Relatiile romantice la birou si pademia: cum au fost afectate acestea

Este posibil să găsești un suflet pereche pe Zoom? Pot fi aplicațiile de mesagerie un canal pentru scrisori de dragoste la serviciu?

Potrivit unui nou sondaj al angajaților din SUA realizat de Society for Human Resource Management (SHRM), un sfert dintre respondenți au dezvăluit că au început o relație romantică cu un coleg în timpul pandemiei sau au continuat o relație de dragoste existentă în ultimul an. 

Și, în ciuda faptului că nu au putut să meargă la birou și să se în persoană în această nouă lume, jumătate dintre respondenți au raportat că au dezvoltat o pasiune cu cineva cu care lucrează - o creștere cu 7% față de anul trecut.

Liz Supinski, directorul de produse de cercetare al SHRM, explică că aprinderea legăturilor emoționale cu un coleg a fost o modalitate de a atenua sentimentele de izolare și singurătate pe care mulți lucrători de la distanță le-au simțit în perioadele de izolare. 

„Pentru multe părți ale țării, munca a fost singurul loc în care oamenii încă pot merge [virtual]”, spune ea. „[Pentru] Millennials care deja se întâlneau și socializau online, întâlnirile pe Zoom au fost oricum o tendință și ar putea chiar să facă ca o „dragoste  la locul de muncă” să se simtă mai puțin riscantă dacă nu o desfășurați de fapt la locul de muncă.” 

Lucrul cu relații romantice

În ciuda creșterii numărului de relatii romantice la locul de muncă, sondajul SHRM indică faptul că marea majoritate a companiilor nu solicită angajaților să dezvăluie relațiile interpersonale. Și chiar dacă ar fi făcut-o, 75% dintre respondenți spun că probabil își vor ascunde relațiile romantice de angajatori.

Relațiile de dragoste clandestine pot pune nenumărate probleme, mai ales dacă persoanele implicate lucrează în aceeași echipă. Am văzut asta în mod public recent cu fostul președinte al CNN, Jeff Zucker, care a demisionat din funcție după ce a recunoscut că a început să se întâlnească în secret cu directorul de marketing al companiei, Allison Gollust, în timpul pandemiei.

Chiar și fără politici explicite care reglementează relațiile interpersonale dintre personal, avocatul de ocupare a forței de muncă Vanessa Matsis-McCready, avertizează că o poveste de dragoste purtată prin canale de comunicare de la birou poate fi totuși supusă controlului juridic. 

„Folosirea platformelor virtuale ale companiei precum Slack, Zoom sau Teams nu este un instrument de comunicare privată, deoarece software-ul este proprietatea companiei”, a spus ea. „Angajații ar trebui, de asemenea, să aibă grijă să nu folosească greșit proprietatea companiei sau să facă declarații, să distribuie imagini sau altele asemenea, care ar putea fi împotriva politicii companiei.”

Dar pentru toate riscurile cunoscute, experții spun că există motive pragmatice pentru a înrădăcina dragostea la birou. Se pare că relațiile romantice între colegi pot duce la creșterea productivității și a moralului la locul de muncă, a declarat Alexander Alonso, șef de cunoștințe al SHRM pentru Quartz, anul trecut. 

„Veți începe să vedeți că oamenii vor deveni mult mai investiți în munca lor și vor deveni mai productivi. ”, a explicat el „Oferă un motiv pentru ca ei să fie mai implicați în munca lor, cel puțin pentru primul an sau cam așa ceva din relație.”

Companiile au devenit mai reticente la risc din cauza pandemiei

În vremuri de criză și incertitudine, apetitul pentru risc și luarea deciziilor sunt profund afectate, iar ultimii doi ani de pandemie au generat multe provocări în cadrul organizațiilor. Din acest motiv, un cadru de evaluare și măsurare a riscurilor în raport cu obiectivele strategice poate asigura o evaluare adecvată a oportunităților, evitând astfel aversiunea excesivă la risc și în asumarea deciziilor.

În acest context, conducerea oricărei companii trebuie să înțeleagă cum le-a schimbat pandemia conștientizarea riscurilor și luarea deciziilor și cât de durabile vor fi aceste schimbări pe termen lung. Înțelegând aceste lucruri, se pot asigura că organizația lor devine mai puternică și gestionează cu succes riscurile, permițându-le să ia decizii curajoase și informate.

Directorii executivi consideră necesară concentrarea atenției pe managementul riscurilor și reevaluează toleranța la diferite amenințări

Organizațiile trebuie să învețe lecțiile pandemiei și să evalueze care acțiuni au funcționat și care au eșuat. Și, acum mai mult ca niciodată, ele trebuie să gestioneze apetitul la risc, tipul și cantitatea de risc pe care sunt dispuse să o accepte în urmărirea obiectivelor strategice, de creștere, și de a deveni mai reziliente în situații de criză.

Potrivit CEO Survey 2021, directorii generali din România par să aibă o atitudine foarte precaută, fiind mai puțin dispuși să-și asume riscuri sau să adopte schimbări ca răspuns la amenințările mediului extern. Spre exemplu, pentru toate cele opt modalități potențiale de stimulare a creșterii analizate în studiu (ex. lansarea unui nou produs sau serviciu, fuziuni și achiziții, alianțe strategice sau intrarea pe o piață nouă), procentele înregistrate în țara noastră sunt mai mici decât cele la nivel global și regional – în general, executivii din țara noastră fiind mai conservatori.

Dar, deși nu-și asumă riscuri pentru o dezvoltare mai accelerată, îngrijorarea privind factorii care le pot amenința afacerea se reflectă în strategia de management al riscurilor. Astfel, impactul crizelor sanitare, volatilitatea cursului valutar, povara fiscală în creștere, modificarea comportamentelor de cumpărare și consum, lipsa angajaților talentați, schimbările tehnologice și amenințările cibernetice sunt luate în calcul de executivii din România la elaborarea strategiei de management al riscurilor. 

Directorii generali din România afirmă că se concentrează mai mult asupra a trei aspecte principale: reevaluarea toleranței la risc a organizației, digitalizarea funcției de management al riscurilor și pregătirea pentru evenimente cu probabilitate scăzută însă cu impact major. Și asta pentru că nimeni nu a prevăzut până acum că se va confrunta într-o zi cu o pandemie și o criză globală de sănătate.

De remarcat că atenția liderilor de afaceri din România pare să se îndrepte către digitalizarea funcției de management al riscurilor într-o măsură mai mare comparativ cu omologii la nivel global și regional, aproape doi din trei respondenți din țara noastră declarându-se foarte preocupați de acest aspect.

Pe măsură ce mediul de lucru digital continuă să evolueze, managerii de risc din cadrul companiilor sunt îngrijorați atât din cauza transformărilor tehnologice și schimbărilor la nivelul forței de muncă, cât și de securitatea cibernetică, degradarea procesului, controlul sau activitățile de conformitate, de frauda clienților și de confidențialitatea datelor, arată raportul PwC Pulse Survey realizat la nivel global.

În România, un studiu realizat de PwC pentru Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) arată că riscurile pentru afaceri indicate de directorii generali sunt: disponibilitatea talentelor, mediul politic, social și economic, mediul fiscal și juridic, concurența, costul forței de muncă, riscuri operaționale, incertitudinea generată de Covid-19, riscurile strategice și securitatea cibernetică.

Definirea apetitului pentru risc are la bază identificarea și stabilirea unor indicatori de măsurare care să reflecte toleranța companiei în asumarea riscurilor. Acest subiect trebuie să se afle pe agenda oricărei companii, fiind considerat parte integrantă a oricărei strategii de afaceri. Această strategie de risc trebuie să ofere un cadru formal și transparent de asumare din partea conducerii și trebuie comunicată la nivelul întregii companii. Prin aceasta angajații vor ști exact cât de mult risc își poate asuma compania în încercarea de a-și atinge obiectivele. Această strategie ar trebui revizuită și actualizată permanent, pe măsură ce strategia de afaceri a companiei se schimbă și considerând totodată modul în care managementul riscului evoluează în cadrul companiei. O declarație clară a apetitului pentru risc va promova o cultură organizațională și de risc sănătoase și va ajuta la luarea deciziilor, în limitele de risc asumate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor strategice și dezvoltarea sustenabilă a oricărei afaceri.

Un articol Georgiana Dobre, Senior Manager, Valentina Mănăsescu, Manager Pwc Romania

Sectorul bancar global face față pandemiei mai bine decât se estimase inițial

Industria serviciilor financiare a supraviețuit pandemiei mai bine decât arătau estimările inițiale, dar sectorul se află sub semnul unor evoluții și performanțe extreme, potrivit celei de-a 11-a ediții a McKinsey Global Annual Banking Review. 

Industria s-a împărțit în ultimii doi ani între bănci câștigătoare și jucători cu rezultate sub așteptări, iar România nu a făcut excepție, având în vedere că primele șapte bănci însumează în jur de 80% din totalul activelor bancare și sunt responsabile aproape în întregime de profitabilitatea sistemului bancar. 

Sectorul bancar din România și-a diminuat profitabilitatea la aproximativ 8% în 2020, de la 11% în 2019 ca urmare a pandemiei - este pentru prima dată în ultimii șase ani când profitabilitatea sectorului bancar local a scăzut sub 10%.

Pandemia a intensificat totodată mai multe incertitudini, precum presiunea inflaționistă, impactul neclar al stimulentelor economice asupra costurilor de risc sau efectele accelerării adopției digitalizării. COVID-19 a dus la un avans semnificativ al digitalizării la nivel global, România fiind printre economiile europene cu cea mai rapidă creștere în privința utilizării serviciilor digitale în sistemul bancar.

Cercetarea McKinsey a identificat patru factori care pot genera performanțe divergente – zona geografică, dimensiunea băncilor, concentrarea pe un anumit segment de business și modelul de afaceri. Factorul legat de mărime pare să fie extrem de relevant în România.

De altfel, dintre cele 34 de bănci din sistemul bancar românesc, primele șapte au reprezentat în 2020 în jur de 80% din totalul activelor bancare și au generat aproape întregul profit al sistemului. 

„Acești lideri au amploarea necesară pentru a dezvolta operațiuni mai eficiente și pentru a investi într-o digitalizare de succes a modelului lor de afaceri, în timp ce băncile celelalte se confruntă cu o provocare imensă care le afectează negativ rezultatele. Mai mult, majoritatea băncilor din România păstrează un model de business universal, cu puține semne distinctive care să le permită o diferențiere adecvată”, afirmă Ovidiu Tișler, Associate Partner al biroului McKinsey & Company din București.

Analiza instituțiilor financiare cu cele mai bune rezultate indică trei caracteristici comune ale unui model de afaceri sustenabil în viitor:

• Experiența utilizatorului și servicii financiare digitale încorporate. România este economia cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est (CEE) în e-commerce, iar românii se așteaptă tot mai mult ca băncile să ofere clienților experiențe dinamice, eficiente, în conformitate cu nevoile lor reale. Printre cele mai relevante funcționalități se numără personalizarea serviciilor și ofertelor sau conectarea la ecosisteme de servicii adiacente (financiare și non-financiare). Acestea din urmă se află la un stadiu incipient pe piața din România.

Analizele McKinsey evidențiază că băncile din România au înregistrat creșteri semnificative în 2020-2021 pentru segmentul de vânzări digitale, dar punctul de plecare a fost unul foarte jos comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est (procentul vânzărilor digitale a fost de ~10% în România vs. aproape 25% în CEE pentru unele produse). De asemenea, cea mai mare parte a avansului digital este încă determinat de deschideri de produse simple. 

• Un model economic eficient, care favorizează creșterea veniturilor din comisioane, cu relevanță semnificativă pentru România, unde 2/3 din veniturile băncilor sunt încă determinate de venituri din dobânzi (vs. 45% la nivel global).

• Inovație continuă și servicii lansate rapid prin valorificarea tehnologiei. Vânzările digitale, de exemplu, se află încă într-un stadiu incipient în România, dar exemple din CEE și la nivel global arată un potențial semnificativ pe termen scurt și mediu. Există jucători  la nivel internațional cu sisteme și proceduri bine stabilite pentru adopția digitală, permițându-le să atragă 40% din totalul clienților prin mediul digital. Inovația și obiectivele bazate pe decizii rapide sunt extrem de relevante atunci când facem diferențierea între jucătorii de top și restul (de exemplu, timpul de lansare de produse și servicii poate fi de două până la patru săptămâni pentru băncile performante față de opt–26 de săptămâni pentru cele din urmă).

„Următorii ani sunt cruciali pentru orice bancă cu aspirații de a ajunge pe partea bună a extremei descrise în raportul din acest an. Timpul se scurge, iar diferențele de performanță se adâncesc tot mai mult. Nu este timp de pierdut. Dimpotrivă: istoria ne arată că jucătorii care ies dintr-o criză cu decizii îndrăznețe orientate spre creștere păstrează câștigurile rezultate pe termen lung. Acest lucru este foarte important și pentru băncile din România. Pandemia Covid-19 a accelerat tendința digitală. Acum este momentul să acționăm”, conchide Ovidiu Tișler.

Colierele anti-5G s-au dovedit a fi de fapt radioactive

In frenezia știrilor false care au dus la atacuri si incendieri ale unor antene 5G, unii s-au ales și cu niște sume frumoase de bani de pe urma credulilor. Pe modelul primarului Pandele din Voluntari care a spart banii pe lănțișoare anticovid, în vestul Europei sute de oameni au cumpărat coliere anti-5G. S-a descoperit, însă, că colierele și accesoriile care pretind că „protejează” oamenii de rețelele mobile 5G sunt radioactive.

Autoritatea olandeză pentru securitate nucleară și protecție împotriva radiațiilor (ANVS) a emis un avertisment cu privire la zece produse pe care le-a descoperit că emanau radiații ionizante dăunătoare. Autoritatea le cere oamenilor să nu folosească produsele, care ar putea cauza probleme de sănătate dacă sunt purtate pe termen lung.

Nu există dovezi că rețelele 5G sunt dăunătoare sănătății. Organizația Mondială a Sănătății spune că rețelele mobile 5G sunt sigure și nu sunt fundamental diferite de semnalele 3G și 4G existente.

Rețelele mobile folosesc unde radio neionizante care nu dăunează ADN-ului. În ciuda acestui fapt, au existat atacuri asupra unor stații emisie de către persoane care cred că sunt dăunătoare. Desigur frenezia știrilor false legate de 5G a mai scăzut decând pandemia de coronavirus a devenit noua conspirație mondială. 

Produsele identificate de cei din Olanda au inclus o mască de dormit „Energy Armor”, o brățară și un colier. De asemenea, s-a descoperit că o brățară pentru copii, marca Magnetix Wellness, emite radiații.

„Nu le mai purtați, puneți-le în siguranță și așteptați instrucțiunile de returnare”, a spus ANVS într-un comunicat. „Vânzătorilor din Olanda cunoscuți de ANVS li s-a spus că vânzarea este interzisă și trebuie oprită imediat și că trebuie să își informeze clienții despre acest lucru”.

Teoriile conspirației au alimentat o piață de dispozitive „anti-5G” care de obicei nu au niciun efect. În mai 2020, standardele comerciale ale Regatului Unit au încercat să oprească vânzările unui stick USB de 339 de lire sterline care pretindea că oferă „protecție” împotriva 5G. Așa-numitele „autocolante anti-radiații” au fost vândute și pe Amazon.

Razboiul continuă: cine transmite boala mai departe, un vaccinat sau un nevaccinat ?

Cu siguranță ați trecut și voi prin asta ! Cu toții avem colegi sau cunoștiințe nevaccinate care îți aruncă în față cu nonșalanță că tu ești de vină că te-ai vaccinat și umbli pe străzi fără restricții putând da boala mai departe și infectând zeci de persoane.

Iar tu, ca om care a avut boala, s-a și vaccinat, nu ai altă reacție decât să îți vezi de treburile tale căci oricum te aflii în fața unei mori de vânt, ca Don Quijote. Școala doctorala Facebook a născut zeci de experți și doctori în imunologie care îți aruncă cu opinii și păreri de la experți precum Diana Șoșoacă și alții.

Următoarea victimă pe lista antivacciniștilor este Radu Ciornei, doctor în Imunologie, Microbiologie și Genetică Molecular, care a îndrăznit să lămurească câteva aspecte din acest război:

“Concentrația de virus activ care nu are anticorpi atașați, exprimată în atmosferă de persoanele nevaccinate, este mult mai mare decât la persoanele vaccinate , astfel că oamenii care s-au vaccinat nu transmit boala la fel de mult.

Vizavi de transmitere, "studiile nu sunt încă 100% clare, pentru că încă suntem în copilăria acestei boli și nu avem toate datele, dar din ceea ce s-a studiat până acum, este clar că vaccinații transmit boala mai puțin.

În actualul context, în care anumite lucruri nu sunt încă bătute în cuie și nu sunt încă studiate până în cel mai mic amănunt, luăm însă măsurile cele mai bune în momentul de față.

Dacă ești vaccinat, păstrezi normele de sănătate și normele de distanțare, eu cred că nu poate nimeni să spună că face rău cuiva", afirmă Radu Ciornei.

Medicul Radu Ciornei

Radu Tudor Ciornei este medic, doctor in Imunologie, Microbiologie și Genetică Moleculară, după studiile doctorale la University of Kentucky din Lexington, continuate cu un contract de cercetător postdoctoral la University of Missouri. În 2010, a câştigat un prestigios proiect european, Marie Curie International Incoming Fellow (IIF), acordat de Comisia Europeană, implementat în cadrul Universităţii de Medicină din Viena. Radu Tudor Ciornei este în prezent cercetător asociat la proiectul European microDIAB în cadrul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, este deputat USR și membru al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților.

Tot medicul ne răspunde și la întrebarea de ce ai nevoie și de vaccin, chiar dacă ai trecut prin boală:

Trecând prin boală, anticorpii se dezvoltă și împotriva capsulei nucleare, anticorpi antinucleocapsidă, dar aceia nu au aceeași capacitate de neutralizare - de a împiedica intrarea virusului în celulă - precum cei post-vaccinare.

O altă problemă care este scoasă în față, amintește medicul Radu Ciornei, este aceea că vaccinul nu are o eficacitate de 100%, "dar gândiți-vă mai bine că în toate terapiile pe care le facem, operațiile, pastilele pe care le luăm, nimic nu are nicio eficiență de 100%. În plus, nicio manevră medicală nu este lipsită de riscuri".

"Dar vreau să întreb așa, retoric: fiecare dintre noi cunoaște multe persoane care au pierdut lupta cu virusul. Întrebând pe toți din jurul meu dacă cunosc pe cineva care a avut o complicație post-vaccinală severă, măcar o persoană, toată lumea ridică din umeri. Numai în România s-au vaccinat peste 7 milioane de persoane cu cel puțin o doză de vaccin. Dar nu ne putem uita în jur și nu putem spune: uitați, aceste 3 persoane pe care le cunosc au suferit niște reacții post-vaccinale extraordinar de severe. Pe când, uitându-ne în jur, vedem cazuri de oameni care nu mai sunt din cauza infectării cu acest virus."

Pentru că a îndrăznit să ne ofere niște opinii, experții de la Școala Doctorală Facebook au pornit jihadul:

- un gunoi, un obez, penibil ...

Toate comentarii venite de la experți în vaccinare, imunologie și medicină, care mai decare pregătiți să îți spună că dacă te vaccinezi vei rămâne infertil pănă la a patra generație.

DOZA DE CLARITATE

CNCAV a realizat studiul de eficiență a vaccinării împotriva COVID-19 în rândul persoanelor vaccinate, comparativ cu evoluția persoanelor nevaccinate. Setul de date analizat  a inclus peste 2,7 milioane de teste (pozitive și negative), colectate de la peste 1,7 milioane de persoane unice, cu vârsta de peste 16 ani și cu istoric cunoscut de vaccinare împotriva COVID-19, și s-a efectuat în perioada februarie – mai 2021, atuncicând varianta Alfa a virusului era dominantă în țara noastră.

Concluziile studiului au arătat că în România, vaccinarea împotriva COVID-19 a redus:

• de peste 5 ori riscul de infecție;
• de peste 10 ori riscul de spitalizare;
• de aproape 14 ori riscul de internare în ATI;
• de peste 20 de ori riscul de deces în urma COVID-19.

O altă concluzie observată a fost că protecția împotriva spitalizării, internării în ATI și a decesului este de peste 50% încă de la administrarea dozei 1, la minim 14 zile de la efectuarea acesteia.  

De reținut: beneficiile maximale se obțin după 14 zile de la efectuarea schemei complete de vaccinare, ceea ce subliniază importanța administrării dozei 2.

Vaccinarea rămâne soluția sigură și eficientă pentru învingerea pandemiei COVID-19, iar vaccinurile utilizate în România sunt autorizate de EMA, cel mai important for decizional, care reunește experți la nivel european.

De reținut este că:

• vaccinurile împreună cu măsurile de protecție non-farmaceutice sunt principalele căi de a limita efectele pandemiei;
• vaccinurile pot preveni apariția unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2;
• vaccinurile reduc semnificativ riscul de boală severă și limitează răspândirea virusului; 
• vaccinurile reduc considerabil riscul de spitalizare;
• vaccinurile reduc considerabil riscul de deces

Cine a pierdut și cine a câștigat în industria auto în pandemie

Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut, - lockdown, șomaj tehnic, probleme de aprovizionare - continuă să fie resimțite și să aducă alte provocări pentru anii următori.

Probabil cei mai afectați din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. Deși au pierdut o mare parte din vânzări din cauza coronavirusului, declinul a fost însă mai puțin sever decât se temeau. Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experiența acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbușească și chiar să rămână profitabilă pe termen scurt. 

Vânzările furnizorilor auto la nivel global au scăzut cu 12% anul trecut, cei mai afectați au fost cei europeni

 Furnizorii de top au pierdut 12% din vânzările lor în 2020, iar comparația regională arată diferențe majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni și americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectați de pandemie în 2020, vânzările lor scăzând cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. În același timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro. 

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar 8% a vânzărilor și nu numai că și-au recâștigat, dar chiar și-au extins cotele de piață globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 și la o cotă de piață de 43%. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piață globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracție a vânzărilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungând la o valoarea totală de 199 miliarde de euro.

Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar și cele germane s-au adaptat mai rapid noilor condiții de piață din timpul pandemiei.

În România, producția de componente auto este un sector important pentru industria și economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost la fel de afectate de criză similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global, înregistrând reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar și ale numărului de angajați.

Importanța investițiilor în inovație și disciplina costurilor

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reușit să-și mențină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situație critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare. 

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea și cota de piață globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câștigat patru puncte procentuale la cota de piață globală, ajungând la 43%, în timp ce companiile germane două puncte procentuale, până la 26%. 

În pofida situației economice excepționale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (R&D), pentru a-și asigura poziția și succesul în viitorul mobilității, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon și reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocată de  furnizorii germani, dealtfel singurii care au menținut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, față de 14,3 miliarde euro în 2019.

În schimb, în Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar în America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru cercetare și dezvoltare, de doar 0,48% din PIB în 2019. România are potențialul de a atrage noi investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deși Codul fiscal include facilități care ar putea impulsiona aceste activități, lipsa legislației secundare și a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislații adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizați 100 de furnizorii internaționali de top din industria auto, care dețin o pondere de peste 50% din vânzările din sector. Analiza a inclus cifre - cheie din cadru raportărilor financiare ale furnizorilor, perioada examinată acoperind anii 2010-2020.

Un articol de Daniel Anghel, Partener și lider industria auto, PwC  România

Pe fondul pandemiei, 43% dintre liderii IMM-urilor au ales să-și păstreze oamenii, cu orice preț

Un recent sondaj realizat de Kaspersky, privind provocările cu care s-au confruntat business-urile mici și mijlocii la începutul pandemiei, arată că păstrarea locurilor de muncă a fost prioritatea principală pentru aproape jumătate din organizațiile din întreaga lume (43%). Cu toate acestea, provocarea prioritară a fost introducerea de noi tehnologii pentru a asigura buna desfășurare a activității în aceste noi circumstanțe (53%). 

Studiile arată că performanța business-ului este direct legată de satisfacția angajaților. În timpul pandemiei, satisfacția la locul de muncă și angajamentul în rândul angajaților au devenit mai importante decât oricând, în special pentru companiile mici, care au fost afectate puternic. O echipă puternică poate mai degrabă să reziste la criză și face față mai bine la lockdown, riscuri de infecție și incertitudine cu privire la viitor.

Drept urmare, păstrarea echipei a devenit o prioritate pentru companii, chiar dacă multe s-au confruntat cu reduceri bugetare (38%), salarii sau ore de lucru reduse (35%), birouri sau sucursale închise temporar (34%). Același lucru este valabil și astăzi, 42% dintre organizații intenționând să mărească costurile de personal, cum ar fi salariile și beneficiile, în anul următor. Aducerea salariilor la nivelul pre-COVID-19 sau chiar creșterea acestora ar trebui să ajute business-urile să păstreze oamenii talentați, anulând nevoia de recrutare.

Păstrarea locurilor de muncă și satisfacția angajaților, printre alți factori, au fost dependente de modul în care angajatorii s-au adaptat la condițiile de muncă noi și extreme. Ca atare, principala prioritate pentru majoritatea companiilor (53%) a fost de a oferi personalului tehnologii noi, echipamente, servicii de comunicare și colaborare pentru a muta afacerea din offline în online și pentru a permite angajaților să lucreze de la distanță sau în sistem hibrid.

„Remodelarea proceselor de lucru a devenit sarcina crucială pentru proprietarii și directorii de companii pentru a salva locuri de muncă și a le menține în viață. Din fericire, există multe servicii ușor de gestionat disponibile, inclusiv cele gratuite, astfel încât să poată face acest lucru chiar dacă nu au un administrator IT dedicat sau un buget suplimentar. Cu toate acestea, este important să vă asigurați că instrumentele digitale sunt utilizate în siguranță și să vă educați angajații cu privire la conștientizarea securității - nu numai pentru confortul lor, ci și pentru a-și proteja business-ul împotriva amenințărilor cibernetice”, a declarat Andrey Dankevich, Senior Product Marketing Manager la Kaspersky.

Kaspersky propune următoarele măsuri pentru a ajuta liderii companiilor să asigure condiții sigure de muncă pentru angajați:

• Verificați indicațiile gratuite privind reducerea cheltuielilor pentru IT, comunicarea cu clienții în siguranță, interacțiunea cu freelancerii și multe altele în platforma Kaspersky Cybersecurity On a Budget. Totul este ușor de implementat.
• Odată implementate procesele, educați angajații să utilizeze practicile de securitate de bază pentru munca la distanță, cum ar fi evitarea situațiilor în care pot deveni victime ale e-mail-urilor sau a phishing-ului web sau cum să gestioneze conturile și parolele. Kaspersky și Area9 Lyceum au creat un curs gratuit pentru a ajuta personalul să lucreze în siguranță de acasă.
• Există diverse produse de securitate care asigură utilizarea în siguranță a serviciilor cloud - mesagerie, social media și instrumente de colaborare. Kaspersky Endpoint Security Cloud este unul dintre ele.

Pentru a afla mai multe rezultate despre business-urile mici, citiți raportul complet aici.