Almanah Cinema. Șase filme scurte” de Radu Jude, din 1 iulie pe marile ecrane

Niciun comentariu

vineri, mai 13, 2022

almanah cinema

Șase dintre cele mai apreciate scurtmetraje recente ale cineastului Radu Jude vor fi lansate pe 1 iulie pe marile ecrane din România sub titlul „Almanah Cinema. Șase filme scurte”.

„Așa cum un scriitor poate publica un volum de povestiri sau de poezii, așa ar trebui să poată și un regizor de film să își adune filmele scurte și să le ofere publicului într-un volum”, spune Radu Jude despre proiectul lansat de microMULTILATERAL. 

„Este ceea ce facem cu acest Almanah cu 6 filme. Din șase, sper ca măcar unul sau două să fie pe placul spectatorilor”, adaugă regizorul.

Filmele reunite în proiect sunt „Caricaturana”, „Potemkiniștii”, „Amintiri de pe Frontul de Est”, „Cele două execuții ale Mareșalului”, „A pedepsi, a supraveghea” și „Plastic semiotic”. 

Aceste scurtmetraje au fost selectate la cele mai importante festivaluri internaționale – Veneția, Locarno, Berlin, respectiv Cannes – Quinzaine des Réalisateurs.

Din distribuțiile acestor producții fac parte Alexandru Dabija, Cristina Drăghici, Șerban Pavlu și Ilinca Manolache. 

Imaginea este semnată de Marius Panduru, iar în filme mai apar imagini de Honoré Daumier, Costică Acsinte, Eduard Tissé și Ioan Nicolau. 

Montajul a fost realizat de Cătălin Cristuțiu, iar de sunet s-au ocupat Titi Fleancu, Dana Bunescu și Marius Leftărache. Producător este Ada Solomon.

„Caricaturana”, în care sunt puse în scenă caricaturile lui Daumier, după o idee de S.M. Eisenstein, a fost selectat în competiţia Pardi di Domani Corti d’Autore la Festivalul de Film de la Locarno 2021.

„Potemkiniștii” va avea premiera mondială luna aceasta la a 75-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, în programul Quinzaine des Réalisateurs.  

Este o comedie despre artă, istorie, memorie și cinema, descrisă de criticul de film Andrei Gorzo „ca o schiță de Caragiale încrucișată cu un video-eseu de Mark Rappaport". 

„Filmul pornește de la faptul că în 1905, marinarii de pe Crucișătorul Potemkin au primit azil politic în România - un gest de sfidare la adresa Rusiei”, spune cineastul. 

„Amintiri de pe Frontul de Est”, realizat împreună cu istoricul Adrian Cioflâncă, a fost inclus în competiţia de scurtmetraje a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin 2022.

„Poate fi descris ca un readymade comentat (vorba cuiva: «Duchamp is my lawyer!»), obiectul în cauză fiind fabulosul album foto de pe Frontul de Est al Regimentului 6 Roșiori”, explică Radu Jude.

„Cele două execuții ale Mareșalului”, prezentat printre altele la Gijon Film Festival sau Vila Do Conde, deconstruiește cinematografic mitul creat în jurul Mareşalului Ion Antonescu. 

„Un pur film de montaj, unde imaginile documentare ale execuției Mareșalului Antonescu din 1946 sunt așezate în paralel cu scena execuției recreată de maestrul Sergiu Nicolaescu în «Oglinda» (1993)”, afirmă Radu Jude. 

Revista Cineaste a notat: „Scurtmetrajul lui Jude este o deconstrucție iscusită și cutremurătoare a imaginii de arhivă – analizând diferențele dintre ce este arătat și ce este văzut – și este cel mai bun de tipul acesta de la «Letter to Jane» (1972) al lui Godard și Gorin”.

„A pedepsi, a supraveghea”, lansat în 2019, este, după cum precizează cineastul, „un film despre felul în care Puterea se pune în scenă: o dată prin text, apoi prin imagine”.

„Plastic semiotic”, prezentat în 2021 la Festivalul de Film de la Veneţia, în afara competiţiei, propune o analiză a universului inocent al jucăriilor realizată cu instrumentele cinema-ului - cameră, montaj, mizanscenă.

„«Dicționarul de idei primite de-a gata» al lui Flaubert, dar cu jucării în loc de cuvinte. Sau un film de animație fără animație. Și o comedie fără umor. Comedie umană, desigur”, spune Radu Jude despre acest scurtmetraj.


Regizor şi scenarist, Radu Jude a câştigat cu lungmetrajul său de debut - „Cea mai fericită fată din lume” - premiul CICAE, la Berlinala 2009. În 2012, el a lansat lungmetrajul „Toată lumea din familia noastră”, prezentat în premieră mondială în secţiunea Forum de la Berlinală. Pelicula „Aferim!” (2015) i-a adus Ursul de Argint pentru cea mai bună regie. Ea a fost urmată de „Inimi cicatrizate” (2016), care a fost recompensată cu două premii la Locarno IFF şi pentru care Radu Jude a primit trofeul pentru regie la Mar del Plata, de documentarul „Ţara moartă” (2017) şi de lungmetrajul „Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari” (2018), primul film românesc premiat cu Globul de Cristal la Festivalul de la Karlovy Vary. 

În 2020, Radu Jude a fost prezent la Berlinală cu două lungmetraje: „Tipografic majuscul” şi „Ieşirea trenurilor din gară”. Ambele filme au fost proiectate în secţiunea Forum a festivalului. Un an mai târziu, s-a impus între toate filmele din competiție cu „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, recompensat cu Ursul de Aur.

Ajutor de la UE pentru companiile afectate de războiul din Ucraina

Niciun comentariu
ajutor ue

Companiile afectate de războiul din Ucraina ar trebui să solicite Guvernului lansarea unor scheme de ajutor de stat, în baza noului cadru CE

Statele membre UE pot să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 euro pentru orice companie afectată de criza generată de războiul din Ucraina și care își desfășoară activitatea în majoritatea sectoarelor economice. Excepție fac activități din sectorul agriculturii, pescuitului și acvaculturii, în cazul cărora valoarea ajutoarelor sunt limitate la 35.000 euro per întreprindere.

Comisia Europeană (CE) a adoptat recent un cadru temporar de criză pe fondul perturbării lanțurilor de aprovizionare pentru importurile UE din Ucraina de anumite produse, în special cereale și uleiuri vegetale, precum și pentru exporturile din UE către Ucraina. Un impact semnificativ s-a resimțit și pe piața energiei, înregistrându-se creșteri ale prețurilor la energie electrică și la gaze în Uniunea Europeană. În acest sens, CE a dispus posibilitatea acordării de ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prețurile ridicate energie.

Noul cadru temporar de criză adoptat vine în completarea posibilităților multiple deja oferite Statelor Membre de a lua măsuri care să fie conforme cu normele UE existente privind ajutoarele de stat și flexibilizează regulile existente.

Important de menționat este că acest tip de ajutor poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe, iar sprijinul nu este condiționat de o creștere a prețurilor la energie, deoarece criza și măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri (e.g. perturbări ale lanțului fizic de aprovizionare).

Sprijin pentru lichidități sub formă de garanții de stat și de împrumuturi subvenționate

Sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții, Statele Membre sunt în măsură să ofere (i) garanții de stat subvenționate, astfel încât băncile să poată acorda în continuare împrumuturi tuturor întreprinderilor afectate de criza actuală și (ii) împrumuturi publice și private cu rate ale dobânzii subvenționate. Pentru ambele tipuri de sprijin, sunt prevăzute limite ale valorii maxime a împrumutului, care se bazează pe nevoile operaționale ale unei întreprinderi, ținând seama de cifra sa de afaceri, de costurile sale cu energia sau de nevoile sale specifice în materie de lichidități. Un alt aspect important este că împrumuturile pot fi atât pentru investiții, cât și pentru nevoile de capital circulant.

Ajutoare pentru despăgubirea întreprinderilor pentru prețurile ridicate la gaze naturale și energie electrică

În cele din urmă, Statele Membre vor putea să ofere parțial compensații întreprinderilor, în special celor care sunt mari consumatoare de energie, pentru costurile suplimentare datorate creșterilor semnificative ale prețurilor la gaze și energie electrică. Și acest sprijin poate fi acordat sub orice formă, inclusiv prin granturi directe.

Ajutorul total per beneficiar nu va putea depăși 30% din costurile eligibile, respectiv un plafon maxim de 2 milioane euro, în orice moment. Cu toate acestea, pentru cazul în cazul în care se înregistrează pierderi din exploatare, acordarea unui ajutor suplimentar acestui plafon este permisă pentru a se asigura continuarea activității economice. În acest scop, ajutoarele vor putea depăși aceste plafoane, până la 25 de milioane euro pentru utilizatorii care sunt mari consumatori de energie și până la 50 milioane euro pentru întreprinderile care își desfășoară activitatea în sectoare specifice (e.g. producția aluminiului și a altor metale, a fibrelor de sticlă, a celulozei, a îngrășămintelor sau hidrogenului și a multor substanțe chimice de bază).

Una dintre garanțiile prevăzute în noul cadru pentru limitarea consecințelor negative asupra condițiilor echitabile de concurență de pe piața unică vizează aplicarea unei metodologii proporționale pentru acordarea ajutoarelor, în sensul că ar trebui să existe o corelație între cuantumul ajutorului care poate fi acordat întreprinderilor și dimensiunea activității lor economice și gradul lor de expunere la efectele economice ale crizei, luându-se în considerare cifra lor de afaceri și costurile lor cu energia.

La nivelul Uniunii Europene au fost deja aprobate 8 scheme de ajutor de stat în diferite State Membre (Franța, Polonia, Germania, Italia, Irlanda, Spania), iar în urma analizei acestor măsuri de sprijin se desprinde concluzia că sectoarele economice afectate sunt nu doar numeroase, cât și foarte diverse. Această observație nu este însă surprinzătoare, deoarece și noul cadru temporar identifică 26 de sectoare de activitate deosebit de afectate. Cu titlu de exemplu, menționăm următoarele scheme adoptate în alte State Membre în temeiul noului cadru:

Franța. Schema franceză permite acordarea de lichidități în valoare de până la 155 de miliarde euro pentru întreprinderi din toate sectoarele în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Având în vedere incertitudinea economică cauzată de situația geopolitică actuală, schema are ca scop asigurarea lichidităților, prin acordarea unei garanții de stat pentru creditele noi acordate întreprinderilor, permițând totodată băncilor să continue să acorde împrumuturi economiei reale. Această schemă este prima aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat.

Germania. Schema germană în valoare de 11 miliarde euro este o schemă umbrelă pentru susținerea întreprinderilor din toate sectoarele economice pentru atenuarea impactului economic al războiului din Ucraina și sprijinirea în continuare a întreprinderilor afectate de criza actuală și de sancțiunile aferente. Similar ca în cazul schemei franceze, ajutorul ia forma unor garanții de stat pentru împrumuturi și a împrumuturilor subvenționate. 

Polonia. Schema poloneză de 836 milioane euro este menită pentru a sprijini sectorul agricol, permițând acordarea ajutoarelor pentru fermierii afectați de creșterea costurilor cauzată de invazia Rusiei în Ucraina și de sancțiunile aferente. Ajutorul în baza acestei scheme ia forma granturilor directe.

La nivel național, noul cadrul temporar de criză a primit un răspuns pozitiv din partea autorităților publice la momentul adoptării sale. Prin urmare, este de așteptat ca în perioada următoare să fie puse în consultare publică scheme de ajutor românești. Menționăm totodată faptul că, pentru moment, noul cadru temporar de criză se aplică până la 31 decembrie 2022, însă Comisia are posibilitatea prelungirii acestuia în cazul în care consideră necesar acest lucru, astfel cum s-a întâmplat în cazul prelungirilor succesive ale Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul COVID-19.

de Sonia Voinescu, Avocat Senior D&B David și Baias și Gabriela Ifrim, Avocat Colaborator D&B David și Baias.

Funcțiile de directorul de sustenabilitate (CSO), în ascensiune rapidă

Niciun comentariu
cso

Deși doar o treime (29,8%) dintre companiile globale au directori sau manageri dedicați sustenabilității (Chief Sustainability Officer - CSO), conform studiului realizat de Strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC, în rândul a 1.640 de companii listate, numărul pozițiilor de CSO deschise în 2021 a fost mai mare decât cel cumulat în perioada 2016 și 2020. 

Această evoluție ne arată că tot mai multe companii conștientizează importanța ESG - acronimul deja cunoscut pentru Environmental, Social & Governance care desemnează noile cerințe de raportare non-financiară.

ESG înseamnă o schimbare de viziune asupra rolului și scopului unei companii care trebuie să abordeze strategic impactul activității sale pe termen mediu și lung atât asupra celor direct interesați, cât și asupra mediului înconjurător și asupra comunității în care funcționează. Pe măsură ce urmărirea obiectivelor ESG este tot mai mult în atenția autorităților de reglementare din întreaga lume, au apărut și vor apărea tot mai multe cerințe legale de raportare, fapt care le impune companiilor să aloce resurse, prin angajarea unor persoane dedicate.

Totuși, studiul menționat arată că, deși companiile sunt tot mai preocupate de angajarea unui CSO, rolul acestuia nu este încă suficient de puternic, un număr semnificativ dintre CSO având mandat limitat în domeniul sustenabilității și acces foarte redus la deciziile din cadrul Consiliul de Administrație, astfel încât să contribuie la transformarea politicilor ESG. Astfel, aproape 50% dintre companii au CSO cu atribuții limitate. Unii dintre ei sunt ofițeri de sustenabilitate al căror obiectiv nu este sustenabilitatea ca atare, dar care lucrează la sustenabilitate în contextul de responsabilitate socială corporativă (CSR) sau de sănătate, siguranță și mediu.

În Europa, 35% dintre companiile intervievate au CSO activi cu acces la directorii executivi, iar 57% au CSO cu atribuții limitate și fără acces la directori executivi.

Cei mai mulți directori sau manageri dedicați dezvoltării sustenabilității provin din sectorul bunurilor și produselor de consum. Astfel, companiile din această industrie se pot lăuda cu cei mai activi directori de sustenabilitate (50%), având în vedere nivelul ridicat de implicare al mass-media și a rețelelor de socializare asupra aspectelor legate de sustenabilitate din industria alimentelor și din sectorul de îmbrăcăminte. 

În timp ce organizațiile din sectoarele produselor chimice și al petrolului și gazelor au avut, de asemenea, un procent ridicat de CSO activi, sectorul ingineriei și al comerțului electronic a avut cea mai scăzută reprezentare în ceea ce privește directorii de sustenabilitate activi în problemele ESG.

Decalajul în ceea ce privește expertiza directoriilor de sustenabilitate este pe cale să se schimbe, având în vedere că în 2021 numărului de numiri de CSO la nivel global a crescut de trei ori față de 2020. 65 de companii au numit un director de sustenabilitate în perioada 2016-2020, față de 68 de companii în 2021. Tendința a început în 2018, când problemele precum clima, egalitatea rasială și de gen au început să influențeze deciziile investitorilor și a directorilor executivi. Pandemia a accelerat această tendință, deoarece companiile au început să își pregătească afacerile pentru viitoarele provocări ESG, construind expertiză în domeniul sustenabilității prin angajări și promovări interne.

Pentru a înțelege cât mai bine cum se schimbă rolul și responsabilitățile unui Director de sustenabilitate, PwC a realizat o serie de interviuri la nivel global cu directori care activează în diverse industrii. Astfel, un director de sustenabilitate necesită un mix special de abilități și expertiză, respectiv:

Să aibă o profundă înțelegerea a companiei și a strategiei de business;

Să joace un rol decizional în cadrul Consiliului de Administrație;

Să aibă capacitatea de a înțelege toate aspectele ESG, de a evalua situația reală a companiei și de a propune acțiuni concrete;

La nivel tehnic să identifice potențiale schimbări în industria în care activează și noi oportunități de a crea valoare adăugată;

Să se asigure că toate departamentele din companiei își asumă un rol activ în transformarea ESG;

Să asigure conformitatea Companiei cu toate reglementările de raportare ESG în vigoare.

Rolul directorilor de sustenabilitate și a echipelor pe care le conduc este unul fundamental în îndeplinirea tuturor obiectivelor de sustenabilitate pe care organizațiile le definesc în strategia ESG.

de Monica Movileanu, Partener PwC România, și Cristina Angheluță, Senior Manager.

Programul lunii iunie la Warner TV

Niciun comentariu
iunie warner tv

 „Discursul regelui”, „The Doors” și „Ziua trădătorilor”, producții premiate cu trofee Oscar și BAFTA și filme-cult, apreciate de public și critică, sunt premierele lunii iunie la Warner TV.

„Discursul regelui/ The King's Speech” (2010), regizat de Tom Hooper, readuce în prim-plan într-un mod inedit povestea regelui George VI și subita lui urcare pe tronul britanic, în 1936. Nesigur pe el atunci când trebuia să vorbească public, un logoped din clasa de mijloc îl ajută să își depășească defectul de vorbire și să cuvânteze națiunii. 

Rolul principal este jucat de Colin Firth, care a fost recompensat cu un trofeu Oscar pentru interpretarea dată monarhului. Joacă alături de el Geoffrey Rush, în rolul terapeutului, și Helena Bonham-Carter, în rolul soției, regina Elizabeth.

Producția a primit 12 nominalizări la Oscar și câștigat principalele patru trofee în 2011 – cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun actor în rol principal (Colin Firth) și cel mai bun scenariu orginal (David Seidler). Între cele o sută de distincții primite, lungmetrajul a câștigat șapte trofee BAFTA, inclusiv pentru rolurile secundare masculin și feminin, trei European Film Awards, un Goya și marele premiu al Sindicatului producătorilor americani (PGA).

Filmul va fi difuzat de Warner TV pe 5 iunie, de la ora 18:35.

Lungmetrajul „The Doors” (1991), inspirat de viața liderului trupei americane omonime, Jim Morrison, va putea fi urmărit pe 8 iunie, de la ora 21:30.

Filmul regizat de Oliver Stone a fost cel care l-a propulsat pe Val Kilmer la statutul de star internațional. Asemănarea fizică și modul în care el l-a portretizat pe Jim Morrison, muzica și scenografia au făcut ca „The Doors” să fie unul dintre cele mai apreciate filme de public.

Oliver Stone a scris scenariul împreună cu Randall Jahnson, iar din distribuție fac parte Kyle MacLachlan, în rolul claviaturistului Ray Manzarek, Frank Whaley, în rolul chitaristului Robby Krieger, Kevin Dillon, în rolul bateristul John Densmore, și Meg Ryan, în rolul iubitei solistului, Pamela Courson. 

Distribuția e completată de nume ca Michael Madsen, Billy Idol și chiar John Densmore, care interpretează rolul unui inginer de sunet.

„Ziua trădătorilor/ The Ides of March” (2011), regizat de George Clooney, cu Paul Giamatti, Ryan Gosling și Philip Seymour Hoffman în distribuție este inclus în programul Warner TV pe 14 iunie, de la ora 20:25.

Un tânăr idealist face parte din echipa de campanie a unui candidat la președinție. În timpul turneului electoral, el are parte de o lecție fulger de corupție și politică de denigrare.

Filmul a fost selectat în competiția Festivalului de la Veneția. Scenariul adaptat, scris de George Clooney, Grant Heslov și Beau Willimon a primit ulterior o nominalizare la premiile Oscar, dar și la Globurile de Aur și la BAFTA, unde Seymour-Hoffman a fost selectat pentru rolul secundar.































Flanco deschide al doilea magazin din Timișoara

Niciun comentariu

joi, mai 12, 2022

flanco timișoara

Flanco a deschis astăzi un nou magazin în Timișoara, în centrul comercial FunShop Park, inaugurat în aceeași zi. Cu o suprafață de 400 mp și o gamă de produse atent selecționată, cel de-al doilea punct de vânzare Flanco din oraș și-a întâmpinat primii clienți. 

“Atunci când adăugăm o nouă locație rețelei noastre de magazine urmărim, în primul rând, să fim eficienți”, spune Ionut Cîrstea, Retail Manager Flanco. „Centrele comerciale cu trafic ridicat se înscriu în strategia noastră de dezvoltare sănătoasă, astfel că, atunci când criteriile de eficiență sunt îndeplinite, reprezintă una dintre primele noastre alegeri.”

Retailerul a pregătit oferte speciale cu ocazia inaugurării magazinului, în stoc limitat, disponibile în perioada 12-15 mai. Totodată, clienții vor avea acces la întreaga suită de servicii pusă la dispoziție de Flanco la nivel național. 

“Un alt palier important pentru noi este acela de a pune la dispoziția clienților noștri servicii complete, indiferent de zona în care se află noul magazin. Astfel, serviciile de finanțare avantajoase și diverse, de la cumpărături în rate prin card de credit, printr-un simplu card de salariu sau printr-o creditare obținută direct în magazin, le permit clienților noștri să poată investi în tehnologie de ultimă generație, produse de calitate și cu o durată de viață îndelungată”, completează Ionut Cîrstea.

Toate cele 154 de magazine din rețeaua Flanco, aflate în 111 orașe ale țării, oferă clienților posibilitatea de a face cumpărături cu carduri de credit cu până la 40 de rate fără dobândă sau cumpărături în rate, direct în magazin, fără adeverințe. De asemenea, Flanco este singurul retailer electro-IT din țară care oferă clienților săi opțiunea de a achita cumpărăturile în 3 sau 4 rate direct cu cardul de salariu, nu doar online, ci și în întreaga rețea fizică de magazine.

Un alt serviciu în premieră, introdus de Flanco în acest an, este Returul gratuit în 45 de zile, aceasta fiind cea mai extinsă perioadă de retur gratuit oferită de un retailer electro-IT din țară.

Magazinul Flanco din FunShop Park Timișoara, localizat lângă Kaufland Vidrighin, este deschis de luni până sâmbătă în intervalul orar 09:00-21:00 și duminică în intervalul orar 09:00-18:00, la adresa centrului comercial – calea Stan Vidrighin, nr. 7.


Ponderea directorilor generali din România care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice s-a dublat

Niciun comentariu
cresterea economica

Optimismul directorilor generali din România privind evoluția economiei românești s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, potrivit ediției revizuite în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România. Astfel, procentul celor care mizează pe o accelerare a creșterii PIB național scade la 34%, de la 59% la ediția din ianuarie a raportului, în timp ce ponderea respondenților care se așteaptă la o încetinire a creșterii economice se dublează, de la 26% la 54%.

”De când explorăm opiniile directorilor generali din România în cadrul CEO survey, au fost multe șocuri, însă modul în care au apărut și s-au juxtapus în ultimii doi ani – de la criza sanitară, la criza energetică, la inflația accelerată și război, cu toate efectele lor - nu se poate compara cu nicio perioadă anterioară. Deși porneam în 2022 sub auspicii favorabile și cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat așteptările executivilor din România și din întreaga lume”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit recent estimările la +2,2% pentru economia României (față de 4,8% anterior) și o inflație medie anuală de 9,3%, care în 2023 ar urma să scadă până la 4%. Ritmul de creștere anunțat de FMI este mai mare decât cel al Băncii Mondiale, care se așteaptă la un avans al PIB național de doar 1,9%.

Războiul din Ucraina și-a pus amprenta și asupra încrederii directorilor generali din România în ceea ce privește capacitatea propriilor companii de a-și spori veniturile în următoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenți se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri (procent în scădere de la 54% în ianuarie 2022), în timp ce alți 49% dintre aceștia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.

Așa cum era de așteptat, războiul din Ucraina a reașezat lista preocupărilor și a influențat percepția directorilor executivi. Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare amenințare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din țara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupați de acest risc (în ușoară creștere, de la 51% în ianuarie). Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice (incluzând disputele legate de resurse și comerț, terorism, violență interstatală), ponderea respondenților care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijorați de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%. 

Securitatea cibernetică rămâne pe poziția a treia, menționată de 31% dintre directorii de companii (în scădere de la 43% în ianuarie). Pe de altă parte, amenințarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizații din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupați de aceasta (în scădere de la 49% în ianuarie), în timp ce alți 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privința acestui pericol.

În ceea ce privește oportunitățile de extindere, directorii generali din România văd oportunități atât pe piețele din apropiere, cât și pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanța Statelor Unite (locul doi) și a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor piețe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria și Moldova. Germania se află primul loc în topul piețelor cu oportunități de creștere.

”Ce credem că au învățat liderii de afaceri în acești ani? Că există dependențe critice cărora trebuie să le găsească răspunsuri rapide, cum sunt: dependența energetică de Rusia, dependența lanțului de aprovizionare de China, dependența de semiconductori de Taiwan. Posibil ca soluțiile pentru aceste dependențe să producă mai mult protecționism și mai puțină globalizare. Mai mult, pe lângă acești factori care au influențat masiv mediul economic și social, liderii de afaceri au avut de gestionat și transformări legate de forța de muncă, tehnologie, mediu și sustenabilitate - domenii în care presiunea schimbării s-a intensificat în ultimii ani și a impus uneori luarea unor decizii disruptive. Companiile din România - evident nu din toate sectoarele, ci în general - au reacționat și au acționat surprinzător de bine în acești ultimi doi ani, arătând că sunt reziliente și mature”, a mai spus Dinu Bumbăcea.

În ceea ce privește politicile ESG, 27% dintre directorii executivi din România și-au luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2, un procent similar cu cel înregistrat în Europa Centrală și de Est (CEE) și la nivel mondial. Deși interesul pentru ESG este în creștere, strategiile de afaceri pe termen lung continuă să fie determinate de indicatorii non-financiari privind performanța de zi cu zi a afacerilor, cum ar fi satisfacția clienților, implicarea angajaților sau digitalizarea. Astfel, 30% dintre directorii generali din România spun că organizațiile lor lucrează la strategii de reducere a emisiilor de CO2, dar 40% nu au un astfel de angajament. 

De un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În 2022, aproape 150 de executivi au răspuns chestionarului.  Întregul raport CEO Survey România 2022 poate fi consultat aici.


Câștigătorii Galei Premiilor Gopo 2022

Niciun comentariu

miercuri, mai 11, 2022

goppo 2022

La începutul lunii mai a avut loc cea de-a XVI-a ediție a Galei Premiilor Gopo, în cadrul căreia au fost celebrate performanțele înregistrate de cinematografia română în ultimii ani. Babardeală cu bucluc sau porno balamuc este marele câștigător al trofeului Gopo pentru Cel mai bun film.

Rodica Mandache, Mircea Diaconu, Adrian Titieni, Cezara Dafinescu, Vasile Muraru, Olimpia Melinte, Monica Bârlădeanu, Toma Cuzin, Elvira Deatcu, Rodica Lazăr, Andreea Grămoșteanu, Andreea Raicu, Dana Rogoz, Octavian Strunilă, Anca Dumitra, Cosmina Stratan, Dan Bordeianu, Emanuel Pârvu, dar și Ministrul Culturii, domnul Lucian Romașcanu și Primarul Municipiului București, Nicușor Dan, s-au numărat printre personalitățile care au acceptat invitația de a participa ceremonia de decernare a Premiilor Gopo, prezentată și la această ediție de actorul Adrian Nicolae.

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc, scris și regizat de Radu Jude și produs de Ada Solomon (MicroFILM), a fost desemnat Cel mai bun film în urma procesului de votare la care au participat 650 de profesioniști din lumea filmului autohton. Protagonista lui, Katia Pascariu, a obținut Premiul pentru Cea mai bună actriță în rol principal, oferit de Aqua Carpatica.

Cele mai multe trofee au fost adjudecate de Malmkrog, care i-a adus cineastului Cristi Puiu Premiul pentru Cea mai bună regie, oferit de Banca Transilvania. Producția a fost premiată și pentru Cea mai bună imagine – Tudor Vladimir Panduru RSC, Cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură – Dana Roșeanu, Elena Tudor și Manuela Tudor, Cele mai bune costume, oferit de Cellini Oanei Păunescu și Cele mai bune decoruri – Cristina Paula Ana Barbu.

Premiul pentru Cel mai bun actor în rol principal, oferit de Promenada by NEPI Rockcastle, i-a revenit lui Bogdan Farcaș, protagonistul Neidentificat (r. Bogdan George Apetri), film recompensat cu un trofeu Gopo și pentru Cel mai bun scenariu, oferit de Dacin Sara cineaștilor Iulian Postelnicu și Bogdan George Apetri.

Ioana Flora a fost distinsă cu Premiul pentru Cea mai bună actriță în rol secundar, pentru rolul din Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu), iar Alexandru Potocean a fost desemnat Cel mai bun actor în rol secundar, pentru rolul din Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu), premiat la această ediție și pentru Cel mai bun debut.

România Sălbatică, filmul regizat de Dan Dinu, care explorează complexitatea naturii din țara noastră, a fost desemnat Cel mai bun documentar și a obținut alte două trofee Gopo la categoriile Cea mai bună muzică originală – Alexei Țurcan și Cel mai bun sunet – Dan Ștefan Rucăreanu, Ioan Filip și Matei Vasilache.

Îndrăgita actriță Rodica Mandache a urcat pe scena Teatrului Național alături de Ministrul Culturii, domnul Lucian Romașcanu, pentru a anunța numele câștigătorului la categoria Tânără Speranță. Premiul oferit de Conceptual Lab by Theo Nissim i-a fost acordat lui Laurențiu Răducanu, pentru imaginea lungmetrajelor După 40 de zile, Poate mai trăiesc și azi și a scurtmetrajelor When Night Meets Dawn și Interfon 15. Premiul RSC pentru cea mai bună imagine i-a fost oferit lui Alexandru Sterian, pentru filmul Scara.

La categoriile de scurtmetraj, premiile au fost oferite filmelor Prin oraș circulă scurte povești de dragoste (r. Carina Gabriela Dașoveanu), desemnat Cel mai bun scurtmetraj de ficțiune, și Același vis (r. Vlad Petri), recompensat cu trofeul Gopo la categoria Cel mai bun scurtmetraj documentar.

La categoria Cel mai bun film european, voturile profesioniștilor din cinematografie și ale criticilor de film au mers către Another Round/ Încă un rând (r. Thomas Vinterberg), distribuit de Bad Unicorn, iar Premiul Publicului pentru filmul cu cel mai mare succes de box-office a fost acordat anul acesta lungmetrajului Tabăra, regizat de Vali Dobrogeanu.

Momente unice în seara Galei au fost prilejuite de prezența a doi dintre cei mai valoroși actori din România, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, omagiați cu Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră, oferit de Apa Nova – o companie Veolia. 

Trei Premii Speciale pentru activitatea lor îndelungată și excepțională în lumea filmului au fost acordate asistenților de cameră Pompiliu Avram, Mihai Mihăilescu și Constantin Nica. Ele au fost înmânate de primarul Capitalei, Nicușor Dan.

Un alt moment emoționant a fost marcat de discursul Vioricăi Vodă, invitată pe scena Galei alături de echipa filmului Filantropica, celebrat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la lansare. Actrița le-a mărturisit celor prezenți faptul că a fost victimă a hărțuirii sexuale în sistem în urma expunerii oferite de rolul cu care a debutat pe marele ecran. Aceasta a încurajat tinerele generații să nu păstreze tăcerea în astfel de situații. Discursul a fost aplaudat de actrița Katia Pascariu, care i-a mulțumit Vioricăi Vodă pentru curajul de a vorbi despre experiențele sale.

Tot în acest an s-au împlinit și patru decenii de la premiera filmului Secvențe, în regia regretatului Alexandru Tatos. Pentru a marca acest moment, Artiștii de la Groove Garden au încântat publicul cu o interpretare originală a piesei Mama Loo, de pe coloana sonoră a filmului, iar spectatorii i-au revăzut pe scenă pe unii dintre membrii echipei de producție, reuniți cu ocazia aniversării.

Premiile Gopo 2022 sunt organizate de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc și finanțate de Ministerul Culturii.

Depistarea din timp a cancerului ovarian este șansă la viață

Niciun comentariu
cancerul ovarian

Cancerul ovarian continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică. În Europa, este a cincea cea mai frecventă cauză de deces la femei, raportat la toate tipurile de cancer. 

Numai în anul 2020 au primit acest diagnostic aproximativ 66.000 de femei, iar la nivel global peste 310.000. În același an, în România, 1.121 femei au pierdut lupta cu boala. De aceea, de Ziua mondială de luptă împotriva cancerului ovarian, Federația Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) atrage din nou atenția asupra faptului că, depistată la timp, această afecțiune are șanse mari de vindecare.

Cancerul ovarian poate afecta femeile de orice vârstă, însă este mai frecvent la cele cu vârsta de peste 50 de ani, care au trecut prin menopauză. Pentru că în stadii incipiente, simptomele cancerului ovarian se pot confunda cu simptomele altor afecțiuni mai puțin grave, dar și pentru că nu există teste care să depisteze cancerul ovarian în fază incipientă, două treimi dintre cazuri sunt diagnosticate în stadii târzii, cu rate mai reduse de supraviețuire la cinci ani (78% în stadiul II, 59% în stadiul III și doar 17% în stadiul IV). De aceea, controalele ginecologice periodice, de rutină, în absența oricăror simptome, dar și recunoașterea primelor semne care pot sugera îmbolnăvirea și adresarea imediată la medic, pot face marea diferență.

Simptomele cancerului ovarian (multe ar putea fi confundate cu cele ale sindromului de colon iritabil) pot fi:

  • Umflarea abdomenului/balonare (cauza fiind acumularea de fluide produse de tumoră);
  • durerea abdominală și disconfortul în zona pelviană;
  • edemele de la nivelul picioarelor;
  • senzația de sațietate instalată rapid după ingestia de alimente;
  • greața;
  • scăderea inexplicabilă în greutate;
  • urinările frecvente;
  • sângerările vaginale anormale sau scurgerile vaginale.

Cum este diagnosticat cancerul ovarian?

În stabilirea diagnosticului de cancer ovarian se efectuează o serie de investigații imagistice (ecografie transabdominală sau transvaginală, CT, RMN sau PET-CT) și de laborator, inclusiv test de sânge pentru CA125, o proteină produsă de unele cancere ovariene. Însă diagnosticul final se face prin efectuarea unei biopsii.

„O spunem și o repetăm ori de câte ori avem ocazia: mersul periodic la ginecolog trebuie să facă parte din rutina de educație pentru sănătate a oricărei femei. Le încurajăm pe doamne să nu aștepte să simtă o durere ca să meargă la specialist pentru că este posibil ca atunci tratamentul să nu dea roadele dorite sau să fie prea târziu.”, spune Cezar Irimia, președintele FABC.

Mutațiile genetice, factor de risc major

Riscul de a dezvolta cancer ovarian este influențat de mai mulți factori, inclusiv de vârstă, de stilul de viață, de istoricul reproductiv și cel familial. De asemenea, riscul este foarte crescut la femeile care au moștenit mutații genetice specifice, cum sunt cele ale genelor BRCA1 sau BRCA2 sau alte modificări ale profilului genetic care cresc riscul de a dezvolta cancer ovarian. 

Din acest motiv, cunoașterea statusului BRCA, testarea genetică înainte sau în momentul diagnosticării, este importantă atât pentru evaluarea riscului și o posibilă intervenție (chirurgicală) preventivă, cât și pentru a stabili cea mai bună opțiune terapeutică și prognosticul pacientei. 

Testarea poate fi efectuată din sânge sau din țesut tumoral cu recomandarea pentru testarea din țesut, care asigură detectarea unui număr suplimentar de mutații BRCA comparatic cu testarea din sânge. Un alt test genetic introdus recent în practica medicală este scorul deficitului de recombinare omologă (DRO), al cărui rezultat pozitiv poate adăuga opțiuni terapeutice noi pentru pacientele cu cancer ovarian.

Ulterior, tratamentul va depinde de tipul de cancer ovarian, dar poate include chimioterapie, radioterapie, imunoterapie, intervenții chirurgicale, terapii țintite sau o abordare combinată. Decizia îi aparține unei echipe multidisciplinare pentru că este important ca pacienta să primească cel mai bun tratament într-un timp cât mai scurt.

Iată primele imagini din Avatar: The Way of Water

Niciun comentariu
Avatar: The Way of Water

James Cameron va aduce fanii înapoi la seria Avatar în curând. Disney a confirmat în cadrul evenimentul Cinema Con 2022 organizat la Las Vegas continuarea seriei „Avatar” şi a prezentat vizitatorilor şi primul teaser al filmului „Avatar: The Way of Water„.

Echipa filmului  a lansat şi primul trailer  exclusiv în cinematografe, fanii având posibilitatea să descopere  primele imagini din „Avatar: The Way of Water”  înainte de vizionarea  blockbuster-ului  „Doctor Strange în Multiversul Nebuniei”, care poate fi vizionat pe marile ecrane, in avanpremiera, din data de 5 mai 2022.

La doar o săptămână distanță, primele imagini au fost făcute publice și online.

Până acum, fanii ştiu puţine despre continuarea seriei  „Avatar”, dar se aşteaptă ca acest prim trailer să clarifice orice confuzie. Regizorul Cameron şi echipa sa au confirmat că filmul va avea loc la câţiva ani după primul şi vor petrece timp explorând oceanele Pandorei.

Filmul „Avatar: The Way of Water„ va fi lansat în data de 16 decembrie 2022.

Acţiunea se petrece  la mai bine de un deceniu după evenimentele din primul film, „Avatar: The Way of Water” şi spune povestea familiei Sully (Jake, Neytiri şi copiii lor), necazurile care îi urmăresc, sacrificiile pe care le fac pentru a fi în siguranţă, obstacolele pe care le întâmpină pentru a rămâne în viaţă şi tragediile pe care le îndură. 

Regizat de James Cameron şi produs de Cameron şi Jon Landau, filmul îi are în distribuţie pe Zoe Saldana, Sam Worthington, Sigourney Weaver, Stephen Lang, Cliff Curtis, Joel David Moore, CCH Pounder, Edie Falco, Jemaine Clement, Giovanni Ribisi şi Kate Winslet. Pentru a trezi interesul  publicului, studioul va relansa „Avatar” în cinematografe pe 23 septembrie.

Realme GT NEO 3 se laudă cu recoduri de încărcare pe DXOMARK

Niciun comentariu
Realme GT NEO 3

Realme a anunțat lansarea telefonului realme GT NEO 3 în India. Acest model de telefon oferă o experiență ridicată în utilizare datorită tehnologiei de încărcare UltraDart Charge de 150W. Acest lucru permite utilizatorului să încarce bateria într-un timp record de la 0 la 50% în doar 5 minute.

Conform ultimului raport DXOMARK, realme GT NEO 3 s-a poziţionat pe primul loc în ceea ce privește timpul de încărcare, cu un scor de 121 de puncte.

Tehnologia de încărcare rapidă a smartphone-urilor este una dintre cele mai bune inovații, deoarece crește gradul de utilizare și portabilitatea dispozitivului. Prin urmare, telefonul poate fi utilizat mai mult timp, iar utilizatorii nu vor mai pierde timp cu încărcarea dispozitivului.

realme GT NEO 3 este echipat cu tehnologia UltraDart Adaptive Dual, împreună cu noua arhitectură de încărcare de mare putere 4:2, îmbunătățind eficiența încărcării bateriei și reducând pierderile de energie din timpul încărcării.

De asemenea, căldura generată în procesul de încărcare este mai puțină, iar temperatura bateriei este mai mică, menționând astfel puterea de încărcare pe termen mai lung și îmbunătățind viteza de încărcare.

Cu noua structură Dual Cell Series Structure, cu două celule de 2250mAh conectate în serie,rezultă o baterie de 4500mAh. O astfel de structură cu două celule poate dubla puterea de încărcare cu același curent de încărcare.

Prin adoptarea tehnologiei Battery Sense Cell Voltage Detection, dispozitivul paote detecta cu acuratețe tensiunea celulelor, evitând eficient erorile cauzate de circuitul de protecție al bateriei. Acest lucru permite o strategie de încărcare mai precisă, reducând timpul general de încărcare.

Pe lângă viteză, realme apreciază și siguranța. Cipul de încărcare independent asigură deconectarea instantanee dacă detectează un risc pentru sănătatea bateriei. Ca urmare a celor 38 de sisteme de securitate și protecție, dispozitivul a fost certificat TÜV Rheinland pentru sistemul de încărcare rapid. Prin urmare, utilizatorii de realme GT NEO 3 nu trebuie să-și facă griji cu privire la siguranță în timp ce experimentează sistemul rapid de încărcare. Mai mult, cipul MCU pentru securitatea încărcării este integrat pe circuitul de alimentare, iar în caz de urgență poate opri direct încărcătorul de 150W.

În ceea ce privește durata de viață a bateriei, GT NEO 3 utilizează o baterie durabilă, cu încărcare rapidă și cu o capacitate efectivă  de nu mai puțin de 80% după 1600 de cicluri complete de încărcare și descărcare, de două ori peste standardul din industrie. Pe termen lung, acest lucru poate reduce considerabil scăderea capacității efective a bateriei și poate asigura utilizarea telefonului pe o durată mai mare de timp.

Capacitatea bateriei de 4500mAh garantează longevitate, mai ales în mediul actual în care tehnologia 5G este des folosită. În utilizarea zilnică, încărcarea rapidă vine în completare capacității bateriei, iar creșterea vitezei de încărcare oferă o durată mai mare de utilizare a dispozitivului. GT NEO 3 a optat să acorde prioritate protecției bateriei pentru a oferi o durată mai mare de viață.

Deținerea unui smartphone cu o capacitate mare a bateriei nu numai că permite extinderea duratei de viață a produsului, ci și reduce cheltuielile pentru dispozitive precum baterii externe. GT NEO 3 promite sa fie un produs care oferă utilizatorilor o experiență completă de tip 3 în 1: rapid, sigur și durabil.

Afla detalii despre Realme GT NEO 3 pe www.itmaniatv.com

Centrele de date din România reprezintă 3% din consumul naţional de energie electrică

Niciun comentariu
centrele de date

Centrele de date din România consumă anual circa 1,5 miliarde kwh energie electrică, ceea ce reprezintă circa 3% din totalul de cca 50.818 miliarde kwh la nivel naţional, potrivit datelor companiei Tema Energy, organizatorul conferinţei Data Center Forum România, ajunsă la cea de a cincea ediţie. 

În 2019, acest procent era de 2,1%, conform estimărilor Tema Energy, însă digitalizarea intensă din ultimii ani, apariția unor noi centre de date, precum şi a unor ferme de servere care procesează criptomonede contribuie la creşterea consumului. Acest fenomen s-a generalizat, Comisia Europeană aşteptându-se ca în 2030 consumul de energie electrică în centrele de date să depăşească 3,2%.

Având în vedere că 35-40% dintre cheltuielile operaţionale ale unui centru de date sunt alocate energiei electrice, majorările de preţ din ultimele luni vor afecta profitabilitatea jucătorilor de pe această piaţă şi implicit vor duce la majorarea preţurilor, potrivit Tema Energy. 

În România, conform datelor  bursiere, prețul energiei electrice pe piața spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) în ianuarie 2022 a fost de 949 lei/MWh, adică de 3,5 ori mai mare decât preţul înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut (271 lei/MWh).

De asemenea, în februarie, prețul a fost de aproape patru ori (3,98) mai mare - 932 lei/MWh în 2022, față de 234 lei/MWh în februarie 2021.

”Pentru ediția 2022 a Data Center Forum România am realizat o hartă a principalelor centre de date din România, context în care am făcut şi o estimare a consumului de energie electrică. Cifrele sunt în creştere, de la 2,1% în 2019 la 3% în 2022, atât pentru că au apărut operatori noi, iar suprafaţa camerelor de date s-a majorat dar şi pentru că puterea de procesare a echipamentelor s-a dezvoltat constant în ultimii ani. Totodată resursele digitale pe care le consumă companiile şi persoanele fizice din România sunt în creştere accelerată. Orice sesiune de videoconferinţă, orice plată cu cardul şi orice film vizionat online presupune un consum de energie electrică și implică  procese digitale intense și complexe, care au loc într-un centru de date. Chiar dacă majoritatea operatorilor centrelor de date caută soluţii pentru creşterea eficienței energetice şi reducerea consumului, creşterea masivă a preţului nu poate fi atenuată şi se va regăsi în preţul serviciilor către utilizatori.  Prin acest presiune trec atât centrele de date private cât şi cele publice, operate de organizaţiile guvernamentale.”, afirmă Mihai Manole, Director General Tema Energy, organizatorul evenimentului DataCenter Forum.

centrele de date

Data Center Forum este un eveniment dedicat industriei de data centere din România. Cea de-a cincea editie are loc pe 25 mai, în format fizic la ”Face Convention Center” în Bucureşti şi aduce la discuţii experţi români şi străini din companii de top. Evenimentul abordează subiecte precum eficiența energetică, amprenta de carbon, reglementări constructive, securitate, sustenabilitate etc. 

55% dintre români nu și-ar mai da demisia dacă ar primi o mărire de salariu

Niciun comentariu

marți, mai 10, 2022

mărire salariu

Curajul românilor e la cote maxime: doar 15% dintre angajați nu și-ar schimba jobul în acest moment; 55% dintre cei hotărâți să-și dea demisia ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu, arată un sondaj efectuat de platforma eJobs.

Deficitul de candidați se adâncește și mai mult odată cu revenirea pieței muncii la nivelul prepandemic. Doar de la începutul acestui an până în prezent au fost publicate aproape 165.000 de locuri de muncă, cu 55% mai multe față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 71% mai multe comparativ cu 2020. În acest context, candidații au devenit și mai curajoși să facă schimbări în carieră, arată datele celui mai recent sondaj eJobs, liderul pieței de recrutare din România. Aproape 85% dintre respondenți spun că fie își caută un job în acest moment, fie că ar accepta un loc de muncă mai bun dacă s-ar ivi oportunitatea, chiar dacă nu caută activ un nou loc de muncă. 

Întrebați de ce ar schimba actualul job, peste jumătate (52%) menționează un salariu mai mare, în timp ce 16% ar alege un loc de muncă unde să poată evolua în carieră și cu proiecte care să-i motiveze. În același timp, 15% ar schimba angajatorul pentru mai multă flexibilitate, iar 8,5% pentru mai multă stabilitate. De asemenea, 4,5% ar alege un job pentru mediul de lucru, manageri și colegi, iar 4% pentru mai multe beneficii extrasalariale. 

„Reanimarea pieței muncii a insuflat o doză suplimentară de curaj celor care aveau nemulțumiri legate de jobul curent. În acest moment, piața este clar în favoarea candidaților, ceea ce le oferă și legitimitate la negociere atunci când își schimbă jobul, iar, pe de altă parte, pune companiile în mare dificultate în contextul unui deficit de talente galopant pe aproape toate domeniile și industriile. În continuare factorul financiar primează: un salariu mai mare e principalul criteriu care i-ar determina pe români să facă o schimbare de job. Poate și mai important însă e faptul că o mărire salarială e și prima care i-ar face să reconsidere o eventuală demisie”, spune Raluca Dumitra, Head of Marketing eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară.

Dacă la începutul anului vorbeam despre The Great Resignation și de candidați tot mai dispuși să-și dea demisia fără planuri de rezervă pentru că știu că piața e caldă, acum lucrurile nu s-au schimbat foarte mult, ba din contră, curajul acestora pare tot mai mare. Chiar și acolo unde decizia de a părăsi o companie este luată, conform sondajului eJobs, există totuși anumiți factori care ar putea să îi întoarcă pe angajați din drum. Astfel, peste jumătate dintre români (55%) ar reconsidera decizia dacă ar primi o mărire de salariu la jobul actual. Cei mai mulți dintre respondenți (67%) nu și-ar mai da demisia dacă li s-ar mări salariul cu minimum 20%. 

Un alt aspect interesant de luat în calcul în contextul revenirii la birou din ultima vreme e faptul că flexibilitatea e al doilea lucru care i-ar întoarce din drum pe angajații deciși să-și dea demisia. Datele celui mai recent sondaj eJobs ne arată că românii își doresc tot mai mult să aibă controlul programului de lucru sau al locului de unde își desfășoară activitatea, creșterea flexibilității la job fiind menționată de 13% dintre respondenți drept un motiv pentru care ar decide să rămână la locul curent de muncă. 

Dacă ne uităm la cum definesc românii creșterea flexibilității la actualul job, peste o treime din respondenți doresc să păstreze programul de lucru tradițional de 8 ore/5 zile pe săptămână, dar cu posibilitatea de a-și alege intervalele de lucru. Aproape 25% și-ar dori să poată să lucreze și de acasă câteva zile pe săptămână, în timp ce peste 20% ar vrea să lucreze numai de acasă. În același timp, pe 17% din angajați scurtarea săptămânii de lucru la 4 zile i-ar întoarce din drum dacă ar fi hotărâți să-și dea demisia. 

„Candidații au devenit mai selectivi când vine vorba despre schimbarea locului de muncă, având în vedere că au la dispoziție mai multe oportunități decât aveau în perioada pandemică. Deși 59% dintre respondenți sunt calculați și fac schimbări profesionale doar când au un plan de rezervă, trebuie să ținem cont că restul, adică 41%, preferă să nu stea la un job care îi nemulțumește, chiar dacă nu au o altă oportunitate pe masă pentru că au încredere că există suficiente joburi pentru nivelul lor de experiență. E un procent enorm”, mai spune Raluca Dumitra.

19% dintre respondenți spun că așteaptă să aibă mai multe oferte de job pe masă pentru a lua o decizie asumată, 14% spun că au acceptat întotdeauna o ofertă cu un salariu mai mare, iar 3% acceptă o ofertă de muncă imediat, de teamă să nu o piardă. Sondajul eJobs mai arată că 63% dintre români pun semnul egal între schimbarea jobului și curaj, 23% asociază un loc de muncă nou cu pragmatismul și 9,5% cu pasiunea, în timp ce doar 4,5% abordează procesul de schimbare a jobului cu timiditate ori plictiseală. 

Sondajul eJobs a fost derulat în perioada 15 aprilie - 5 mai 2022, pe un eșantion de 2.803 respondenți.


Translate

libris.ro
Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo