România va găzdui Climate Change Summit, eveniment dedicat soluțiilor la schimbările climatice

BRD Groupe Société Générale, în calitate de inițiator și partener fondator, și Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație, vor organiza Climate Change Summit pe 4-5 octombrie 2022, la Teatrul Odeon din București și evenimente conexe la Palatul Parlamentului și Palatul Victoria.  

Evenimentul este primul summit din țara noastră dedicat schimbărilor climatice și are ca obiectiv să fie în fiecare an forumul de referință pentru ca liderii naționali și europeni din domeniu să identifice soluții aplicabile la nivel local și regional în domeniul politicilor climatice și sustenabilității. Printre cele mai importante teme de pe agenda primei ediții a Summitului se vor număra tranziția către o economie verde, finanțările și investițiile sustenabile, soluții sustenabile în energie, agricultură și în industria alimentară sau modul în care tehnologii precum AI sau Blockchain pot deveni instrumente de combatere a efectelor schimbărilor climatice. 

În 2021, Uniunea Europeană și-a propus și asumat să reducă emisiile de gaz cu efect de seră cu minimum 55%  și să atingă neutralitatea climatică până în anul 2050 , iar mai bine de o treime dintre cele mai importante companii din Europa și-au asumat, de asemenea, obiectivul net-zero până în 2050 . Însă, potrivit unui studiu actualizat la începutul anului 2022 de Organizația Națiunilor Unite, multe dintre efectele încălzirii globale sunt deja ireversibile.  Astfel, în ultimii doi ani, peste 150 de țări, printre care și România, au publicat strategii ample de limitare a impactului asupra mediului și încetinire a ritmului schimbărilor climatice. 

Printre cei 30 de speakers Climate Change Summit confirmați până în acest moment se numără lideri globali în domeniu, experți și antreprenori cum ar fi Linda Zeilina – CEO și fondator, The International Sustainable Finance Center; Mark Campanale – Fondator, Carbon Tracker Initiative; Oliver Harman – Cities Economist, Oxford University;  Hacina Py – Chief Sustainability Officer, Société Générale; Nicolas Brien – Președinte, European Startup Network; Giedrimas Jeglinskas, Assistant Secretary General for Executive Management, NATO; Tania Santivanez – Regional Officer, UN Food and Agriculture Organization, Ștefania Racolta-Cruceru, Associate Director, Head of EU Green Finance, EBRD; Alex Găvan – activist de mediu și alpinist, Corina Murafa – expert în politici de energie, sau François Bloch – CEO, BRD – Groupe Société Générale.

„Am inițiat Climate Change Summit pentru că ne dorim ca România să găsească soluții de dezvoltare care să țină cont de impactul asupra climei. Rolul nostru fundamental, ca bancă, este acela de a furniza soluții financiare inovatoare care să asigure tranziția către o economie verde – justă față de oameni, resurse și mediu. Dar credem că putem să facem mai mult: să construim și să creștem, alături de parteneri, un spațiu al ideilor și al soluțiilor care să ajute economia, dar și societatea să avanseze mai rapid. Alături de mediul de business, cel academic, de autorități, ONG-uri și inovatori sociali, vom aduce în acest eveniment expertiza noastră și a Grupului Société Générale, care de peste 20 de ani finanțează proiecte de sustenabilitate de pe toate continentele și în varii industrii, ajutând la dezvoltarea unor noi modele de business”, a declarat François Bloch, CEO, BRD – Groupe Société Générale.

La rândul său, Ciprian Stănescu, Președinte și CEO al Social Innovations Solutions (SIS), a adăugat:

„Chiar dacă unele schimbări climatice sunt ireversibile, ne dorim ca prin Climate Change Summit să contribuim la o altă schimbare ireversibilă: o nouă mentalitate de futuremaker și o comunitate de lideri care să construiască, împreună, soluții sustenabile pentru viitor. Transformările digitale și de tehnologie, noile modele de business circulare și sustenabile, o nouă generație de antreprenori pentru care impactul social este noul normal și ambițiile marilor companii și ale Europei pentru o economie verde ne dau speranță pentru viitor. Aducem, începând cu octombrie 2022 la București, inspirație din toată lumea pentru o conversație cu adevărat relevantă pentru viitor.” 

În cadrul evenimentului, echipa SIS va lansa și prima ediție a „Climate & Sustainability Business Index”, un studiu despre percepțiile și ambițiile mediului de business despre impactul schimbărilor climatice în România. De asemenea, pe 21-22 septembrie, în cadrul platformei Climate Change Summit, peste 100 de actori cheie – autorități centrale și locale, lideri de business și civici – vor participa la opt sesiuni de foresight despre impactul schimbărilor climatice în România anului 2030.

Climate Change Summit face parte din filosofia BRD Lumea9, platforma de sustenabilitate care reunește toate temele pe care banca le consideră a fi importante pentru construirea unui viitor mai bun: educație, cultură, societate, știință, tehnologie și mediu. BRD se angajează să integreze principiile referitoare la drepturile omului, condițiile de muncă și lupta împotriva corupției în toate activitățile sale și să participe în mod activ la promovarea principiilor din lanțul valoric. 

Companiile de top își exagerează progresul cu privire la schimbările climatice

Multe dintre cele mai mari companii din lume nu reușesc să-și atingă propriile obiective privind combaterea schimbărilor climatice, potrivit unui studiu efectuat pe 25 de corporații.

De asemenea, marile compannii exagerează în mod obișnuit sau raportează greșit progresul lor, spune raportul New Climate Institute.

Google, Amazon, Ikea, Apple și Nestle sunt printre cei care nu reușesc să se schimbe suficient de repede, susține studiul.

Corporațiile sunt sub presiune să-și reducă impactul asupra mediului, deoarece mai mulți consumatori doresc produse ecologice.

Unele dintre companii au declarat pentru BBC News că nu sunt de acord cu unele dintre metodele utilizate în raport și au spus că s-au angajat să ia măsuri pentru a reduce schimbările climatice.

Firmele analizate reprezintă 5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, se arată în raport - ceea ce înseamnă că, deși au o amprentă de carbon uriașă, au un potențial enorm de a conduce în efortul de a limita schimbările climatice.

„Accelerarea rapidă a angajamentelor corporative în materie de climă, combinată cu fragmentarea abordărilor, înseamnă că este mai dificil ca niciodată să se facă distincția între liderul climatic real și cel nefundamentat”, spune studiul.

Autorul studiului, Thomas Day, a declarat pentru BBC News că echipa sa a vrut inițial să descopere bune practici în lumea corporativă, dar au fost „ extrem de surprinși și dezamăgiți de integritatea generală a afirmațiilor companiilor”.

Amazon a declarat în declarația sa: „Ne-am stabilit aceste ținte ambițioase pentru că știm că schimbările climatice sunt o problemă serioasă și că este nevoie de acțiuni acum mai mult ca niciodată. Ca parte a obiectivului nostru de a atinge zero carbon net până în 2040, Amazon se află pe o cale pentru a ne alimenta operațiunile cu energie 100% regenerabilă până în 2025.”

Și Nestle a comentat: „Salutăm controlul asupra acțiunilor și angajamentelor noastre cu privire la schimbările climatice. Cu toate acestea, raportul Corporate Climate Responsibility Monitor (CCRM) al New Climate Institute nu înțelege abordarea noastră și conține inexactități semnificative”.

Monitorul de responsabilitate climatică corporativă a fost realizat de organizațiile non-profit New Climate Institute și Carbon Market Watch.

Acesta a analizat strategiile declarate public ale firmelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a ajunge la zero net.

O țintă pe care oamenii de știință spun că lumea trebuie să o atingă până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale, înseamnă că nu se adaugă la cantitatea de gaze cu efect de seră din atmosferă.

A realiza aceasta înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor, precum și echilibrarea celor rămase prin eliminarea unei cantități echivalente.

Companiile își stabilesc propriile obiective. De exemplu, Google promite să fie fără carbon până în 2030, în timp ce Ikea se angajează să fie „pozitiv pentru climă” până în 2030.

Emisiile sunt create de orice, de la transportul de mărfuri, până la energia utilizată în fabrici sau magazine. Contează și amprenta de carbon a culturilor sau a tăierii copacilor.

Studiul a acordat fiecărei firme un rating de „integritate”. S-a constatat că unii s-au descurcat relativ bine în reducerea emisiilor, dar că toate corporațiile si-ar putea îmbunătăți progresy=ul. Niciuna din companii nu a primit un rating de „integritate ridicată”.

Studiul a evaluat factori precum dezvăluirea anuală de informații cu privire la rata emisiilor; oferirea unei defalcări a surselor de emisie; și dezvăluirea informațiilor într-un mod ușor de înțeles.

Acesta a concluzionat că, în ansamblu, strategiile în vigoare - dacă ar fi implementate - ar reduce emisiile cu cel mult 40%, nu cu 100%, așa cum se tot folosește în termenul „zero net”.

Doar trei dintre cele 25 de companii s-au angajat în mod clar să elimine 90% din emisiile de carbon din lanțurile lor de producție și aprovizionare. Acestea sunt Maersk, Vodafone și Deutsche Telekom.

Modul în care companiile vorbesc despre angajamentele lor climatice este, de asemenea, o mare problemă, spune studiul. Există un decalaj mare între ceea ce spun companiile și realitate, spune domnul Day - și consumatorilor probabil că le este dificil să determine adevărul.

„Pretențiile care sună ambițioase ale companiilor sunt prea des lipsite de substanță reală”, explică el. „Chiar și companiile care se descurcă relativ bine își exagerează acțiunile”.

Domnul Day, a cărui echipă a petrecut săptămâni întregi studiind documente, a spus că o persoană obișnuită care încearcă, de exemplu, să aleagă o piesă de mobilier, o tehnologie sau să cumpere alimente în supermarket, ar avea dificultăți să ia o decizie informată.

El a spus că unul dintre cele mai controversate domenii a fost cel cunoscut sub denumirea de emisii din aval sau din amonte - cele care sunt create de activități legate indirect de o companie.

De exemplu, raportul spune că 70% din amprenta climatică a Apple este creată de emisiile din amonte, inclusiv de consumul de energie electrică de către consumatorii care folosesc telefoane, laptopuri și alte produse Apple. Multe companii nu au inclus aceste emisii în planurile lor climatice.

Ikea a declarat pentru BBC News că salută „dialogul și controlul” angajamentelor și obiectivelor companiilor în materie de climă, pentru a se asigura că acestea sunt „aliniate cu știința de 1,5°C”.

Românii cred că guvernul are capacitatea, vointa si abilitatile sa combata schimbarile climatice

Cetateni din toata lumea sunt de parere ca guvernele din tarile lor sunt principalele responsabile pentru combaterea schimbarilor climatice (54%), urmate de ONU (40%), potrivit unui nou studiu al Vodafone Institute si realizat de Kantar, care a cuprins 17.000 de oameni din 17 tari, printre care si Romania. Iar digitalizarea este considerata de cei mai multi o solutie pentru atingerea obiectivelor climatice, asa cum au mentionat aproape 65% dintre cei intervievati, rata similara si in randul cetatenilor romani.

Companiile si persoanele fizice sunt considerate la fel de responsabile, alaturi de guverne, in proportie de 39%, pentru combaterea schimbarilor climatice, urmate de organisme supranationale precum Uniunea Europeana sau cea Africana (33%) si ONG-urile (30%) (intrebare cu alegere multipla).

Mai mult de jumatate dintre cei chestionati sunt de acord ca guvernul lor are vointa (58%), abilitatile (58%) si capacitatea (59%) de a aborda schimbarile climatice. In majoritatea tarilor, procentele pentru cele trei categorii sunt aliniate, similar si in Romania, unde peste 40% sunt de acord cu asta. O discrepanta intre vointa si capacitatea de a aborda schimbarile climatice poate fi observata in Brazilia si SUA: cetatenii brazilieni spun ca guvernul lor are mai multa capacitate (60%), dar mai putina vointa (45%), la fel si SUA, cu 65% capacitate si doar 54% vointa. Exista o divizare intre tarile europene: de exemplu, doar 49% dintre francezi spun ca guvernul lor are vointa, desi mai multi cred in capacitatea lui (59%), in timp ce suedezii vad o vointa mai mare (61%), dar o capacitate mai mica (50%) a guvernului lor.

In medie, 80% cred ca reglementarile si masurile guvernamentale stricte sunt inevitabile pentru atenuarea schimbarilor climatice, procent similar si in randul romanilor. Rate ridicate de aprobare pot fi gasite si in China (93%), India (93%) si Kenya (91%). In schimb, in SUA, doar 62% cred in astfel de reglementari, iar cea mai scazuta rata europeana o gasim in Slovenia (70%), urmata de Germania si Spania (ambele 71%). In toate tarile chestionate, primele trei domenii care trebuie sa fie o prioritare pentru guvern atunci cand dezvolta astfel de reglementari stricte sunt industria (34%), agricultura verde (32%) si protejarea biodiversitatii (32%).

Aproape 85% dintre toti participantii la studiu spun ca guvernul ar trebui sa investeasca mai mult in combaterea schimbarilor climatice, Kenya (96%) si Brazilia (94%) sunt in fruntea listei, iar SUA (67%) si Suedia (61%) se pozitioneaza in partea de jos. In general, toate tarile considera ca exista o responsabilitate comuna in privinta costurilor, impartita intre stat, economie si cetateni, idee sustinuta de 45% dintre participanti. In Romania, 38% dintre cetateni cred ca aceste costuri trebuie impartite intre cele trei entitati, pe cand un procent similar, de 34%, sunt de parere ca trebuie sa fie in responsabilitatea statului.

Intrebati despre vointa individuala de a plati mai mult pentru alternative durabile, 86% dintre kenyeni si 88% dintre locuitorii din India sunt de acord, in timp ce doar 61% dintre germani si 57% dintre americanii americani cred in aceasta masura. In Romania, procentul este la mijloc, cu peste 75% dintre romani care ar fi de acord sa plateasca pentru alternative durabile.

In ceea ce priveste rolul digitalizarii, 64% sunt increzatori ca aceasta este o parghie cheie in atenuarea schimbarilor climatice. In India, fiecare al treilea participant la studiu, iar in Egipt si Kenya, fiecare al patrulea, sustine chiar ca digitalizarea este cea mai importanta solutie. In tarile europene, exista o mare incredere din partea majoritatii tarilor ca digitalizarea este esentiala in combaterea schimbarilor climatice. Cele mai mari rate au fost inregistrate in Italia (70%), Romania (64%) si Spania (62%).

Raportul complet poate fi consultat aici.