DRUID este compania de tehnologie cu cea mai mare crestere organica din Europa Centrala in ultimii trei ani

Niciun comentariu

marți, noiembrie 30, 2021

druid


Startup-ul românesc DRUID, specializat în dezvoltarea de asistenÈ›i virtuali inteligenÈ›i dedicaÈ›i proceselor complexe din organizaÈ›ii, este compania de tehnologie cu cea mai mare creÈ™tere organică din Europa Centrală în ultimii trei ani, potrivit clasamentului Deloitte Technology Fast 50. 

Cu o rată de creÈ™tere de 6.753%, DRUID ocupă primul loc în rândul celor 25 de startup-uri incluse în categoria „Growth Stars”, care reuneÈ™te companii care au înregistrat cea mai rapidă dezvoltare în perioada 2018-2020. FintechOS, startup-ul românesc care creează soluÈ›ii digitale pentru industria serviciilor financiare, se numără, de asemenea, printre companiile cu cea mai rapidă dezvoltare din regiune, clasându-se pe locul 16 în categoria „Growth Stars”, cu o rată de creÈ™tere de 715%. 

De asemenea, trei companii româneÈ™ti – Gama IT, Tapptitude Apps È™i Wave Studio - sunt recunoscute în cadrul competiÈ›iei Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală la categoria „Impact Stars”, care premiază startup-urile ale căror produse sau servicii au efecte pozitive asupra mediului de business, societății, mediului, diversității sau zonei de inovaÈ›ie.

Gama IT este specializată în dezvoltarea și implementarea de soluții IT complexe în domenii precum serviciile medicale (spitale, clinici, laboratoare), sanitar-veterinare și cele destinate siguranței alimentare, Tapptitude Apps este o companie care oferă servicii de dezvoltare a aplicațiilor mobile pe parcursul fiecărei etape de desfășurare a unui proiect, de la proiectarea aplicațiilor și până la dezvoltarea acestora, iar Wave Studio se concentrează pe dezvoltarea de aplicații mobile, fiind creatorul primei tastaturi animate din magazinul Google Play.

„Sunt mândru să felicit companiile de tehnologie din România pentru rezultatele remarcabile înregistrate È™i pentru efectele lor pozitive asupra societății. Anul acesta, programul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală aduce recunoaÈ™tere unor companii locale de tehnologie care activează în arii diverse, de la inteligenÈ›a artificială È™i transformarea digitală, la dezvoltarea de aplicaÈ›ii mobile sau pentru sectorul medical, ceea ce reprezintă o dovadă a creativității acestora È™i a potenÈ›ialului incredibil de creÈ™tere a ecosistemului de tehnologie din România. Deloitte este onorat să le ofere recunoaÈ™terea pe care o merită prin intermediul platformei Fast 50 È™i a partenerilor din cadrul programului”, a spus Andrei Ionescu, Partener coordonator Consultanță È™i Managementul Riscului, Deloitte România, È™i coordonatorul programului Technology Fast 50 Europa Centrală în România. 



Anul acesta, Google Cloud este partenerul regional al programului Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală, iar Citi este partener local.

„Ultimul deceniu a fost extraordinar pentru businessurile din Europa Centrală. Acum aproximativ zece ani, în 2010, valoarea colectivă a afacerilor din regiune se ridica la aproximativ zece miliarde de dolari. Astăzi, această valoare ajunge la 186 de miliarde de dolari, de aproape 20 de ori mai mult. Pentru mine, acest lucru spune multe despre încrederea È™i hotărârea cu care cresc companiile din regiunea noastră, multe dintre ele vizând chiar creÈ™teri la nivel global. Această tendință se manifestă tot mai puternic, ceea ce ne arată faptul că, astăzi, companiile din Europa Centrală atrag capital din întreaga lume, nu doar din partea finanÈ›atorilor locali, iar asta înseamnă că regiunea poate fi punctul de pornire al unora dintre cele mai valoroase companii din Europa. Acesta este unul dintre motivele pentru care Google Cloud este atât de mândru să fie partenerul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală, un programul de o importanță fundamentală, care ajută companiile tinere să treacă la următorul nivel de succes”, a declarat Nir Chinsky, Director, Google Cloud CEE È™i Africa.

Companiile de tehnologie cu cea mai mare creștere din Europa Centrală

Câștigătorul categoriei principale a clasamentului, care recunoaÈ™te companiile de tehnologie cu cea mai rapidă creÈ™tere în Europa Centrală  care s-au înfiinÈ›at de cel puÈ›in patru ani, este FTMO, un fintech din Republica Cehă, cu o creÈ™tere a veniturilor de 39.432%, cea mai rapidă dezvoltare înregistrată vreodată de o companie înscrisă în program, care a dezvoltat o platformă educaÈ›ională unică pentru jucătorii de pe pieÈ›ele financiare ce le permite să se concentreze asupra gestionării riscurilor È™i a educaÈ›iei în desfășurarea activității de tranzacÈ›ionare pentru a adopta cele mai bune practici, a evita erorile È™i a reduce pierderile. Kilo.Health, companie care activează în domeniul sănătății, a obÈ›inut locul al doilea, cu o creÈ™tere de 17.710%. Companiile incluse în clasamentul principal au înregistrat o creÈ™tere medie de 2.278%, cea mai mare obÈ›inută vreodată (față de 1.460%, în 2020).

Competiția din acest an, aflată acum la cea de-a 22-a ediție, este dominată de jucători din domeniul software (33), urmat de domeniile hardware (cinci companii), media și divertisment (patru companii), fintech (trei companii), sănătate (trei companii) și comunicații (două companii).

Categoria „Companies to watch”

Pe lângă categoria principală, care include companiile cu cea mai mare creÈ™tere din sectorul tehnologiei, programul Deloitte 2021 Central Europe Technology Fast 50 include È™i categoria „Companies to watch”, introdusă anul acesta pentru prima dată, care oferă recunoaÈ™tere companiilor ce nu îndeplinesc încă criteriile pentru clasamentul principal Fast 50, È™i care cuprinde două subcategorii, „Growth Stars” È™i „Investment Stars”. ÃŽn timp ce prima poziÈ›ie din subcategoria „Growth Stars”, alcătuită din companii care au venituri de minimum 10.000 de euro în 2018 È™i 2019 È™i de cel puÈ›in 30.000 de euro în 2020, a fost revendicată de o companie românească, prima poziÈ›ie din subcategoria „Investment Stars”, ce include companii care au beneficiat de cele mai mari investiÈ›ii în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 mai 2021 (cu o sumă minimă de 500.000 de euro), este ocupată de compania bulgară Payhawk, o platformă de plăți care permite organizaÈ›iilor să gestioneze toate procesele pentru cheltuieli dintr-un singur loc, oferind echipelor financiare control deplin È™i permițând accesul angajaÈ›ilor la metode sigure È™i convenabile pentru procesarea cheltuielilor. 

Despre Deloitte Central Europe Technology Fast 50

Pentru a fi eligibile pentru principala categorie a competiÈ›iei Technology Fast 50, companiile trebuie să îndeplinească anumite condiÈ›ii financiare, È™i anume să aibă un venit operaÈ›ional anual minim de 50.000 de euro în primii trei ani analizaÈ›i (2017-2019) È™i de 100.000 de euro în 2020. De asemenea, acestea trebuie să aibă sediul central în Europa Centrală È™i să deÈ›ină drepturile de proprietate intelectuală sau să fi creat tehnologie patentată. 

Mai multe informaÈ›ii despre programul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală sunt disponibile aici.


Jurnalista Oana Lazăr de la TVR Iași, acuzații grave la adresa directorului executiv Vasile Arhire

Niciun comentariu

luni, noiembrie 29, 2021

tvr iași


Televiziunea Română are mai multe studiouri regionale, iar cel de la IaÈ™i este unul din cele mai vechi posturi locale lansate în România. TVR IaÅŸi a început să emită pe 3 noiembrie 1991 iar în prezent, programele studioului TVR IaÅŸi sunt transmise în cele opt judeÅ£e ale Moldovei pe canalul TVR IaÅŸi regional:  Suceava, BotoÅŸani, NeamÅ£, IaÅŸi, Vaslui, Bacău, GalaÅ£i, Vrancea

Scandalurile È™i nemulÈ›umirile din TV par că afectează nu doar instituÈ›ia centrală ci È™i studiourile regionale. Jurnalista postului TVR IaÈ™i a remis o scrisoare deschisă prin intermediul căreia îi cere demisia directorului executiv Vasile Arhire: „A confiscat emisiunile pentru a-ÅŸi plăti datorii vechi“.

Mai jos puteți citi scrisoarea deschisă așa cum a fost trimisă ea:


TVR IaÈ™i nu a fost o jucărie colorată, în postdecembrismul imediat, în anii ’90. TVR IaÈ™i n-a fost vreun pariu personal, nici vreo ambiÈ›ie măruntă. TVR IaÈ™i a fost, pentru întreaga È›ară, nu doar pentru cele opt judeÈ›e ale Moldovei, un exemplu de emulaÈ›ie profesională, sumă a creativității È™i tribună de opinii. Dar, mai ales, TVR IaÈ™i era locul unde limba română suna corect È™i limpede, ca o implicită È™i subtilă formă de educaÈ›ie. TVR IaÈ™i era un spaÈ›iu cultural aerisit, cu valori declarate. Era un motiv de mândrie al urbei. Din pâcla comunismului ne-am trezit noi, cei mai tineri “È™tiutori de carte”din IaÈ™i È™i din toată Moldova, unii dintre noi la câteva “ore” distanță de la terminarea studiilor, alÈ›ii cu studiile universitare în derulare chiar, dar cu toÈ›ii foÈ™ti premianÈ›i la Olimpiadele NaÈ›ionale, copii buni, “vedete” prin È™colile din care veneam, fiecare. La TVR IaÈ™i aÈ™adar am descoperit că avem o dimensiune nouă de exprimare. Ne-am pomenit că facem emisiuni la televizor, că învățăm din mers o profesie uimitoare, palpitantă È™i că ne place nespus. Că suntem liberi, necenzuraÈ›i, strălucitori. Trimbulinzi, vorba lui Nichita Stănescu. Eram poate stângaci,  timizi, dar simÈ›eam că avem ceva important de spus lumii, iar TVR IaÈ™i era acea instituÈ›ie nouă, fără amintiri È™i fără comportamente din trecutul comunist, pentru că la momentul respectiv eram mai mulÈ›i tineri la un loc decât în oricare alt mediu de lucru ieÈ™ean. Un vibe tineresc, cum se spune azi, ne anima. Lucram cu bucurie. Eram fericiÈ›i. Aveam răspundere personală, semnătură È™i demnitate. Era un loc unde sigur È›i-ai fi dorit să lucrezi în 1991. Tinerii cei mai înzestraÈ›i visau pe atunci să facă parte din echipa din Lascăr Catargi 33, dovadă concursurile de selecÈ›ie a colaboratorilor, cu sute de candidaÈ›i. Erau anii: 1992, 1993, 1995. ÃŽn acei ani nu spuneam “merg la serviciu”. Cuvântul nici nu exista. “Merg la redacÈ›ie”, „merg la studio”, “merg în Lascăr Catargi”. Cuvântul “serviciu” l-am dobândit noi mult, mult mai târziu, odată cu destrămarea valorilor iniÈ›iale ale instituÈ›iei, odată cu numirea politică a lui Vasile Arhire în toate funcÈ›iile de conducere posibile, pe rând. Ani la rând. AcelaÈ™i Vasile, mereu.

Cel care acum, la aniversarea de 30 de ani a TVR IaÈ™i, anno domine 2021, vorbeÈ™te în emisiuni È™i articole de presă doar despre el însuÈ™i È™i măreÈ›ele sale înfăptuiri. ÃŽn mod evident, am folosit sintagme din “epoca de aur”, o limbă de lemn pe care el însuÈ™i o vorbeÈ™te cursiv chiar È™i acum, la peste trei decenii de la căderea regimului ceauÈ™ist, dar pe care o scrie mai greu. A publicat 5 volume, după cum aflăm din articolul din „Evenimentul” (4 Noiembrie 2021), un interviu-monument personal, cu ocazia a 30 de ani de la înfiinÈ›area TVR IaÈ™i. (https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/a-tvr-ia-i-a-fost-i-ramane-un-cronicar-fidel-al-timpului-i-al-regiuniia/a-tvr-ia-i-a-fost-i-ramane-un-cronicar-fidel-al-timpului-i-al-regiuniia--217516946.html) 5 volume de autor, spune Arhire, dar nouă, subalternilor săi, ne trimite texte cu teribile greÈ™eli de exprimare È™i de scriere în limba română. „Cine are o ideie (sic!) bună, să mi-o trimită pe mail”, ne scrie jurnalistul Vasile Arhire, mereu greÈ™it, cu doi de “i” în cuvântul idee. E gluma noastră preferată în redacÈ›ie, È™i el È™tie. Nu È™tim ce greÈ™eli de ortografie conÈ›in informările la Securitate ale lui Vasile Arhire, racolat de servicii de la 17 ani È™i devenit informator chiar de pe băncile liceului, dar È™tim că presa a consemnat faptele cu documente, la momentul când parte din arhivele Securității au fost disponibile. A curs un pic de cerneală în presa locală despre informatorul Vasile Arhire, cel care purta numele de cod “DănuÈ›”. (vezi https://www.ziaruldeiasi.ro/local/vasile-arhire-lucian-vasiliu-si-vasile-etcu-au-semnat-angajamente-la-securitate~ni5sku  È™i https://adevarul.ro/locale/iasi/oamenii-linie-vietii-publice-dat-mana-securitatea-iasi-1_512dc1a900f5182b85ac41d2/index.html) Este el. AcelaÈ™i Vasile Arhire, cel care È™i-a turnat colegii de clasă È™i profesorii, în liceu, apoi colegii din Radio IaÈ™i, unde, prin ce minune securistică?, devenise colaborator precoce, l’enfant prodige, chiar înainte de 20 de ani. Talentul, desigur, È™i braÈ›ul influent È™i lung al Securității l-au propulsat în redacÈ›iile Radio IaÈ™i, pentru o renovare utecistă cu “tinere condeie (aici punem „i”, Vasile!). Era nevoie în anii ’80, în diversele redacÈ›ii ieÈ™ene, de “cadre inimoase È™i entuziaste” care să delaÈ›ioneze fără crâcnire. Deloc uimitor, acestea erau timpurile. Nici un tânăr, oricât de talentat, genial să fi fost, nu căpăta microfonul Radioului Public în anii optzeci, decât dacă făcea parte din sistemul de informaÈ›ii al Securității. Pare de necrezut? Nu, prieteni, este chiar aÈ™a, amintiÈ›i-vă timpurile în care am trăit.

Acesta este trecutul îndepărtat al lui Vasile Arhire, pentru care nu avem decât compătimire. Dar pentru că în România postdecembristă nu am avut parte de o Lege a LustraÈ›iei È™i securiÈ™tii mai tineri sau mai bătrâni nu au stat departe de funcÈ›iile lor de conducere nici măcar cinci minute, darămite 5 ani, dar È™i pentru că bunul-simÈ› e o floare mai rară decât floarea-de-colÈ›, Vasile Arhire s-a luptat È™i după anii nouăzeci să urce treptele afirmării. După cum frumos mărturiseÈ™te el însuÈ™i în articolul sus-menÈ›ionat, Arhire a avut un parcurs mereu ascendent, mereu la conducere, mereu lider. Nu declară însă È™i mijloacele prin care a urcat în funcÈ›iile de conducere, tehnicile È™i proptelele politice, nici servituÈ›ile pe care le-a făcut, ulterior. ÃŽn articolul monumental nu pomeneÈ™te despre cum s-a îndatorat de fiecare dată puternicilor zilei. Și aflaÈ›i că sunt datorii pe care le plăteÈ™te È™i azi, cum poate el mai bine, cu emisiuni de televiziune. De aceea Arhire intervine editorial în emisiunile noastre, de aceea a confiscat emisiunile difuzate pe postul naÈ›ional TVR3, în fiecare miercuri, cu scopul promovării unor persoane apropiate (sau agreate) sau care îi pot aduce lui însuÈ™i anumite avantaje. Ori ca plată pentru mai vechi datorii. Dacă nu este chiar el realizatorul acelor emisiuni, are locotenenÈ›i care execută subiectele propuse de el: multe dintre reportaje/emisiuni sunt realizate cu persoane din lumea afacerilor, personaje asupra cărora planează dubii de moralitate, dar care se află în poziÈ›ii posibil ajutătoare interesului său, eventual funcÈ›ii politice în partidele la putere în momentul respectiv. Caragiale ar spune: “în toate Camerele, cu toate partidele, ca românul imparÅ£ial”. De exemplu: dacă un anume È™ef de de editură apare foarte des la televizor (adică o frecvență bimensuală) e posibil ca în scurtă vreme să avem o lansare de carte Vasile Arhire la acea editură, eveniment promovat in extenso prin È™tiri È™i reportaje, tot la TVR IaÈ™i, cu tot cu È™eful de editură, la braÈ›. Do ut des. Toate persoanele cu care colaborează Vasile Arhire, pe diverse paliere, devin apoi invitaÈ›i în emisiuni. Sau viceversa (tot Caragiale, ce să fac?). Astfel TVR IaÈ™i devine locul în care aceste personaje se promovează ca imagine, declinînd pe post o publicitate nemascată.

Pe de altă parte, sunt oprite de la difuzare, eludate, pasate, uitate – toate È™tirile incomode care îi vizează pe prietenii săi (afaceriÈ™ti, È™efi de restaurante È™i de ferme avicole, uneori È™i interlopi, directori ai diferitelor instituÈ›ii din regiunea Moldovei, politicieni controversaÈ›i dar È™i oameni din registrul mai mult sau mai puÈ›in cultural al regiunii.) “Mai bine să nu supărăm, poate mai avem nevoie de omul ăsta”, ne spune, “hai să fim prudenÈ›i”, “să mai aÈ™teptăm, să nu ne băgăm, suntem post public” - asta auzim în redacÈ›ie de 15 ani de când Vasile Arhire are putere decizională în TVR IaÈ™i. ÃŽn ritmul trepidant al evenimentelor, È™tim bine că orice întârziere a difuzării pe post a unei È™tiri este moartea însăși a respectivei È™tiri. Deci, batista pe È›ambal la TVR IaÈ™i, cum se spune.

DO ut DES, spune latinul. Nu facem aici traducerea, pentru că vrem să-l punem un pic în dificultate pe Vasile. Am vrea să caute pe Google; prin dicționare e mult mai dificil.

Picătura care a umplut paharul răbdării noastre este faptul că Vasile Arhire a confiscat aniversarea a 30 de ani de la prima emisiune TVR IAȘI. Pur È™i simplu nu mai fost vorba despre TVR IAȘI, ci despre el însuÈ™i. De sus până jos, de la primul – la ultimul rând. CitiÈ›i articolul în care se laudă el însuÈ™i pe sine, numărîndu-È™i articolele de presă. Ah, dacă nu-s chiar 4000 de articole, sau dac-or fi mai multe, ce ne facem? Putem contesta? Ba. Este clar că nu le putem nici măcar număra, cum nu putem număra nici anii de când el „conduce destinele” TVR Iasi. Vasile Arhire se confundă cu sigla. “E-n tot È™i e-n toate”, vorba aia dintr-o veche poezie despre Partidul Comunist. Când trimite echipa de filmare la vreun eveniment banal sau mediocru, avem parte de următorul dialog absurd, mereu reiterat:

SunteÈ›i de la domnu’Arhire?

