simplelor greșeli fiscale revine pe agenda legislativă

Niciun comentariu

vineri, decembrie 17, 2021


La vremuri noi, metehne vechi? Sancționarea penală a simplelor greșeli fiscale revine pe agenda legislativă

Se pare că devine deja o cutumă ca, o dată la 2 ani, să fie reintrodusă brusc pe agenda modificărilor legislative sancționarea cu închisoarea a procedurii de administrare a impozitelor reținute la sursă. Astfel, în 2017 și 2019 s-a încercat incriminarea nereținerii sau neîncasarea, respectiv, reținerea sau încasarea, urmate de neplata  unor impozite și contribuții supuse regimului reținerii la sursă, de fiecare dată proiectul legislativ fiind abandonat în urma argumentelor logice și coerente invocate de către mediul de afaceri în procedura transparenței decizionale.

Acum, proiectul legislativ revine în atenția publică, după ce în toată perioada de timp scursă de la ultima discuție asupra sa nu s-au mai derulat niciun fel de analize și dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme pe care le ridică această abordare agresivă și nepotrivită a raporturilor juridice fiscale. Dintr-o dată, deci, fix în data de 15 decembrie 2015, urgența iminentă a unor probleme ignorate ani de zile impune desigur adoptarea unei ordonanțe de urgență publicată cu câteva ore înainte de aprobarea sa, spre a fi bifată (și) formalitatea consultării publice.

Acum, ca și în trecut, proiectul este prezentat public ca o reintroducere a unei infracțiuni care a existat anterior declarării neconstituționale, fiind reglementată de art. 6 din Legea evaziunii fiscale nr. 241/2005, cu intenția de a fi mai ușor acceptat de către destinatarii legii, dar și cu speranța că poate așa nu vor mai fi remarcate marile sale deficiențe. 

Reamintim, astfel, că Decizia nr. 363/2015 a CCR a declarat neconstituțională prevederea originară din Legea evaziunii fiscale pentru rațiuni de ordin formal, anume lipsa de predictibilitate și previzibilitate a dispoziției legale de ordin penal care, pur și simplu, nu permitea a stabili care tipuri de impozite intră în sfera sa de aplicare. Astfel, urma ca legiuitorul să aducă clarificările necesare, enumerând categoriile de impozite și contribuții cu reținere la sursă care intră sub incidența faptei de infracțiune.

În 2017, conformând-se acestei solicitări, Ministerul de Finanțe propunea o listă de impozite și contribuții ce intră în sfera de aplicare a proiectului reglementării propuse, dar, totodată, introducea o incriminare „nou-nouță” care nu avea nicio legătură cu vechea reglementare declarată neconstituțională. Proiectul de ordonanță de urgență a și fost, de altfel, la acel moment abandonat, tocmai pentru că ridica probleme majore, dar acum este reluat și pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului. 

Într-un stat de drept și democratic, o simplă dispută fiscală cu privire la măsura în care ar fi sau nu cazul să se rețină sau încaseze impozitele nu poate să reprezinte infracțiune la începutul secolului XXI; neplata datoriilor fiscale, ca efect al aplicării eronate a legii fiscale nu poate să reprezinte infracțiune, cu atât mai mult cât este notoriu că în România textele sunt de multe ori atât de neclare încât nici măcar organele fiscale nu pot să dea un răspuns corespunzător contribuabililor atunci când li se adresează întrebări în procedura de îndrumare și asistență. 

Introducerea unui asemenea text legislativ va putea aduce din nou în actualitate invocarea legislației penale ca mijloc de șicanare și intimidare a contribuabililor în cadrul controalelor fiscale, așa cum nu de mult se întâmpla când aproape toate disputele fiscale erau susceptibile să ducă la sesizări penale, în realitate fiind de-a dreptul infim numărul acestora finalizate până la urmă cu condamnări, după ani și ani în care cauzele au rămas în nelucrare. 

Este absolut necesar, însă, să facem deosebirea între cele două fapte prevăzute de acest articol din proiectul de lege și, anume, între nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă ca impozite și contribuții, respectiv nereținerea la sursă sau neîncasarea unor impozite.

Prima dintre ele – nevărsarea la buget a sumelor reținute la sursă – ar putea fi la limită considerată din perspectivă conceptuală a avea în esență menirea unui substitut al infracțiunii de delapidare (sancționată penal). În schimb, cea de-a doua – nereținerea la sursă sau neîncasarea sumelor datorate ca impozite – nu este și nu ar trebui să fie niciodată mai mult decât o simplă dispută fiscală. Aceasta întrucât ea poate avea nenumărate cauze. Cea mai importantă și periculoasă dintre acestea poate fi legată de faptul că plătitorul venitului ar putea avea o interpretare asupra unei anumite operațiuni înregistrate în contabilitatea sa, care la final se dovedește a fi una contrară celei împărtășite de organul fiscal. Acest lucru exclude practic sub orice formă incidența evaziunii fiscale, fiind o problemă care trebuie rezolvată la instanțele de contencios administrativ fiscal.

În concluzie, aspectele legate de sancționarea penală a nevărsării sumelor reținute la sursă trebuie discutate,  inclusiv cu mediul de afaceri, pentru ca factorii de decizie politică să aibă siguranță că implementează o măsură legislativă care are și adeziunea celor care activează acolo unde urmează a se aplica, pentru a-i asigura gradul necesar de eficiența și adeziune socială. În schimb, se impune cu necesitate renunțarea la măsura legislativă de incriminare a nereținerii la sursă.

Un articol Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias, societatea corespondentă PwC în România


Abuzul asupra copiilor în Europa: Grupuri de victime lansează o inițiativă pentru a face față cazurilor de abuzuri din Europa

Niciun comentariu

vineri, septembrie 24, 2021



​În cadrul unei reuniuni internaționale desfășurate în Elveția, grupuri de victime din întreaga Europă au lansat "Justice Initiative", o inițiativă de mare anvergură. Prin această inițiativă politică, abuzurile asupra copiilor, în special în instituțiile de stat și bisericești, vor fi abordate în mod cuprinzător pentru prima dată în toate țările europene. În septembrie, la Strasbourg, în cadrul Consiliului Europei, va fi prezentată o moțiune pentru a aduce la nivel paneuropean prelucrarea cazurilor de abuz

Europa a încălcat protecția copiilor timp de decenii: Sute de mii de copii și tineri au devenit victime ale exploatării, relelor tratamente și abuzurilor sexuale. Cele mai grave abuzuri au avut loc în special în instituțiile de stat sau administrate de biserică. În diferite țări europene, până acum câțiva ani, au avut loc îndepărtări de copii de lângă familiile lor, adopții forțate, sterilizări și experimente cu droguri pe copii și tineri. În multe cazuri, autoritățile de stat au fost parțial responsabile pentru suferințele suferite sau nu au reușit să protejeze copiii de abuzuri.

Până în prezent, aceste cazuri de abuz nu au fost abordate în majoritatea țărilor europene. Acest lucru ar trebui să se schimbe acum. Grupuri de victime din întreaga Europă, precum și cadre universitare și ONG-uri, au călătorit în Elveția pentru a lansa "Inițiativa pentru justiție". Această inițiativă politică atrage atenția colectivă asupra unei părți a istoriei care a fost suprimată și asupra victimelor care suferă și astăzi din cauza abuzurilor și a lipsei de recunoaștere publică.

Mai mult de o duzină de țări europene la lansare - și România s-a alăturat

" În România, mulți copii instituționalizați au nevoie de o abordare diferită pentru a deveni adulți independenți. Așadar, o inițiativă foarte bună, pentru care le mulțumesc organizatorilor", subliniază Gabriela Lupea, CFO al Fundației Civitas pentru Societatea Civila Cluj, o organizație dedicată programelor de dezvoltare durabilă în România. "

Inițiativa pentru justiție" este susținută de grupuri de victime, cadre universitare și ONG-uri din toate părțile Europei. Într-o declarație comună semnată până în prezent de reprezentanți din peste 17 țări, recunoașterea publică a nedreptății, reparația și reevaluarea academică sunt plasate în centrul atenției.

Moțiunea urmează să fie înaintată Consiliului Europei în termen de 2 săptămâni.

"Această inițiativă este esențială pentru Europa", a declarat președintele delegației elvețiene la Consiliul Europei, consilierul național Pierre-Alain Fridez. "Numai dacă ne asumăm trecutul putem construi viitorul". Din acest motiv, el va depune în zilele următoare la Strasbourg o moțiune care conține revendicările de bază ale inițiativei și care ar trebui să ducă la o reevaluare globală a acestui capitol întunecat. Politicianul este convins că moțiunea va găsi o majoritate covârșitoare

Elveția ca model pentru o reevaluare europeană

"Timpul pentru reparații se grăbește", explică inițiatorul Guido Fluri, care co-sponsorizează inițiativa europeană împreună cu reputata sa fundație și care a primit un doctorat onorific din partea Universității din Lucerna pentru angajamentul său în domeniul protecției copilului. "Majoritatea victimelor sunt acum bătrâni și fragili. Ele ar trebui să experimenteze în timpul vieții lor modul în care nedreptatea este recunoscută și tratată în întreaga Europă." În Elveția, Fundația Guido Fluri, împreună cu grupurile de victime, a făcut din "Inițiativa de reparații" un succes: peste 10 000 de victime care au suferit cele mai grave abuzuri au primit reparații.

Elveția analizează științific cazurile de abuz și va continua să sprijine victimele prin diverse proiecte. Pe baza experienței elvețiene și a soluțiilor pozitive din alte țări, reprezentanti ai grupurilor de victime din întreaga Europă s-au reunit pentru a continua această cale politică și la nivel european. "Inițiativa pentru justiție" este o expresie a acestui efort. Prin asumarea trecutului, protecția copiilor în Europa va fi consolidată pe termen lung.

Translate

libris.ro
Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo