61% dintre antreprenori au planuri de succesiune ... dar nu acum

Generația actuală de antreprenori este mai puțin dispusă să renunțe la controlul companiilor în favoarea moștenitorilor lor, pe fondul pandemiei, îngreunând astfel formarea acestora ca noi lideri, reiese din sondajul NextGen Survey 2022 realizat de PwC la nivel global.

Deși 43% dintre membrii noii generații a afacerilor de familie (NextGen) spun că sunt mai implicați în afaceri decât înainte de pandemie, doar 28% au arătat că li se încredințează operațiuni interne importante pentru a le conduce, în scădere de la 48%, procentul înregistrat în ediția din 2019 a sondajului. În acest context, 45% consideră că este dificil să se afirme ca noi lideri sau membri ai consiliului de administrație.  

”NextGen sunt mai implicați în afaceri, dar provocarea este de a crea încredere între actuala și următoarea generație, acesta fiind momentul pentru a concretiza planurile de succesiune și pentru a defini competențele de conducere necesare pentru a asigura creșterea în viitor. Provocarea pentru NextGen este să demonstreze că sunt pregătiți să preia frâiele", a declarat George Ureche, Director și Liderul serviciilor pentru afaceri antreprenoriale, PwC România.

Totuși 61% dintre respondenți spun că au un plan de succesiune, iar 39% dintre NextGen au fost implicați în dezvoltarea acestuia.

Domeniile în care NextGen declară că se implică activ în prezent includ realizarea strategiei de creștere a afacerii (59%), asigurarea că organizația oferă produsele și serviciile potrivite (50%) și adoptarea de noi tehnologii (44%).

Sondajul relevă și câteva diferențe notabile între generații. Ambele generații se concentrează pe creștere, dar doar jumătate din generația actuală consideră că afacerea lor are responsabilitatea de a lupta împotriva schimbărilor climatice și a consecințelor acestora, comparativ cu aproape trei sferturi dintre NextGen.  

Un procent la fel de ridicat de NextGen (76%) consideră că afacerea lor contribuie activ la comunitate, în comparație cu puțin peste jumătate (54%) din generația actuală.  Procente similare, 42% dintre NextGen și 38% din generația actuală consideră că afacerea lor are capacități digitale puternice, dar o treime dintre NextGen spun că generația actuală nu înțelege pe deplin oportunitățile și riscurile pentru digital în cadrul afacerii lor. 

Saga tichetelor cadou se apropie de final

După ce au tranșat criteriile de acordare și impozitare a tichetelor cadou, la finalul anului trecut, legiuitorii au propus recent o soluție pentru rezultatele controalelor întreprinse în ultimii trei ani în cazul tichetelor cadou, printr-un proiect de lege depus în parlament. 

Proiectul de lege  privind anularea unor obligații fiscale este similar celui adoptat în martie 2022 pentru a rezolva obligațiile fiscale stabilite în cazul diurnelor acordate de transportatori și propune soluționarea situațiilor apărute în trecut ca urmare a interpretării legislației neclare în cadrul controalelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală și a inspecțiilor fiscale care le-au urmat.

Astfel, este propusă anularea diferențelor de obligații fiscale principale, precum și accesorii, stabilite prin decizie de impunere, ca urmare a încadrării în categoria veniturilor din salarii a veniturilor din tichete cadou obținute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (inclusiv dacă predarea efectivă a acestora s-a realizat prin intermediul angajatorilor în numele partenerilor de afaceri), pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv, și neachitate până la data intrării în vigoare a legii. 

În același timp, pentru contribuabilii care, la data intrării în vigoare a legii, au în derulare o inspecție fiscală/control, inspectorii nu încadrează în venituri din salarii și asimilate salariilor veniturile din tichete cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri. Dacă s-a făcut reîncadrarea până la intrarea în vigoare a legii, fiind emisă decizia de impunere, iar contribuabilii au achitat obligațiile stabilite în plus, acestea vor fi restituite la cererea contribuabililor.

De unde necesitatea unui astfel de act normativ? 

Prin operațiunea ”Pandora”, începută în 2019, au fost lansate o serie de controale privind tichetele cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri, fie direct, fie prin intermediul angajatorilor acestora. Din cauza neclarităților din legislația de la momentul respectiv, inspectorii au reclasificat aceste tichete cadou în venituri de natură salarială. 

Mai mult, situația s-a complicat atunci când s-a pus problema cui îi revine obligația de declarare și de plată a taxelor salariale impuse suplimentar: societății care le-a acordat sau angajatorului persoanelor fizice. Aceste discuții au derivat atât din neclaritatea legislației fiscale, cât și din formatul declarațiilor 112, care nu permiteau plătitorului să declare astfel de venituri așa cum se intampla în prezent. 

Cu toate acestea, pe parcursul anilor 2019 - 2020 abordarea inspectorilor Antifraudă a fost să impună obligațiile suplimentare la nivelul plătitorului venitului, adică al societății care a acordat aceste tichete.În unele cazuri controalele s-au oprit la nivelul Direcției Generale de Antifraudă Fiscală, dar în altele au fost urmate de inspecții fiscale, în mare parte nefinalizate.  

Incepand cu anul 2021, abordarea a început să se schimbe, astfel că au existat și situații în care inspectorii Antifrauda au impus obligațiile suplimentare la nivelul angajatorilor persoanelor beneficiare ale tichetelor cadou. 

Ca urmare a diverselor discuții din trecut și a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri de a clarifica situația tichetelor cadou acordate în cadrul unor campanii de promovare și marketing, altor categorii de beneficiari decât angajații proprii, începând cu anul 2021, au fost introduse clarificări în legislația fiscală privind obligațiile de declarare și de plată  pentru cazul specific al avantajelor salariale acordate de terți. 

În decembrie anul trecut, OUG 130 a adus modificări importante atât de natură fiscală, prin eliminarea tichetelor cadou din categoria veniturilor din alte surse, cât și ale legii speciale, prin interdicția de a acorda tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajații proprii. 

Prin urmare, situația tichetelor cadou a fost reglementată pentru perioadele viitoare în sensul limitării destinațiilor de acordare a tichetelor cadou strict la acțiuni sociale pentru angajații proprii, concomitent cu introducerea unei interdicții de utilizare în alte scopuri, însoțită de o sancțiune administrativă pentru utilizarea neconformă.

Însă, problema trecutului a rămas deschisă pentru că în OUG 130 nu au fost preluate și prevederile legate de amnistie propuse de mediul de afaceri. 

Mulți dintre contribuabilii supuși controalelor privind acordarea tichetelor cadou se află în faza de contestare administrativă sau de atacare în instanță, astfel că intervenția legiuitorului prin adoptarea amnistiei fiscale ar debloca atât activitatea contribuabililor, cât și a autorităților administrative sau instanțelor de judecată sesizate.

Un articol Irina Nuțescu, Senior Manager PwC România.

Fuziunile și achizițiile au atins creșteri record la nivel global în 2021

Piața de fuziuni și achiziții la nivel global a încheiat 2021 cu creșteri record comparativ cu anul anterior, cu un plus de 57% în valoarea cumulată a tranzacțiilor și de 24% ca număr, depășind astfel 5,1 trilioane dolari și 62.000 de tranzacții, potrivit raportului PwC Global M&A Industry Trends 2022. Anul 2022 se anticipează că va fi la fel de intens, pe fondul numărului mare de tranzacții aflate în curs de pregătire, a lichidităților existente și a cererii crescute pentru business-uri cu un grad avansat de digitalizare sau care ajuta în procesul de digitalizare.

”Piața de M&A din România a avut, de asemenea, un an 2021 foarte bun, depășind atât ca volum, cât și ca valoare cifrele raportate în anul anterior. Pentru acest an, estimăm continuarea trendului de creștere a tranzacțiilor atât în număr, cât și în valoare, și vedem din ce în ce mai mulți antreprenori români care vor să-și extindă afacerile și au căpătat curaj să se uite la oportunități de investiții pe alte piețe. Totodată, multe din fondurile de investiții active pe piața românească au strâns finanțări noi și au reconfirmat încrederea pe care o au în potențialul de creștere al investitiilor lor față de alte piețe emergente din regiunea Europei Centrale și de Est”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Deals PwC România.

Fondurile de investiții  au strâns sume record și intensifică activitatea

Fondurile de investiții au încheiat 2021 cu un nivel record de fonduri disponibile de 2,3 miliarde dolari, cu 14% mai mult decât la începutul anului, existând astfel capital pentru tranzacții noi care vor urma în 2022.  Aproape 40% din tranzacțiile din 2021 au implicat un fond de investiții, față de puțin peste un sfert în ultimii cinci ani. Deși finanțarea este substanțială, vor exista presiuni tot mai mari asupra companiilor de portofoliu de a crea valoare într-un mediu concurențial, în care finanțările bancare se fac cu dobânzi în creștere, multiplii sunt din ce în ce mai mari și există o serie de presiuni generate de politicile de mediu, sociale și guvernanță (ESG).

Digitalizarea este un factor generator de tranzacții în toate industriile și sectoarele de activitate

Raportul estimează că trecerea strategică la modele de afaceri digitale, inovatoare și disruptive va continua să stimuleze fuziunile și achizițiile între companii. De asemenea, revizuirea modelelor de business și a portofoliilor de companii vor declanșa un val de exituri în toate industriile, pe măsură ce companiile caută să re-investească și să-și optimizeze afacerile pentru a fi pregatite pentru o creștere susținută. Factorii ESG vor influența din ce în ce mai mult strategia  de fuziuni și achiziții a oricărei companii pe parcursul anului 2022.

”Ne așteptăm ca în 2022 activitatea de M&A din România să crească și mai accentuat în sectoarele de energie, transport și logistică. În top vor rămâne însă cu siguranță și sectoarele care au generat tranzacții în ultimii doi ani: imobiliare, telecom și tehnologie, sănătate și servicii financiare, dar și producție specializată. Optimismul este ridicat în ceea ce privește anul 2022, provocările și eventualele piedici care ar putea încetini finalizarea unor tranzacții  fiind ratele mai mari ale dobânzilor, inflația în creștere și reglementări mai stricte din toate punctele de vedere”, a spus George Ureche, Director și M&A Leader PwC România.

 

Trenduri pe industrii

Piețele de consum: Preferințele consumatorilor vor continua să fie un catalizator pentru activitatea de fuziuni și achiziții în 2022, pe măsură ce corporațiile și fondurile de investiții își refac portofoliile pentru a profita de tendințe precum "consumerismului responsabil", care creează cerere pentru produse, servicii și modele de afaceri complet noi.

Energie, utilități și resurse: ESG conduce strategiile în întreaga industrie. Fuziunile și achizițiile vor fi utilizate pentru a reechilibra portofoliile și pentru a urmări oportunități de creare de valoare în domeniile precum energia regenerabilă, captarea carbonului, stocarea bateriilor, hidrogenul, infrastructura de transport și alte tehnologii curate.

Servicii financiare: Concurența pentru un avantaj strategic pe piață continuă să alimenteze fuziunile și achizițiile, activitatea fiind condusă de tranzacții pentru tehnologie și inovare. Activele în dificultate din sectoarele bancar și de asigurări ar putea produce de asemenea un nou val de tranzacții.

Sănătate: Companiile farmaceutice caută să își optimizeze portofoliile pentru creștere prin tranzacții care să le ofere acces la noi tehnologii, cum ar fi ARNm și terapia celulară și genetică. Platformele de asistență medicală specializată, companiile de telemedicină, de tehnologie medicală și de date și analiză atrag interesul investitorilor.

Producția industrială și industria auto: Revizuirile strategice de portofoliu și ESG stimulează activitatea de fuziuni și achiziții, în special tranzacțiile care accelerează transformarea digitală, cum ar fi vehiculele electrice și autonome, bateriile și tehnologiile de încărcare sau materialele de ultimă generație.

Tehnologie, media și telecomunicații: Sectorul tehnologiei va continua să înregistreze niveluri de neegalat în materie de tranzacții și de valori ale acestora, deoarece companii din toate industriile caută să achiziționeze tehnologii cheie sau capacități digitale.

PwC România și Celonis sprijină procesul de transformare a funcției financiare și optimizare a proceselor de afaceri cu soluții de process mining

PwC România se alătură alianței globale dintre PwC și Celonis, producător de software pe bază de AI, și va furniza companiilor locale soluții de process mining pentru transformarea funcției financiare, optimizarea, controlul și auditul proceselor de afaceri.

Process Mining permite o radiografiere a activităților realizate de angajați în aplicațiile de business ale companiilor, astfel încât acestea să descopere mai ușor ineficiențele, să identifice potențialul de automatizare și de asemenea să le monitorizeze în timp real, pentru a asigura îmbunătățirea continuă și controlul lor. 

”Cu expertiza noastră și tehnologia Celonis vom putea ajuta companiile să-și optimizeze operațiunile obținând informații bazate pe fapte asupra proceselor de afaceri complexe. Astfel, companiile pot avea un control mai eficient al operațiunilor și pot să devină mai reziliente la perturbări”, a declarat Mircea Bozga, Partner Audit al riscului PwC România.

Domeniile de colaborare dintre PwC și Celonis sunt digitalizarea și îmbunătățirea proceselor de afaceri, prin identificarea oportunităților și asigurarea conformității, și transformarea funcției financiare pentru tranziția lor către o lume financiară digitală.

”De cele mai multe ori, companiile nu au o vedere clară asupra felului în care procesele de business sunt realizate în aplicații, iar inițiativele de optimizare, automatizare sau implementare a unei noi platforme se fac plecând de la date subiective. Soluțiile de process mining oferă o imagine completă a fiecărui proces, pentru a identifica și elimina cauzele principale ale ineficiențelor procesului”, a arătat Gabriel Voicilă, Partner Tehnologie PwC Romania.

Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Celonis este lider global în execution management și oferă companiilor o modalitate modernă de a-și derula procesele de afaceri în întregime pe baza datelor și informațiilor.

Cine a pierdut și cine a câștigat în industria auto în pandemie

Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut, - lockdown, șomaj tehnic, probleme de aprovizionare - continuă să fie resimțite și să aducă alte provocări pentru anii următori.

Probabil cei mai afectați din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. Deși au pierdut o mare parte din vânzări din cauza coronavirusului, declinul a fost însă mai puțin sever decât se temeau. Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experiența acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbușească și chiar să rămână profitabilă pe termen scurt. 

Vânzările furnizorilor auto la nivel global au scăzut cu 12% anul trecut, cei mai afectați au fost cei europeni

 Furnizorii de top au pierdut 12% din vânzările lor în 2020, iar comparația regională arată diferențe majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni și americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globală din rețeaua PwC. 

Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectați de pandemie în 2020, vânzările lor scăzând cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. În același timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro. 

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar 8% a vânzărilor și nu numai că și-au recâștigat, dar chiar și-au extins cotele de piață globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 și la o cotă de piață de 43%. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piață globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracție a vânzărilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungând la o valoarea totală de 199 miliarde de euro.

Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar și cele germane s-au adaptat mai rapid noilor condiții de piață din timpul pandemiei.

În România, producția de componente auto este un sector important pentru industria și economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost la fel de afectate de criză similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global, înregistrând reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar și ale numărului de angajați.

Importanța investițiilor în inovație și disciplina costurilor

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reușit să-și mențină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situație critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare. 

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea și cota de piață globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câștigat patru puncte procentuale la cota de piață globală, ajungând la 43%, în timp ce companiile germane două puncte procentuale, până la 26%. 

În pofida situației economice excepționale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (R&D), pentru a-și asigura poziția și succesul în viitorul mobilității, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon și reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocată de  furnizorii germani, dealtfel singurii care au menținut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, față de 14,3 miliarde euro în 2019.

În schimb, în Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar în America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru cercetare și dezvoltare, de doar 0,48% din PIB în 2019. România are potențialul de a atrage noi investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deși Codul fiscal include facilități care ar putea impulsiona aceste activități, lipsa legislației secundare și a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislații adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizați 100 de furnizorii internaționali de top din industria auto, care dețin o pondere de peste 50% din vânzările din sector. Analiza a inclus cifre - cheie din cadru raportărilor financiare ale furnizorilor, perioada examinată acoperind anii 2010-2020.

Un articol de Daniel Anghel, Partener și lider industria auto, PwC  România

Măsurile de încurajare a pieței imobiliare între creșterea plafonului de TVA și aplicarea unei pseudo cote reduse

Deși poate fi o măsură binevenită pentru piața imobiliară și cumpărători, propunerea de a avea două cote de TVA pentru o singură tranzacție trebuie analizată și din perspectiva limitărilor politicii fiscale care decurg din legislația europeană. După cum este știut, impozitele indirecte sunt guvernate de directive europene care trebuie transpuse în legislația națională, precum și de regulamente europene care au aplicabilitate directă în legislația locală.

În aceste condiții, proiectul de lege votat recent de Senat prin care pot fi aplicate două cote de TVA diferite pentru aceeași tranzacție imobiliară excede limitele directivei europene în domeniul TVA, directivă care este obligatorie pentru statele membre și a cărei nerespectare atrage declanșarea unei proceduri de infringement în vederea alinierii legislației. Conform proiectului recent votat, pentru o singură tranzacție imobiliară se aplică cota redusă de 5% TVA până la valoarea de 450.000 de lei și cota standard de 19% asupra valorii care depășește 450.000 lei.

Majoritatea țărilor UE au cote reduse de TVA pentru anumite categorii de produse și servicii, în conformitate cu limitele impuse de Directiva de TVA. În acest sens, cota standard, respectiv cota redusă se vor aplica ca procent din baza de impozitare adică asupra contrapartidei obținute pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate. Directiva de TVA nu prevede aplicarea diferențiată de cote de TVA pentru aceeași tranzacție în funcție de un plafon valoric.   

România a introdus cota redusă de 5% de TVA pentru livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, conform limitelor permise de directivă. Astfel, cota redusă de 5% TVA se poate aplica, potrivit Codului fiscal, pentru „locuințele care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.”

Prin măsura propusă prin proiectul votat de Senat, toate vânzările de locuințe având caracteristicile precizate anterior se vor supune cotei reduse de 5% TVA până la valoarea de 450.000 lei, depășind sfera cotei reduse, așa cum este prevăzută în directivă întrucât nu se mai respectă criteriile de încadrare în politica socială care ar viza doar locuințe având anumite caracteristici de suprafață și valoare, destinație etc.

Inițiatorii proiectului susțin că modificarea se impune pentru că actuala modalitate de aplicare a cotei de TVA reduse de 5% creează dificultăți pe piața imobiliară. „Mai mult, deși actualmente legea prevede posibilitatea aplicării unei cote reduse de 5% de TVA pentru livrarea locuințelor cu o suprafață utilă de maximum 120 mp, această posibilitate de a beneficia de o locuință de 120 mp pentru un preț de 450.000 lei este utopică, mai ales în marile orașe”, arată autorii proiectului în expunerea de motive. 

Pe de altă parte, parlamentul a votat anul trecut un proiect de modificare a Codului Fiscal prin care plafonul până la care urma să se aplice cota redusă de TVA de 5% era majorat la 140.000 euro, o măsura compatibilă cu directiva de TVA, dar care a fost amânată până în anul 2022. Astfel, actualul proiect care prevede cele două cote de TVA pentru aceeași tranzacție imobiliară nici nu ar fi justificat atâta timp cât plafonul oricum este preconizat să fie mărit începând cu anul viitor.

Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România

PwC va investi 6 milioane dolari pentru dezvoltarea ESG, inclusiv România

PwC Europa Centrală și de Est (ECE) va investi 6 milioane de dolari în următorii doi ani pentru a dezvolta serviciile dedicate politicilor de mediu, sustenabilitate și guvernanță (ESG), în cele 29 de state din regiune, inclusiv România, și va înființa un centru de excelență pentru a consilia clienții cu privire la strategia și raportarea în acest domeniu. 

Anunțul a fost făcut cu ocazia evenimentului de lansare regională a noii strategii globale „The New Equation”, axată pe patru piloni: ESG, îmbunătățirea competențelor (upskilling), oameni și reducerea emisiilor de carbon.

”Pentru a reuși în actualul climat global, companiile trebuie să câștige încrederea părților interesate și să ofere rezultate susținute. Prin capabilitățile noastre din PwC ECE, asociate cu investiții inteligente și angajament față de clienți și părțile interesate, putem contribui la consolidarea încrederii în societățile noastre și la crearea de soluții durabile la provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Nick Kós, CEO PwC ECE.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România și Moldova.

”Sub presiunea reglementărilor, a investitorilor și a societății, mediul de afaceri trebuie să demonstreze că poate crea valoare pe termen lung gestionând problemele ESG. În acest context, companiile vor traversa în următoarea perioadă tranziția către modele de operare eficiente, responsabile și transparente care necesită transformare, cerințe de conformare, raportare și implementare a tehnologiilor adecvate”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România și Moldova.

Investiții suplimentare în dezvoltarea oamenilor și a portofoliului de servicii

În același timp, PwC ECE va continua investițiile în consolidarea serviciilor pentru clienți: audit extins, transformare digitală, prevenirea criminalității financiare, cloud computing, robotică și automatizare.

Angajamentele suplimentare includ un program ambițios de îmbunătățire a competențelor digitale ale celor 12.000 de angajați din Europa Centrală și de Est până la sfârșitul anului fiscal 2022, precum și îndeplinirea angajamentului global de a atinge zero emisii de carbon până în 2030.

De asemenea, PwC ECE are în vedere extinderea programelor de voluntariat pro bono în întreaga regiune pentru a îmbunătăți competențele digitale ale copiilor  și comunităților defavorizate. Compania are deja un program de educație în domeniul securității cibernetice în 5 țări din regiune care a fost inițiat de România și care urmează să fie extins în alte teritorii.

Compania va aloca peste 10 milioane dolari pentru dezvoltarea angajaților, pentru starea de bine și sănătatea acestora, inclusiv implementarea ”Flexible Friday”. Având în vedere tendințele în schimbare a forței de muncă și a impactului pandemiei asupra angajaților, PwC ECE a implementat oficial o politică de lucru hibridă în toată regiunea, așteptările fiind ca 40-60% din timpul de lucru să se desfășoare de la distanță pe termen lung.

PwC ECE cuprinde 29 de state, printre care Romania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovenia, mai mult de 12.000 de angajați.

PwC România va avea din octombrie zece directori noi

PwC România anunță că, începând cu 1 octombrie, promovează zece directori în cadrul serviciilor de Consultanță fiscală și juridică, Audit și Consultanță de Management. 

Alexandru Enea, Alexandru Gozun, Oana Stanciu și Andreea Bocioacă devin directori în practica de Consultanță pentru afaceri, Andreea Negruțiu director în Audit, Anca Macovei, Irina Marinescu, Monica Todose și Mihail Boian directori în cadrul serviciilor fiscale și juridice, iar Codruț Vasile director în echipa IT Global.

”În numele întregii echipe PwC România și Moldova, le mulțumesc tuturor pentru munca depusă și pentru contribuția valoroasă. Sunt convins că vor face față cu succes acestor noi roluri și că împreună vom găsi soluții pentru a sprijini mediul de afaceri într-un context economic și social foarte dinamic. În același timp, uitându-mă la cât de mulți colegi talentați avem în echipă, sunt foarte încrezător în viitorul firmei noastre”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România și Moldova.

Alexandru Enea lucrează în domeniul consultanței de 14 ani, dintre care 12 ani în consultanță de management pentru mediul de afaceri din România și Europa Centrală și de Est (ECE). Este specializat în industria energetică, dar are o experiență importantă și în retail, FMCG, farma și servicii medicale.

Alexandru Gozun s-a alăturat echipei PwC Moldova în 2011 și s-a implicat activ în dezvoltarea și implementarea politicilor publice, inclusiv a celor relevante pentru procesul de integrare europeană a Moldovei. Este membru al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț Americane din Moldova (Amcham) și al Asociaţia Businessului European (EBA).

Andreea Bocioacă este expertă în tranzacții, având peste 14 ani de experiență. Este specializată în reorganizarea și restructurarea afacerilor (BRS) și-a petrecut ultimii 2 ani și jumătate la biroul PwC din Londra, unde și-a dezvoltat în continuare cunoștințele și rețeaua, fiind bine conectată cu practica globală de BRS. Este practician calificat în insolvență și este implicată în proiecte TS, evaluări și NPL.

Oana Stanciu are este 20 de ani de experiență atât în planificare strategică, cât și în implementarea schimbărilor strategice de afaceri în organizații complexe.

Senior strategist, cu accent pe Serviciile Financiare, Oana este pasionată de lucrul în organizații cu culturi colaborative și medii provocatoare.

Andreea Negruțiu este specializată în domeniul asigurărilor, cu un background financiar solid. A făcut parte din numeroase proiecte în toate industriile serviciilor financiare. În prezent, pe lângă audit, dezvoltă practica actuarială locală în cadrul PwC România, colaborând îndeaproape cu echipe actuariale cu experiență din rețeaua PwC din Europa Centrală și de Est (ECE), extinzându-și rolul pe diverse proiecte de non-audit. 

Anca Macovei este specializată în taxe indirecte, având o experiență extinsă în jurisprudența română și europeană în acest domeniu. Are aproape zece ani de experiență în probleme de TVA, consilierea clienților din diverse industrii precum retail, IT, logistică, imobiliare, financiare și bancare, producție, auto și aeronautică.

Irina Marinescu are o experiență profesională de peste 16 ani, din care zece ani în PwC. Este specializată în domeniul Mobilității Globale, oferind consultanță companiilor multinaționale cu privire la chestiuni legate de impozitarea angajaților, inclusiv conformitatea cu impozitul pe venit, asigurări sociale internaționale, politicile de egalizare a impozitelor și conformitatea cu salariile globale.

Mihail Boian s-a alăturat PwC în 2010 și a dezvoltat o expertiză extinsă care acoperă diverse taxe și impozite, dar și probleme de drept public și civil, conducând una dintre echipele de litigii fiscale ale firmei de avocatură D&B david și Baias, în cadrul căreia este partener. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității din București, are un master în fiscalitate și este membru al Baroului București din 2009.

Monica Todose are peste 13 ani de experiență în domeniul taxării, cu accent principal pe prețurile de transfer. În perioada 2007 - 2018,  a fost Director al Direcției Prețuri de Transfer și Soluții Fiscale din cadrul ANAF, coordonând toate activitățile legate de emiterea de acorduri de preț în avans, decizii fiscale, precum și inițiativele pentru rezolvarea sau prevenirea dublei impuneri pentru contribuabilii români.

Codruț Vasile s-a alăturat PwC România în 2009 ca Junior Consultant. În 2012 a devenit responsabil pentru dezvoltarea aplicațiilor și managementul inovației în PwC ECE, ocupându-se de multe proiecte legate de raționalizarea, transformarea și automatizarea proceselor de afaceri și a platformelor asociate. Începând cu 1 noiembrie 2020 a fost numit Chief Technology Officer pentru PwC ECE.

Analiza PwC România: Creșterea economică, datoria publică și taxele

Creșterea economică, datoria publică și taxele au ajuns în atenția analiștilor financiari. Expertul Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică la PwC România ne explică de ce se tem liderii de companii și cum au ajuns să plaseze sistemul fiscal în topul priorităților pentru guvern.

Deloc suprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească și-a revenit după prăbușirea din primăvara anului trecut și are șanse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că percepția mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observat că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu. Însă tot ei au exprimat și o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice - inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie - ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel intenție. 

Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluție bună (60%), iar motivul menționat de directorii din companii - majorarea datoriei publice - este justificat atâta timp cât creșterea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021. Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susține economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanța cheltuielile curente și de investiții prevăzute prin legea bugetară. În fapt nevoia de finanțare pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. 

În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.

Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creștea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide - cu personalul și pensiile - de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. În timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat ușor. 

Cel mai recent raport european ”Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe și contribuții sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum ținta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. Așadar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât și a veniturilor. Desigur, creșterea taxelor nu este iminentă. În actualul context, având în vedere că avem o situație sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuția despre sistemul de taxare din România și la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri știe că o creștere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi și majorarea datoriei. 

În sondajul nostru, liderii de companii au spus că prioritatea numărul 1 pentru guvern este crearea unui sistem fiscal eficient. Această prioritate a surclasat chiar și cerința de a îmbunătăți infrastructura, cerință care de mulți ani a fost în topul așteptărilor pe care mediul de afaceri le are de la autorități. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul și-a asumat că va elimina lacunele și distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care să obțină mai multe venituri bugetare. Consolidarea fiscală ar însemna, așadar, creșterea încasărilor bugetare datorită unui sistem de taxare care cuprinde mai mulți contribuabili decât până acum și, implicit, mai multă echitate între aceștia. Realitatea este că slaba colectare, pe lângă cauzele deja mult dezbătute - informatizarea și reforma ANAF, exceptări de la plată pentru diverse categorii, evaziune și fraudă -, mai are o cauză, mai puțin analizată pentru că ține de structura economiei: prea puțini contribuabili. De exemplu, din cele 1,2 milioane de persoane juridice active fiscal, conform datelor ANAF, circa 120 mii sunt plătitoare pe impozit pe profit ceea ce nu înseamnă automat că varsă sume la buget, pentru că unele dintre ele înregistrează pierderi.

Deci marea majoritate a firmelor sunt microîntreprinderi. În aceste condiții, exceptările care s-au dat înainte de pandemie, fie că a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contribuții sociale ori TVA au șubrezit și mai mult încasările bugetului fără a crea acel sistem fiscal eficient pe care mediul de afaceri îl considera prioritar. Concluzionând, vedem că mediul de afaceri a atins un anumit grad de maturitate și înțelege că, fără un sistem fiscal eficient care include atât legislația fiscală, cât și bugetul, nu va avea loc o creștere economică reală.  O astfel de abordare pune o presiune pozitivă pe guvern care va fi nevoit anul viitor să ia măsuri concrete în zona fiscal-bugetară, odată ce pandemia se va termina, iar măsurile temporare de relaxare fiscală acceptate de Comisia Europeană vor fi treptat eliminate.