Nu, suntem de la TVR Iași.

A, deci v-a trimis domnu’Vasile? etc, etc.

De ce vă miraÈ›i? Au nu È™tiaÈ›i că TVR IaÈ™i e pe “persoană fizică”? AÈ™a lucrăm, aÈ™a dispune Arhire de resursele umane È™i tehnice ale instituÈ›iei, identificându-se total cu marca TVR IaÈ™i în faÈ›a celor pe care „îi deserveÈ™te”. De aceea aniversarea de 30 de ani a TVR IaÈ™i a devenit ocazia potrivită pentru edificarea propriului său monument, de laudă grosolană a propriei sale persoane. El singur pe sine s-a gonflat într-o imagine de lider absolut, toÈ›i anii au fost un triumf, doar premii È™i lauri pentru TVR IaÈ™i, mai ales de când ne conduce Conducătorul Vasile. A fost auto-aniversarea lui Arhire, de fapt, nu aniversarea TVR IaÈ™i. Din interviuri È™i alte prestaÈ›ii media am aflat că este È™eful absolut, bun la orice (meteahnă din comunism, fireÈ™te). De ziua TVR IaÈ™i a încropit o emisiune tristă pe Canalul TVR 3, prezentată de el însuÈ™i. Credem că pur È™i simplu nu s-a putut abÈ›ine. Doar el trebuia să prezinte momentul istoric, minÈ›ind la televizor, spre stupoarea noastră, că l-au rugat colegii să fie prezentator, iar el, cu modestie, a acceptat. MenÈ›ionez că de mulÈ›i ani nu se mai fac în cadrul redacÈ›iei noastre întâlniri productive, cu idei È™i propuneri. Noi n-avem È™edinÈ›e editoriale în care să circule inspiraÈ›ia È™i creativitatea. AÈ™a am reuÈ™it să nu mai fim o echipă, ca la începuturi, să nu mai avem o bancă de subiecte în redacÈ›ie. De aceea lucrăm, fiecare, în propria buclă, într-un autosuficiență de nevoie. De ani întregi nu ne mai dezvoltăm împreună capacitățile, pentru că doar Arhire decide, în relaÈ›ie/discuÈ›ie directă cu fiecare realizator în parte. Tinerii colaboratori vin È™i pleacă din pricina asta, sunt umiliÈ›i de absurdul cotidian din redacÈ›ie È™i nu suportă modalitatea de lucru impusă, minciuna È™i incompetenÈ›a unui È™ef care scrie cu greÈ™eli de ortografie sau care face glume cu aluzii sexuale. „Faci cum spun eu” – se pare că nu mai e o vorbă a timpurilor noastre. Tinerii care vin cu speranÈ›e la TVR IaÈ™i - rezistă un anotimp. Apoi pleacă cu visele vraiÈ™te, cu amintiri neplăcute despre un È™ef tiran care-i fugărea să filmeze pe la vernisaje mediocre È™i renovări de morminte.

Cu ocazia aniversării noastre circulă în media un clip aniversar pe un text absurd, într-o apoape limbă română cu multe defecte. Difuzarea acestui clip nefericit face numai deservicii TVR IaÈ™i. Clipul a fost realizat “în familie”, prin aceeaÈ™i modalitate de lucru: ideile nu sunt discutate în colectivul de realizatori, È™eful nu cere părerea redacÈ›iei noastre de creativi. El nu se sfătuieÈ™te cu nimeni, el decide. Iar rezultatul este, cel puÈ›in în privinÈ›a clipului aniversar menÈ›ionat – un fiasco total. Deciziile sale editoriale se impun, nu se discută. Iar limba română e insultată cu concursul tuturor celor care au fost obligaÈ›i să rostească un text fără putere, un È™ir de formulări inepte, neromâneÈ™ti. E greu cu limba română, noi È™tim. Lucrăm cu limba română zi de zi. Dar când pe ecranul TVR IaÈ™i apare scris „încondeierea oălor”, sub semnătura lui Vasile Arhire (care spune că ortografia greÈ™ită mai sus încondeiată este, de fapt, o variantă acceptată de academicieni), ce să faci? Să râzi, să plângi, să mori, să pleci la pensie. Sau în Patagonia...

Cui mai pasă?, veți spune. Țara arde și nu se vaccinează, oamenii mor, spitalele nu-s destule, școlile-s online, valul cinci e la ușă, iarna vine, facturile ne ucid, cui mai pasă că la TVR Iași există un mic tiran cu lacune ortografice, care își arogă drepturi de feudă și face din instituție propria lui jucărie?

ÃŽn articolul menÈ›ionat Vasile Arhire minte despre el, că e măreÈ› È™i pur, dar minte È™i despre relaÈ›ia lui cu instituÈ›ia TVR IAȘI. Totul e glorie. De fapt, de câte ori a ajuns la conducerea acestei instituÈ›ii media a distrus-o din punct de vedere editorial, dar È™i în ce priveÈ™te raporturile umane, colegiale. ÃŽnsă, cel mai grav È™i mai lipsit de decență este că minte chiar È™i despre cei care nu mai sunt în viață, cei care nu mai pot să ne spună părerea lor despre relaÈ›ia de “colaborare fericită” cu Vasile Arhire. Persoanele evocate în articol, Vanda È™i Didi, au murit, din păcate, È™i nu-l mai pot contrazice. Deci nu se mai pot apăra.

ÃŽn articol Arhire ne mai spune despre o „uÈ™oară dezamăgire în colectiv” atunci când, tot sub conducerea sa, TVR IaÈ™i a pierdut sediul din Lascăr Catargi 33, o clădire istorică renovată din bani publici. Desigur, minte iar. Sediul a fost oferit, prin larg concurs, celor care l-au solicitat în instanță. Sediul nostru frumos nu a fost pierdut, ci lăsat a fi pierdut. Și Dumnezeu È™tie ce subterane imunde are È™i acel episod! Ce È™tim sigur este că nu a fost „o uÈ™oară dezamăgire în colectiv”, cum spune Arhire în articolul menÈ›ionat, ci o “puternică depresie”, de fapt. Ne-am simÈ›it jefuiÈ›i È™i fără apărare, a fost o umilință È™i o nedreptate cu care colectivul TVR IaÈ™i nu s-a împăcat, de fapt, niciodată. Astăzi suntem bine. După ani lungi de aÈ™teptare, chiriaÈ™i prin mansarde universitare, acum avem condiÈ›ii corespunzătoare de lucru. Suntem într-un sediu nou, iar acest fapt se datorează lui LaurenÈ›iu Bubuianu, directorul tehnic al instituÈ›iei, nicidecum lui Arhire, care nu È™i-ar fi erodat niciodată relaÈ›iile politice pentru obÈ›inerea unui sediu nou.

Despre restructurarea Televiziunii Române, în 2012, Arhire iarăși minte cu cinism în articolul din 4 noiembrie 2021, din ziarul “Evenimentul” (https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/a-tvr-ia-i-a-fost-i-ramane-un-cronicar-fidel-al-timpului-i-al-regiuniia/a-tvr-ia-i-a-fost-i-ramane-un-cronicar-fidel-al-timpului-i-al-regiuniia--217516946.html). Arhire a fost singurul director de la Studiorile Teritoriale care a oferit organigrama minimă. Nimeni nu i-a cerut să dea afară 50 de oameni, cum scrie în articolul-monument personal. Diminuarea “la sânge” a schemei de personal a fost chiar propunerea sa. A vrut să fie un exemplu de director proactiv, cum se spune azi, să demonstreze că e „fruntaÈ™ pe ramură în întrecerea socialistă”, cum se spunea odinioară, în vremurile de care el nu s-a desprins. Arhire a refuzat înfiinÈ›area la IaÈ™i a unei redacÈ›ii Minorități, ceea ce ar fi salvat pe mulÈ›i colegi de la disponibilizare. Și vă întreb: dacă, totuÈ™i, i s-ar fi cerut să dea afară atâția oameni din echipa TVR IaÈ™i, iar dacă el, director devotat colectivului din care făcea parte, n-ar fi fost de acord cu măsura impusă, atunci ar fi demisionat, nu-i aÈ™a? Demisia pe loc, ca un act de demnitate È™i de solidaritate cu echipa TVR IaÈ™i. I-o cerem È™i acum, deÈ™i demisia e un gest nobil, care cere forță de caracter. E greu. Arhire a preferat în 2012 să fie “fruntaÈ™ pe ramură” la restructurarea TVR. ÃŽn loc să-È™i apere oamenii, el a dat afară 50 dintre noi. Niciun alt Studio Teritorial nu a pierdut atâția oameni la acel moment. Sigur că, după ani de procese în care colegii noÈ™tri au demonstrat în instanță ca fiind abuzivă măsura lui Arhire, unii colegi s-au reîntors în colectiv È™i acum lucrează alături de noi. Dar trauma lor nu s-a È™ters.

ÃŽn articolul sus-citat, Arhire îi laudă pe cei care au luat premii pentru reportajele lor. Dar nimeni nu È™tie că acele premii sunt efortul exclusiv al realizatorilor. Noi putem face lucruri remarcabile, dar trebuie multă luptă, explicaÈ›ii È™i insistenÈ›e, ceartă È™i chin, pentru a obÈ›ine mijloacele elementare de lucru: filmări È™i montaj. E mai complicat să obÈ›ii de la Arhire filmările È™i orele de montaj suficiente – decât să realizezi, în sine, reportajele. Oricine poate cerceta programarea defectuoasă È™i preferenÈ›ială/discreÈ›ionară a resurselor noastre tehnice È™i umane, adică ore de filmare È™i de montaj net diferite pentru producÈ›ii echivalente ca durată È™i complexitate. Noi È™tim că dacă-l supărăm pe È™ef, el ne poate “pedepsi” cu mai puÈ›ine ore de filmare sau de montaj, aÈ™a că rar ne exprimăm nemulÈ›umirile. Sunt È™icane pe care le face din pix, săptămână de săptămână, subalternilor incomozi. ÃŽn plus, Arhire poate schimba după bunul plac planificările deja existente. Pur È™i simplu schimbă cameramanul pentru propriile sale filmări (neanunÈ›ate sau anunÈ›ate în ultima clipă, oricum el singur își aprobă sieÈ™i filmările...), fără măcar să anunÈ›e redactorul de schimbarea survenită. Aceste fapte denotă că toate resursele instituÈ›iei sunt, de fapt, la discreÈ›ia sa. “Eu pot”, aceasta e atitudinea lui Arhire față de angajaÈ›i: putere, dispreÈ›, aroganță. Arbitrariul e norma la TVR IaÈ™i.

Există exemple nenumărate în acest sens. Ultima ispravă: la schimb cu Carul de reportaj al TVR IaÈ™i – Vasile Arhire a primit un premiu. ÃŽn cadrul Galei UAP, desfășurată la IaÈ™i în luna octombrie a acestui an, Arhire a fost premiat ca un adevărat prieten al artelor, ceea ce este încă o dovadă a modului în care È™eful redacÈ›iei noastre, preocupat de a-È™i valida imaginea publică È™i de a-È™i spăla impostura cu aplauze false, dispune de mijloacele de producÈ›ie ale TVR IaÈ™i. FireÈ™te, discreÈ›ionar. FireÈ™te, preferenÈ›ial. Beneficii personale la schimb cu o producÈ›ie TVR IaÈ™i, ar fi ceva nou? Deloc surprinzător. DO ut DES. ÃŽncă un premiu “pe persoană fizică”, fireÈ™te, în contul înregistrării È™i difuzării acelui eveniment. Peste ani, Arhire (își) va număra È™i premiul acesta, fireÈ™te, lăudându-se el însuÈ™i pe sine pentru o iluzorie postumitate, în vreun alt uimitor interviu-monument personal. Felicitări!

O echipă profesională într-o televiziune creÈ™te în timp pe baza afinităților È™i abilitaÈ›ilor celor care lucrează împreună. Realizatorii noÈ™tri s-au specializat pe domenii, în ani de muncă È™i documentare, fiecare după competenÈ›e È™i studii. Acum însă, fiindcă suntem supuÈ™i ideilor distructive ale lui Arhire, toÈ›i redactorii fac de toate, deoarece nu mai există redacÈ›ie de È™tiri È™i redacÈ›ie de programe, ca în orice instituÈ›ie media profesionistă. ÃŽn plus, munca noastră e discreditată, iar efortul e minimalizat. “Ce mare lucru ai făcut?”, “azi n-am nevoie de prestaÈ›ia ta”, “pentru tine e uÈ™or să faci asta, deci mai fă în plus È™i asta…” etc. Redactorii acceptă sarcini suplimentare, chiar dacă nu-s compatibile domeniului lor, de frica presiunilor ulterioare, a consecinÈ›elor posibile. Fiecare am fost ameninÈ›aÈ›i de Arhire, mai direct sau mai voalat, deci e greu să rămâi în picioare în astfel de condiÈ›ii. ÃŽn redacÈ›ie nimic nu se rezolvă amiabil, ci doar prin presiune. Atitudinea sa dictatorială e ca un tăvălug, redacÈ›ia noastră a devenit o tablă de È™ah pe care el mută piesele-oameni. Nu avem dialog, nici vreun fel de comunicare, deÈ™i comunicarea este specificul institutiei noastre. ÃŽn ceauÈ™ism, când oamenii nu mai erau arestaÈ›i de pe stradă pentru nesupunerea lor, ca anii ‘50 – disidenÈ›ii erau totuÈ™i internaÈ›i la balamuc. Răzvrătirea era sancÈ›ionată la ospiciu. AÈ™a pățim È™i noi în redacÈ›ie dacă ne exprimăm opiniile diferite. Suntem doar câteva “muieri frustrate”, care “nu ne luăm pastilele la timp”, “câteva nebune de legat”, “babe în devenire, cu probleme în familie È™i neîmpliniri în viaÈ›a personală” etc etc. Exact ca în comunism: disidentul e nebun, altfel nu s-ar revolta. Ultima discuÈ›ie aprinsă din redacÈ›ie a fost pentru un motiv cu desăvârÈ™ire rizibil: toate aparatele de climatizare funÈ›ionează după o singură telecomandă pe care un angajat desemnat în mod special o È›ine în buzunarul personal. Dacă dorim schimbări de climă – chemăm persoana respectivă. Nu există altă telecomandă în TVR IaÈ™i, toate au fost confiscate la ordin. Nu-i minunat, oameni buni? Te poÈ›i revolta pentru o telecomandă? PoÈ›i, dar sigur eÈ™ti nebun.

De când e la conducerea TVR IaÈ™i, când director – când redactor-È™ef, depinde de mandate, dar indiferent de poziÈ›ia în organigramă, puterea lui e aceeaÈ™i, Arhire a dislocat din temelii reperele noastre valorice. SimÈ›im absenÈ›a unei evaluari de calitate a actului jurnalistic, cine să o facă? Arhire nu are autoritatea profesională necesară, căci scrie cu greÈ™eli de ortografie, înainte de orice. Dar Arhire nu are nici profilul etic necesar pentru a fi în măsură să ne evalueze munca. Impostura lui se vede la toate cusăturile, iar autoritatea lui, bazată pe amenințări È™i măsuri injuste, e doar un simulacru. Ducem dorul unor întâlniri fructuoase, creative, cum aveam odinioară în redacÈ›iile noastre (la Știri È™i la Programe). Pe vremuri vizionam împreună producÈ›iile noastre, le comentam, trăiam în emulaÈ›ie È™i respect de sine. Brainstorming sau inspiraÈ›ie comună, dueluri creative, ei, bine, pe toate le-am pierdut demult. De aici È™i până la descurajarea ideilor noi – nu a mai fost decât un pas. Campaniile iniÈ›iate de noi È™i programele pe care le propunem - nu sunt sprijinite în nici un fel. Propunerile noastre sunt privite cu indiferență, cel puÈ›in. De cele mai multe ori însă avem parte de suspiciuni È™i de prezumtia unui interes personal, pentru aÈ™a funcÈ›ionează resorturile sale intime. Arhire nu concepe această profesiune ca fiind, înainte de orice, uimirea în faÈ›a unei descoperiri, a unui personaj nou pe care îl vezi prima oară în faÈ›a ochilor. “- Ce interes ai?” iată invariabila lui întrebare atunci când insistăm pentru aprobarea unui subiect (sau personaj) pe care nu-l agrează. DO ut DES, Arhire e suspicios ca o pasăre care-È™i păzeÈ™te firmitura. Noi chiar am înÈ›eles ce simte el È™i de unde i se trage neîncrederea permanentă: Vasile Arhire nu face nimic de amorul artei, cum se spune, de aceea nu poate înÈ›elege actul jurnalistic pur, ivit doar din curiozitate È™i pasiune. Din nou, da, îl compătimim. E trist să trăieÈ™ti numai la schimb reciproc, fie È™i avantajos. E la fel de trist.

Dacă, totuÈ™i, în ciuda tuturor piedicilor, realizăm ceva notabil, atunci e cu efortul însumat al colegilor care, dintr-o solidaritate potrivnică lui Arhire (ce paradox!), fac posibil imposibilul. Ne ajutăm unii pe alÈ›ii dintr-un reflex de orfelini abuzaÈ›i. “Facem să fie bine, nu trebuie să È™tie el (sic!)”, asta aud mereu, de câte ori găsim soluÈ›ionarea problemelor fără È™tirea lui Arhire. Toate expresiile sunt ale organizaÈ›iei noastre. Sunt formulările reale, cotidiene. AÈ™adar, fără tăcuta rezistență profesionistă a celor din colectivul artistic, tehnic È™i administrativ, noi, reporterii, am muri singuri cu ideile noastre (banale sau geniale, n-ar mai È™ti nimeni). Televiziunea e un proces creativ de echipă, complex È™i costisitor. Iar dacă mijloacele ne sunt reduse de Arhire – redus e È™i rezultatul.

Arhire este șef interimar din 2013, coordonator cu atribuții de director executiv. Sine diae, așadar, căci în ultimii patru ani nu au fost concursuri pe funcția pe care o deține. Fără limită, la propriu și la figurat. De fapt, e director de prin 2003. O eternitate. Și, ca și cum nu ar fi destul că ne pierdem reperele în prezentul continuu al domniei lui Vasile, suntem și în marele pericol de a pierde arhiva celor 30 de ani, munca unei întregi echipe: evenimente istorice, personalități dispărute, interviuri unicat, reportaje, trei decenii din viața României, memoria noastră. Sub pretextul digitalizării și lipsa spațiului de depozitare (după pierderea sediului din Lascăr Catargi), Arhire renunță la arhiva noastră de 30 de ani. E ca și cum am exista de ieri. Digitalizarea arhivei de imagine presupune un proiect coerent cu multe etape, fiind o muncă dificilă și plină de responsabilitate (cine ingestează casetele, cine decide selecția documetară, cine atașează informațiile corecte despre producțiile recuperate digital și care astfel rămân utile peste ani). Dar chiar și recuperate digital, casetele, în sine, nu trebuie aruncate pentru că ele reprezinta istoria concretă a acestei televiziuni și a timpurilor trăite de noi toți. Marile televiziuni europene nu aruncă suportul analog, deși acolo arhivele, vechi de zeci de ani, sunt digitalizate demult, salvate în servere ce pot fi accesate în orice moment. Munca zilnică a reporterilor devine document, prin forța lucrurilor. Deci putem pierde 30 de ani de documente marca TVR Iași. În acest moment arhiva TVR Iași se află într-un depozit de fost liceu industrial; mii de casete-comori ale noastre se pierd încet pentru că recuperarea lor nu este o prioritate pentru Arhire, coordonator cu atribuții de director executiv în TVR Iași. Există bani pentru digitalizarea arhivelor televiziunilor naționale ale țărilor UE, prin proiecte europene; dar pentru accesarea fondurilor ne-ar trebui un redactor-șef competent și vizionar.

Declar È™i susÈ›in că toate cele evocate mai sus reprezintă fapte reale, neinterpretate, pe care le poate oricine verifica. Fiind o “piatră grea”, Vasile Arhire, cel uns cu toate alifiile, prieten cu diverse persoane influente, a rezistat întotdeauna oricăror schimbări. Furtunile de ordin politic de la guvernare l-au afectat prea puÈ›in. Ca un acrobat uimitor a reuÈ™it să se menÈ›ină mereu la butoanele TVR IaÈ™i. O performanță, să recunoaÈ™tem! E un talent al său propriu, de neegalat, această abilitate de a se insinua în medii atât de diverse, dar întotdeauna cu scopul a de fi ocrotit, la o adică. Cei care l-au înfruntat, sporadic È™i între patru ochi, au plătit. Apoi au acceptat situaÈ›iile prezentate mai sus ca pe o fatalitate. “Nu scăpăm noi de Arhire”, spun colegii, cu lehamite, de vreo 20 de ani din cei 30 pe care îi aniversăm acum. Unii s-au pensionat înainte de vreme, alÈ›ii s-au blazat înainte de vreme. Și eu am avut, ani la rând, aceleaÈ™i sentimente de inutilitate. Cu toÈ›ii însă l-am lăsat să-È™i facă de cap È™i astfel am fost părtaÈ™i la perpetuarea unei stări de fapt, la îmbolnăvirea unei instituÈ›ii de informare publică È™i de creaÈ›ie. Ca niÈ™te proÈ™ti, am suportat impostura È™i aÈ™a trecut-au anii... Și ne-am trezit că la 30 de ani de TVR IaÈ™i – aniversarea noastră a fost deplin confiscată de Arhire, un fapt care întrece orice limită. Acest moment este vârful neruÈ™inat al unor ani întregi de abuzuri din partea lui Vasile Arhire.

Această scrisoare deschisă este un autodafe, un act conÈ™tient È™i asumat. Voi semna singură acest protest, deÈ™i în proporÈ›ie covârÈ™itoare colegii mei gândesc la fel È™i tot ce am scris este adevărat. ÃŽnsă nu le pot cere să “ardă” alături de mine. Le respect È™i frica È™i tăcerea. Știu însă că am vorbit cu vorbele lor. De aceea cer public demisia urgentă a lui Vasile Arhire din funcÈ›ia de conducere a TVR IaÈ™i.

Oana Lazăr, jurnalist TVR Iași


Iată cine a câștigat Premiile TV Mania 2021

Niciun comentariu

sâmbătă, noiembrie 27, 2021

Premiile TV Mania 2021


Cel mai longeviv ghid TV din România a anunțat câștigătorii ediției din 2021 ale Premiilor TV Mania.

 Ajuns la ediÈ›ia cu numărul 20, evenimentul Premiile TV Mania a fost prezentat de actorul Marius Vizante.

La ediÈ›ia din 2021 au fost nominalizare 56 de emisiuni si au existat 11 categorii. Cititorii revistei au putut vota online favoriÈ›ii iar gala decernării Premiilor a avut loc in aceasta saptamana. 

Iată câștigătorii pentru Premiile TV Mania 2021

  1. Cea mai bună emisiune de È™tiri: È˜tirile Pro TV, Pro TV
  2. Cel mai bun show culinar: Chefi la cuÈ›ite, Antena 1
  3. Cea mai bună emisiune de divertisment de zi: ‘Neatza cu Răzvan È™i Dani, Antena 1
  4. Cea mai bună emisiune-concurs: Ce spun românii, Pro TV
  5. Cel mai bun serial românesc: Las FierbinÈ›i, Pro TV
  6. Cel mai bun reality-show cu oameni obiÈ™nuiÈ›i: Visuri la cheie, Pro TV
  7. Cel mai bun reality-show cu celebrități: Asia Express, Antena 1
  8. Cel mai bun reality-show matrimonial: CăsătoriÈ›i pe nevăzute, Pro TV
  9. Cea mai bună emisiune de interviuri-portret: 40 de întrebări cu Denise Rifai, Kanal D
  10. Cea mai bună emisiune de divertisment: Te cunosc de undeva!, Antena 1
  11. Cel mai bun talent-show: Românii au talent, Pro TV
TV Mania a mai acordat si un premiu special emisiunii Starea Nației prezentată de Dragoș Pătraru si difuzată de Prima TV.

Am încercat Smoothie-ul cu fructe de la Edenia

Niciun comentariu
smoothie


Smoothie-ul este o inventie relativ recenta si defineste un amestec de fructe sau legume, iaurt sau lapte vegetal si gheata.

De regula, smoothie-urile sunt consumate dimineata, fie alaturi de un mic dejun sanatos, fie in locul unei mese. Continutul mare de substante nutritive face ca acest amestec semilichid sa ofere satietate si energie de la primele ore ale diminetii sau dupa-amiaza imediat dupa sala.

Un smoothie gustos si plin de nutrienti hraneste fiecare celula a corpului si ii ofera vitaminele si enzimele de care are nevoie si, in acelasi timp, hidrateaza organismul, mentinandu-l, astfel, plin de energie.

Smoothie-ul este o bautura consistenta, care ofera satietate, hidrateaza si contine fructe sau legume, apa sau lapte, gheata. De calitatea ingredientelor alese depinde, intr-un final, nivelul tau de energie din zilele in care alegi sa bei smoothie. Este recomandat sa alegi fructe si legume proaspete, eventual bio, pentru a te bucura atat de consistenta smoothie-ului, cat si de bogatia de vitamine si minerale.

Smoothie-urile au o multime de beneficii la care probabil nu te-ai fi gandit. Mai jos sunt cele mai importante dintre ele: - Te ajuta sa slabesti - consumul regulat de smoothie este un bun adjuvant atunci cand vrei sa dai jos kilogramele in plus si reprezinta o alternativa sanatoasa la sarirea peste mese.

- Fructele, legumele, semintele si laptele furnizeaza suficiente substante nutritive pentru a acoperi lipsurile unei diete restrictive;

- Previn deshidratarea - majoritatea smoothie-urilor au o componenta lichida, asa ca nu va mai trebui sa iti faci griji in privinta deshidratarii. In special vara, cand transpiram mai mult, un smoothie racoros ne hidrateaza si ne ofera energia de care avem nevoie;

- Ofera satietate - in special persoanele care vor sa slabeasca ajung sa ia mai multe gustari intre mesele principale. Pentru a evita acest lucru, este recomandat consumul smoothie-urilor. Acestea ofera satietate prin continutul bogat de fibre;

- Ajuta la controlul poftelor - smoothie-urile sunt aromate si pline de substante nutritive, inclusiv proteine. Acestea ajuta la calmarea poftelor si elimina tendinta de a consuma produse fast-food;

- Sustin digestia - ansamblul de fructe, legume si seminte prezente in majoritatea smoothie-urilor contin cantitati importante de fibre care sustin o evolutie normala a procesului digestiv;

- Contin antioxidanti - atat fructele de padure, cat si pudra de maca sau ceaiul verde contin antioxidanti, un grup de compusi chimici care previn imbatranirea prematura a organismului;

- Sustin imunitatea - sistemul natural de protectie a organismul trebuie intarit, iar acest lucru se face cel mai usor prin ingestie. Pentru rapiditatea asimilarii vitaminelor si mineralelor atat de necesare pentru imunitate, smoothie-urile reprezinta cea mai buna alegere;

- Imbunatatesc aspectul pielii - in special carotenoizii prezenti in mango, seminte de dovleac, morcov si cartofi dulci ajuta la mentinerea pielii sanatoase si elastice;

- Ajuta la detoxifierea organismului - alimente precum papaya, usturoi sau sfecla contin ingrediente care ajuta la purificarea sangelui si eliminarea toxinelor acumulate in tesuturi;

- Sustin memoria si puterea de concentrare - ingrediente precum nuca de cocos, avocado si uleiul de peste contin cantitati importante de acizi grasi Omega 3, esentiali pentru dezvoltarea creierului si functionarea normala a sistemului nervos.

Cum am facut rețeta de smoothie cu fructe de la Edenia


McDonald’s continuă expansiunea în România È™i deschide restaurantul cu numărul 90

Niciun comentariu
mcdonald's pallady

Premier Restaurants România, operatorul lanÈ›ului de restaurante McDonald’s din România, își extinde reÈ›eaua È™i deschide un nou restaurant de tip Drive-Thru, în cartierul Pallady din BucureÈ™ti. Odată cu inaugurarea noii locaÈ›ii, au fost create 60 de noi locuri de muncă. Suma totală a investiÈ›iilor se ridică la 9.5 milioane lei. 

„Cu fiecare deschidere de restaurant, venim în întâmpinarea clienÈ›ilor noÈ™tri cu un spaÈ›iu modern, digitalizat È™i un meniu diversificat, dar È™i cu noi oportunități de muncă pentru comunitatea locală. McDonald's Pallady este poziÈ›ionat într-un punct strategic al capitalei, spre ieÈ™irea din oraÈ™ È™i le va oferi tuturor celor care ne trec pragul acces la cele mai noi tehnologii, pentru o experiență la standarde înalte. ReÈ›eaua noastră naÈ›ională ajunge la 90 de restaurante, iar până la finalul anului plănuim să inaugurăm alte două noi locaÈ›ii.”, a declarat Paul Drăgan, Directorul General Premier Restaurants România.

McDonald’s Pallady integrează cele mai noi tehnologii, fiind prevăzut cu ecrane digitale pentru prezentarea interactivă a produselor È™i a ofertelor atât pe linia de drive, cât È™i în restaurant. Cele 6 kiosk-uri digitale le permit clienÈ›ilor să comande produsele preferate într-un mod rapid È™i uÈ™or, să plătească cu cardul bancar sau să scaneze aplicaÈ›ia McDonald’s. De asemenea, clienÈ›ii pot scana codul QR disponibil în secÈ›iunea MyM Rewards din aplicaÈ›ia de mobil, pentru a aduna puncte de loialitate, care ulterior se transformă în produse È™i meniuri din partea casei.



ÃŽn plus, în parcarea restaurantului, oaspeÈ›ii vor putea beneficia de o staÈ›ie de încărcare electrică pentru automobile. 



Cu un design modern, restaurantul McDonald’s dispune de 98 locuri în interior, de 68 locuri pe terasă È™i de cafeneaua McCafé, unde clienÈ›ii își pot comanda diverse specialități de cafea, dar È™i deserturi variate. Restaurantul funcÈ›ionează conform măsurilor în vigoare, fiind deschis până la ora 21:00. ClienÈ›ii pot servi produsele preferate pe terasă sau în restaurant, pot lua comanda la pachet, la McDrive sau prin serviciul McDelivery.  Restaurantul este situat pe Bd. Theodor Pallady, nr 50. Noul restaurant pune la dispoziÈ›ie  È™i automate de colectare selectivă a deÈ™eurilor.



Toate restaurantele McDonald’s din România respectă măsurile interne Siguranță+, angajaÈ›ii sunt echipaÈ›i cu mănuÈ™i È™i măști de protecÈ›ie, toate suprafeÈ›ele sunt dezinfectate de mai multe ori pe zi, clienÈ›ii au acces la soluÈ›ii dezinfectante È™i sunt încurajaÈ›i să plătească cu cardul È™i să respecte toate măsurile de distanÈ›are fizică. 

McDonald’s își continuă strategia de a se extinde continuu prin deschiderea de noi restaurante, dezvoltarea serviciului de McDelivery È™i digitalizarea restaurantelor existente. Acesta este un pionier al inovaÈ›iei în restaurante: de la întregul sistem de servire rapidă, până la aplicaÈ›ia de mobil È™i meniurile digitale È™i variate.


Mutu propus la naționala mare

Niciun comentariu

vineri, noiembrie 26, 2021

Mutu


Cu un buget astronomic pe care il poate plăti unui antrenor, FederaÈ›ia Română de fotbal pare ca si-a găsit antrenor pentru naÈ›ionala mare de fotbal. 

Presa speculează că Adrian Mutu a fost ales de Răzvan Burleanu.

Reacțiile nu au întârziat sa apara:

Adrian Mutu ar fi găsit o naÈ›ionala trista pentru ca a fost părăsita de Rădoi si promite ca echipa noastră de fotbal va avea numai victorii pe linie, chiar dacă in atac suntem praf. 

Mutu promite ca va trezi spiritul de luptători al jucătorilor si ca Arena NaÈ›ionala o sa rămână fără liniile careului. 

Mutu va schimba si schema de atac, care va fi acum pe doua linii. 

Pe de alta parte , Răzvan Burleanu, președintele FRF a declarat ca după un nou eșec , este timpul ca la naționala sa se tragă linia si sa se ia de la capăt. După câteva analize atente, comitetul executiv al FRF a realizat ca nimeni nu ar fi mai potrivit decat Adrian Mutu.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Textul acestui articol este incadrat la categoria satira iar continutul nu reprezinta neaparat o stire reala. Materialul este un pamflet si trebuie considerat ca atare.

PwC România și Celonis sprijină procesul de transformare a funcției financiare și optimizare a proceselor de afaceri cu soluții de process mining

Niciun comentariu
pwc romania

PwC România se alătură alianței globale dintre PwC și Celonis, producător de software pe bază de AI, și va furniza companiilor locale soluții de process mining pentru transformarea funcției financiare, optimizarea, controlul și auditul proceselor de afaceri.

Process Mining permite o radiografiere a activităților realizate de angajaÈ›i în aplicaÈ›iile de business ale companiilor, astfel încât acestea să descopere mai uÈ™or ineficienÈ›ele, să identifice potenÈ›ialul de automatizare È™i de asemenea să le monitorizeze în timp real, pentru a asigura îmbunătățirea continuă È™i controlul lor. 

”Cu expertiza noastră È™i tehnologia Celonis vom putea ajuta companiile să-È™i optimizeze operaÈ›iunile obÈ›inând informaÈ›ii bazate pe fapte asupra proceselor de afaceri complexe. Astfel, companiile pot avea un control mai eficient al operaÈ›iunilor È™i pot să devină mai reziliente la perturbări”, a declarat Mircea Bozga, Partner Audit al riscului PwC România.

Domeniile de colaborare dintre PwC și Celonis sunt digitalizarea și îmbunătățirea proceselor de afaceri, prin identificarea oportunităților și asigurarea conformității, și transformarea funcției financiare pentru tranziția lor către o lume financiară digitală.

”De cele mai multe ori, companiile nu au o vedere clară asupra felului în care procesele de business sunt realizate în aplicaÈ›ii, iar iniÈ›iativele de optimizare, automatizare sau implementare a unei noi platforme se fac plecând de la date subiective. SoluÈ›iile de process mining oferă o imagine completă a fiecărui proces, pentru a identifica È™i elimina cauzele principale ale ineficienÈ›elor procesului”, a arătat Gabriel Voicilă, Partner Tehnologie PwC Romania.

Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Celonis este lider global în execution management și oferă companiilor o modalitate modernă de a-și derula procesele de afaceri în întregime pe baza datelor și informațiilor.


Flanco ajunge la 160 de magazine, în urma deschiderilor din Arad și Bârlad

Niciun comentariu
flanco

Flanco își continuă strategia de expansiune eficientă, alegând centre comerciale cu trafic ridicat pentru noile sale magazine din Arad și Bârlad. Odată cu noile deschideri, retailerul ajunge la o rețea de 160 de puncte de vânzare, situate în 112 orașe ale țării.

Flanco a deschis astăzi cel de-al doilea magazin al său din Arad, situat în Atrium Mall. Pe o suprafață de 450 mp, noul magazin Flanco pune la dispoziția clienților o gamă optimizată de produse, oferte speciale de inaugurare, precum și toate serviciile oferite în celelalte magazine ale rețelei.

La finalul lunii, pe 30 noiembrie, va avea loc È™i deschiderea magazinului din Bârlad, situat, de asemenea, într-un centru comercial – Bârlad Value Center, È™i al doilea la număr din oraÈ™. Cu o suprafață de 450 mp, magazinul își aÈ™teaptă primii clienÈ›i în zilele următoare, cu oferte variate, produse de calitate È™i mărci cunoscute. ÃŽn plus, începând cu data de 3 decembrie, clienÈ›ii vor putea utiliza voucherele primite în cadrul programului “Rabla pentru electrocasnice”, profitând, simultan, È™i de ofertele de inaugurare. 

“ÃŽn ciuda dificultăților aduse de pandemie È™i de măsurile de restricÈ›ie, pe tot parcursul anului am continuat să investim în magazine fizice cu potenÈ›ial, în paralel cu consolidarea platformelor digitale, ajungând, astfel, la o reÈ›ea de 160 de puncte de vânzare”, spune Ionut Cîrstea, Retail Manager Flanco. 

“Deschiderea de magazine în centre comerciale cu trafic ridicat, precum Atrium Mall È™i Bârlad Value Center, se înscrie în strategia noastră de dezvoltare, trasată în urma reevaluării reÈ›elei de magazine fizice de la finalul anului trecut. Cu produse pre-selectate pentru clienÈ›i, astfel încât aceÈ™tia să găsească la raft repere de calitate È™i best seller-uri, dar È™i servicii de finanÈ›are diverse È™i posibilitatea de a ridica din magazin comanda online, cele două magazine aduc o experiență omnichannel cumpărătorului, la fel ca celelalte puncte ale reÈ›elei.”



Investiția în cele două magazine s-a ridicat la o valoare de aproximativ 1,5 milioane lei.

Toate cele 160 de magazine din reÈ›eaua Flanco, aflate în 112 oraÈ™e ale țării, oferă clienÈ›ilor servicii de finanÈ›are avantajoase, precum cumpărături cu carduri de credit cu până la 40 de rate fără dobândă sau cumpărături în rate, direct în magazin, fără adeverinÈ›e. Totodată, serviciul de “Livrare È™i verificare produs direct în magazin” este disponibil în toată È›ara, oferind cumpărătorilor transport gratuit È™i posibilitatea de a verifica în magazin, împreună cu un consultant, produsul comandat online.

Cele două noi magazine Flanco vor fi deschise de luni până duminică, între orele 10-21, la adresele centrelor comerciale – Calea Aurel Vlaicu 10-12 (Atrium Mall Arad), respectiv, B-dul Republicii 320 (Bârlad Value Center).


FORTIM a asistat start up-ul de inovatie Bob Concierge in procesul de relocare in cladirea One North Gate Pipera

Niciun comentariu
bob concierge


FORTIM Trusted Advisors, companie romaneasca, membra a Aliantei BNP Paribas Real Estate, a coordonat procesul de relocare pentru Bob Concierge, un start-up inovational, care a introdus pe piata romaneasca dispozitive automatizate de vanzare de produse si servicii pentru complexele rezidentiale. Noile birouri vor ocupa 1.058 de mp patrati la etajul 3 al One North Gate Pipera, parte din One United Properties. Contractul include de asemenea 30 de locuri de parcare si are o valabilitate de 5 ani.

Necesitatea relocarii birourilor Bob Concierge vine in contextul dezvoltarii business-ului si expansiunii echipei, ceea ce a necesitat un spatiu mai mare pentru desfasurarea activitatii. Bob Concierge, startup-ul romanesc, cu capitalul investit de grupul investitional american NCH Capital, a lansat in 2019 reteaua de automatele inteligente, amplasate in scarile de bloc sau in lobby-urile companiilor. FORTIM a coordonat procesul de relocare, de la consultanta si identificarea celor mai bune oportunitati pe segmentul de birouri, pana la finalizarea contractului de inchiriere a noului spatiu. 

“2021 a fost un an efervescent pe piata inchirierilor si al relocarilor de birouri, mentinandu-ne estimarea de crestere a pietei cu 15-20% pana la finalul anului fata de anul trecut. In plus, calitatea de Green Office a noilor birouri, certificarea Breeam, eficienta energetica si standardele moderne de amenajare a spatiului se pliaza nevoilor unei companii in plina dezvoltare, cum este Bob Concierge, care pune accent pe inovatie, flexibilitate si eficientizare”, a declarat Nicolae Ciobanu, Managing Partner – Head of Advisory FORTIM.
Nicolae Ciobanu, Managing Partner – Head of Advisory FORTIM.

 “Birourile din cladirea One North Gate Pipera au corespuns cel mai bine cerintelor noastre. Ne-am dorit sa oferim angajatilor un spatiu de lucru modern, confortabil si sa ne asiguram ca in interiorul lui putem lucra eficient si dezvolta rapid businessul. Noul nostru sediu va avea o mai buna vizibilitate, fiind intr-o zona usor accesibila si bine conectata la mediul de business din capitala”, a declarat Mihail Girnet, CEO Bob Concierge.

Tranzactia vine dupa ce la inceputul acestei luni Fortim a asistat Grohe Romania in procesul de relocare in cladirea Millo Offices, incadrata in clasa A, unde a ocupat 520 mp. Aceasta noua tranzactie confirma faptul ca, in procesul de relocare, companiile se aliniaza standardelor moderne de sustenabilitate, optand pentru birouri spatioase si cu un nivel ridicat de eficienta energetica.

In ceea ce priveste disponibilitatea birourilor moderne, studiile Fortim indica un stoc total de 3,85 milioane mp in Q3 2021, urmand ca acesta sa creasca la 4 milioane de mp in 2022, odata cu livrarea de dezvoltatori a noilor proiecte. Valoarea medie pentru chiria "prime" se mentine constanta la valoarea de 18,5-19 euro/mp/luna.


Auchan lanseaza conceptul de magazin de proximitate Family Market

Niciun comentariu
family market


Compania IULIUS ÅŸi retailerul Auchan îşi consolidează parteneriatul pe care îl au în IaÅŸi, prin două noi supermarketuri care vor fi deschise, anul viitor, în proiectele Family Market din cartierul Bucium ÅŸi comuna Miroslava. 

Supermarketurile vor fi ancore pentru primele două proiecte dezvoltate sub noul concept, pe care compania IULIUS îl implementează în zone satelit ale Iaşului. Family Market reprezintă un format de retail de dimensiuni mai mici, personalizat zonelor rezidenţiale în expansiune şi axat pe oferirea unui mix de servicii şi facilităţi necesare zilnic, în imediata proximitate.

„Auchan România este un partener de cursă lungă, prezent de mulÅ£i ani în proiectele noastre – Palas IaÅŸi, Iulius Town TimiÅŸoara, Iulius Mall Cluj ÅŸi Iulius Mall Suceava – ÅŸi ne bucură faptul că ne va fi alături ÅŸi în noile proiecte Family Market. Strategia de a furniza facilităţi esenÅ£iale comunităţilor care se dezvoltă în zonele - satelit ale oraÅŸelor coincide cu viziunea Auchan, un retailer foarte bine integrat în viaÅ£a românilor. Auchan are o echipă puternic ancorată în realitatea pieÅ£ei de profil ÅŸi inovatoare, care ne va surprinde ÅŸi de această dată cu un concept nou, adaptat proiectelor Family Market. Mixurile specifice acestor noi proiecte sunt concentrate pe magazine specializate, servicii ÅŸi branduri locale, care completează oferta unor mari retaileri  internaÅ£ionali”, a spus Oana Diaconescu, Head of Leasing IULIUS.

 

„Suntem bucuroÅŸi că avem ocazia să deschidem două magazine în cadrul noilor proiecte Family Market din IaÅŸi, ale partenerului nostru tradiÅ£ional, IULIUS. Acestea vin ca o continuare a testelor realizate până acum în alte locaÅ£ii ÅŸi confirmă dorinÅ£a noastră de a dezvolta supermarketuri de mari dimensiuni. Auchan Miroslava ÅŸi Auchan Bucium îşi propun să aducă o nouă experienţă de cumpărare ieÅŸenilor, printr-un parcurs rapid ÅŸi facil, într-o atmosferă convivială, cu game largi de produse alimentare la preÅ£uri mici zi de zi, inclusiv game sezoniere, printr-o ofertă extinsă de produse proaspete fabricate în locaÅ£ie ÅŸi o sortimentaÅ£ie variată de produse nealimentare de uz cotidian. ÃŽn plus, vom avea spaÅ£ii dedicate producătorilor locali ÅŸi un loc amenajat unde clienÅ£ii vor putea servi masa. De asemenea, magazinele vor pune la dispoziÅ£ia clienÅ£ilor servicii de livrare expres a comenzilor online”, a declarat Ioana ToÅŸa, Director Teritoriu Nord Auchan Retail România.  

Magazinul din Family Market Bucium va avea o suprafaţă de aproximativ 2.500 mp, iar cel din comuna Miroslava de peste 2.200 mp. Cu o suprafaţă de vânzare foarte mare, poziţionată la limita superioară a formatului, supermarketul Auchan propune o acoperire largă a nevoilor alimentare şi nealimentare ale clienţilor, oferind atât produse proaspete (carmangerie, brutărie, pescărie, fructe, legume, mezeluri, brânzeturi, lactate, ready to eat, ready to cook, piaţa Auchan etc.), produse de băcănie (dulciuri, preparate sărate), articole Bio&Eco, cât şi o gamă din categoriile nealimentare: articole de îngrijire şi frumuseţe personală, îngrijirea casei, auto, bricolaj, textile, bagaje, grădină şi multe altele. Clienţii vor găsi aici atât produsele proprii, marca Auchan, cât şi brandurile naţionale şi internaţionale binecunoscute, iar membrii MyAuchan Club vor beneficia de promoţii exclusive în baza cardului de fidelitate.



Despre Family Market

Centrat pe oameni şi pe calitatea vieţii lor, Family Market înseamnă un loc în care ai acces la toate serviciile necesare, aproape de casă, punând accent pe eficienţă, sustenabilitate şi valorificarea timpului, prin limitarea dependenţei de maşină.

Proiectat din dorinţa de a susţine dezvoltarea urbană în afara graniţelor oraşului şi de a răspunde cerinţelor locuitorilor pentru servicii imediate, conceputul Family Market integrează o zonă de retail, spaţii verzi şi de relaxare. Astfel, ambele Family Market includ un supermarket Auchan şi un mix personalizat de servicii, asigurat de producători şi antreprenori locali, care include: băcănie, carmangerie, brutărie, cofetărie, coffee shop, produse naturiste, farmacie, librărie, croitorie şi curăţătorie, mobile service, florărie, pet shop, coafor, agenţie bancară, produse pentru casă şi fashion.

Proiectele vor deveni şi puncte de atracţie socială, fiind amenajate zone verzi şi de recreere, cu arbori maturi şi alei de promenadă. În acelaşi timp, vor fi create locuri de parcare, noi conexiuni şi accese pietonale, prin investiţii de remodelare a infrastructurii din zonă.

Cele două proiecte Family Market reprezintă o investiţie de 17 milioane de euro, iar CEC Bank, unul dintre principalii susţinători ai antreprenorilor locali, este partenerul IULIUS în finanţarea acestora.

Auchan România are în portofoliu 33 hipermarketuri Auchan, o reţea de 109 magazine de proximitate MyAuchan, dintre care 100 în staţiile Petrom, şi 5 supermarketuri Auchan. Cu peste 280.000 mp suprafaţa netă de vânzare, o cifră de afaceri cu taxe de peste 1,2 miliarde de euro, Auchan propune celor circa 5 milioane de locuitori din oraşele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, permanent.


Antena 1 mută Acces Direct pe Antena Stars si isi face alt jurnal de stiri

Niciun comentariu
ACCES DIRECT


După ce s-a desctorosit de show-ul lui Capatos, Antena 1 s-a decis sa scape si de alta emisiune care s-a transformat într-o pată neagră greu de scos. Acces Direct, show-ul prezentat de Mirela Vaida, care a adus amenzi usturatoare statiei urmează să fie scos din grila de programe a postului Antena 1.

Acces Direct va fi mutat de la incepului anului 2022 pe Antena Stars, conform informatiilor din piata,  insa pentru finalul an se pare că mutarea se va baza pe slotul orar de la Antena 1. Mai exact, din 2 decembrie Acces Direct se va vedea doar o ora pe zi , de la ora 16.

Din 2 decembrie, Antena 1 va avea un jurnal la ora 17. Noul Observator se mută de pe slotul orar 16-16:30 și urmează să fie difuzat de la 17, avand 3 prezentatori: Laura Nureldin, Cătălin Oprișan și Florin Căruceru, plecat de la Prima TV.

Antena 1 difuzează un promo în care anunță schimbarea, noul jurnal urmând să fie difuzat de luni - vineri inainte de emisiunea concurs Prețul Corect.



Acces Direct s-a remarcat în ultimii ani cu amenzi de la CNA ce au culminat cu intreruperea transmisiei postului Antena 1 pentru 10 minute. Un fel de info magazin, Acces Direct s-a remarcat prin exploatarea unor personaje usor de manipulat, precum Vulpita si Viorel. Dar producatorii emisiunii au exagerat la maxim si cazuri sociale diverse, accidente sau crime.

La Antena Stars a fost mutata si emisiunea lui Dan Capatos, Xtra Night Show, care a fost extinsă atât ca durată cât și ca zile de difuzare. Sefii Intact și-ar dori ca Acces Direct să beneficieze de același tratament, și anume extinderea numărului de ore.

Mutarea de pe Antena 1 i-a revoltat atât pe Mirela Vaida cât È™i pe producătorul emisiunii care nu sunt de acord cu această decizie. ReacÈ›iile staff-ului n-ar fi fost deloc pe placul È™efilor de la Intact. Astfel că toÈ›i cei care s-au „răzvrătit” au fost înÈ™tiinÈ›aÈ›i că ori acceptă mutarea, ori li se desface contractul, inclusiv prezentatoarea Mirela Vaida care ar incasa un salariul lunar de 5000 de euro si care nu ar fi de acord sa presteze mai mult pentru aceiasi bani.


România e pe locul 3 în UE la consumul de antibiotice

Niciun comentariu
antibiotice

România e printre țările campioane din Uniunea Europeană la consumul de antiobiotice. Prescrierea eronată în cazul infecției cu SARS-CoV-2 și automedicația influențată de fake news, printre cauzele creșterii consumului în 2020.

InformaÈ›iile au fost prezentate în cadrul conferinÈ›ei Antibioticele între acces È™i exces: utilizăm responsabil – oprim rezistenÈ›a organizate de către Societatea Română de Microbiologie care a avut loc cu ocazia Săptămânii Mondiale a ConÈ™tientizării asupra utilizării Antibioticelor, marcată în fiecare an în perioada 18-24 noiembrie. 

Conferința online a fost accesată de 678 de profesioniști în sănătate care au urmărit rapoarte la zi privind problema rezistenței la antibiotice în România ca pericol real și imediat precum și abordarea unei probleme spinoase: comunicarea cu pacienții, în contextul în care aceștia au acces limitat la consult de specialitate, dar nelimitat la rețele sociale, TV, opinii populare dar nefundamentate științific, mituri si fake-news.

Milioanele de vieți salvate ale pacienților cu infecții severe sau prevenite sunt dovada clară a faptului că antibioticele reprezintă cel mai mare progres în domeniul medical al secolului trecut. Din nefericire, unele erori în administrarea de antibiotice au generat rezistența la antimicrobiene care a devenit în timp o amenințare din ce în ce mai mare pentru sănătatea publică, în toată lumea.

RezistenÈ›a la antimicrobiene (AMR) apare atunci când microbii supravieÈ›uiesc unui tratament  insuficient sau neadecvat, dobândesc rezistență È™i nu mai răspund la acel tip de tratament.

Primul afectat de aceasta rezistență este chiar pacientul care a luat antimicrobiene în mod eronat. Acesta nu va putea fi tratat la infecțiile următoare și, în plus, va transmite microbii rezistenți și către alte persoane, propagând această problemă.

Fără antibiotice eficiente infecțiile sunt mai greu de tratat și crește riscul de răspândire a bolilor, a formelor severe de boală și riscul de deces. Se estimează că 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza infecțiilor cu bacterii multirezistente, dintre care 33.000 în Uniunea Europeană.

România se află în topul țărilor privind această amenințare, iar trendul nu este unul optimist, ci din contră. Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv în ultimul an, s-a înregistrat o creștere a consumului de antibiotice cu spectru larg, antibiotice cu un risc mai mare de rezistență bacteriană. Astfel, țara noastră, alături de țări precum Bulgaria și Grecia, se situează în top 3 atât în privința consumului de antibiotice cu spectru larg, cât și al rezistenței la antimicrobiene (AMR).

Deși virozele nu se tratează cu antibiotice, în România, în anul 2020, consumul de macrolide (o clasă de antibiotice) a crescut cu 44% în contextul infecției cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, în special, a înregistrat o creștere de 193% față de 2019.

“Ceea ce s-a întâmplat la noi anul trecut, când cel puÈ›in în prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca È™i tratamente în infecÈ›ia cu SARS-CoV-2, probabil că a creat un anumit pattern care a continuat È™i s-a amplificat în anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infecÈ›ie virală, lucru care s-a dovedit neadevăr È™i, din păcate, È™i periculos”, a menÈ›ionat  Prof. Dr. Alexandru RAFILA, PreÈ™edintele Societății Române de Microbiologie

“Vorbind de evoluÈ›ia consumului de macrolide, la noi se folosesc eritromicina, spiramicina, azitromicina, claritromicina, iar virozele nu se tratează cu antiobiotice. Ce s-a întâmplat la noi în 2020? Iată, aproape o triplare a consumului de azitromicină, care ajunge la valorile consumului întregii clase de macrolide din anul 2019. Brusc, de la o poziÈ›ie aflată undeva pe la jumătatea clasamentului în UE, sărim pe locul 3, exact din cauza acestui consum ridicat de azitromicină” - Prof. Dr. Gabriel POPESCU, Institutul NaÈ›ional de Boli InfecÈ›ioase "Prof. Dr. Matei BalÈ™"



Valori ale indicelui de utilizare a antibioticelor cu risc mare de a selecta bacterii rezistente în spitale, în anii 2019 – 2020.

Pe când media ponderată, raportată la numărul de locuitori din UE, arăta o utilizare 37% (2019) È™i 38,6% (2020), România a înregistrat un procent de utilizare de 55,4 % în 2019 È™i 55, 1% în 2020, ceea ce ne situează pe locul 2 în UE la acest capitol, cu aproape 20% peste media europeană.  

Pentru anul 2020, au fost colectate datele de la 16 laboratoare care fac parte din sistemul de supraveghere de tip sentinelă din România, prin care se poate caracteriza profilul de rezistență la principalele opt specii bacteriene care determină infecțiile invazive. Astfel, specialiștii din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) au constatat că, nivelul de rezistență este și rămâne unul ridicat pentru aproape toate speciile bacteriene la antibioticele analizate.

“Suntem pe locul 2 în UE în topul rezistenÈ›ei extinse la antibiotice când vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 în UE ne situăm în privinÈ›a rezistenÈ›ei la antibiotice în cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar È™i pe locul 5 la Enterococcus faecium”, a menÈ›ionat Dr. Roxana ȘERBAN, INSP

“Se estimează că, până în 2030, consumul uman global de antibiotice va creÈ™te cu peste 30%. Cele mai pesimiste estimări arată o creÈ™tere chiar de 200% dacă ratele actuale de consum vor continua să crească”, a declarat Carmen Mazilu, PreÈ™edinte OAMGMAMR – BucureÈ™ti

Fenomenul consumului de antibiotice ‘cu pumnul’ chiar È™i la o banală infecÈ›ie respiratorie sau o afecÈ›iune dentară, este răspândit în Romania pe de-o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealaltă parte, într-un procent semnificativ, din cauza automedicaÈ›iei realizate pe considerente nefundamentate È™tiinÈ›ific, mituri È™i fake-news. Sunt extrem de des întâlnite situaÈ›iile când pacienÈ›ii vin, mai ales în cabinetele medicilor de familie, È™i cer chiar ei antibiotice pentru că ‘asta È™tiu că trebuie’.

Dr. Sandra Alexiu, PreÈ™edinte AsociaÈ›ia Medicilor de Familie BucureÈ™ti – Ilfov: “Lăsând la o parte faptul că pacienÈ›ii au pe acasă niÈ™te antibiotice păstrate, iau de la vecini sau primesc din farmacii fără reÈ›ete, există È™i această prescriere eronată din partea medicilor, iar excesul se înregistrează mai ales în ambulatoriu. Dacă vorbim de exemple de boli în care nu avem nevoie de tratamente antibiotice È™i totuÈ™i dăm tratamente antibiotice, cele mai frecvente sunt infecÈ›iile acute de căi respiratorii È™i includem aici È™i Covid-19. Despre această situaÈ›ie spunem că, atunci când se va trage linia È™i se va face o socoteală, vor fi înregistrate prescrieri de antibiotice cu kilogramele pentru această boală în ambulatoriu, È™i mai nou, în unitățile de primări urgenÈ›e È™i la Salvare.”

”Pentru că antibioticele sunt considerate panaceu universal, medicii care nu le prescriu, nu mai sunt consideraÈ›i medici adevăraÈ›i. Noi, având un tip special de comunicare cu pacienÈ›ii, suntem puÈ™i în doua situaÈ›ii, în acest ultim an È™i jumătate. Una în care pacienÈ›ii primesc, de exemplu în cazul Covid, un antibiotic sau medicaÈ›ie de la camerele de gardă sau de la serviciile de ambulanță. Atunci, întreabă: <Doamna doctor, ce să fac, să iau aceste medicamente sau să nu le iau? Asta este partea bună, când pacientul are încredere È™i te sună să te întrebe, iar tu poÈ›i să intervii È™i sa faci cumva ajustarea medicaÈ›iei. A doua situaÈ›ie este de genul: ”, a adăugat Dr. Sandra Alexiu 

Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo