Se afișează postările cu eticheta pwc romania. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta pwc romania. Afișați toate postările

61% dintre antreprenori au planuri de succesiune ... dar nu acum

Niciun comentariu

marți, martie 29, 2022

antreprenori

Generația actuală de antreprenori este mai puțin dispusă să renunțe la controlul companiilor în favoarea moștenitorilor lor, pe fondul pandemiei, îngreunând astfel formarea acestora ca noi lideri, reiese din sondajul NextGen Survey 2022 realizat de PwC la nivel global.

DeÈ™i 43% dintre membrii noii generaÈ›ii a afacerilor de familie (NextGen) spun că sunt mai implicaÈ›i în afaceri decât înainte de pandemie, doar 28% au arătat că li se încredinÈ›ează operaÈ›iuni interne importante pentru a le conduce, în scădere de la 48%, procentul înregistrat în ediÈ›ia din 2019 a sondajului. ÃŽn acest context, 45% consideră că este dificil să se afirme ca noi lideri sau membri ai consiliului de administraÈ›ie.  

”NextGen sunt mai implicaÈ›i în afaceri, dar provocarea este de a crea încredere între actuala È™i următoarea generaÈ›ie, acesta fiind momentul pentru a concretiza planurile de succesiune È™i pentru a defini competenÈ›ele de conducere necesare pentru a asigura creÈ™terea în viitor. Provocarea pentru NextGen este să demonstreze că sunt pregătiÈ›i să preia frâiele", a declarat George Ureche, Director È™i Liderul serviciilor pentru afaceri antreprenoriale, PwC România.
antrepeneori

Totuși 61% dintre respondenți spun că au un plan de succesiune, iar 39% dintre NextGen au fost implicați în dezvoltarea acestuia.

Domeniile în care NextGen declară că se implică activ în prezent includ realizarea strategiei de creștere a afacerii (59%), asigurarea că organizația oferă produsele și serviciile potrivite (50%) și adoptarea de noi tehnologii (44%).

Sondajul relevă È™i câteva diferenÈ›e notabile între generaÈ›ii. Ambele generaÈ›ii se concentrează pe creÈ™tere, dar doar jumătate din generaÈ›ia actuală consideră că afacerea lor are responsabilitatea de a lupta împotriva schimbărilor climatice È™i a consecinÈ›elor acestora, comparativ cu aproape trei sferturi dintre NextGen.  

Un procent la fel de ridicat de NextGen (76%) consideră că afacerea lor contribuie activ la comunitate, în comparaÈ›ie cu puÈ›in peste jumătate (54%) din generaÈ›ia actuală.  Procente similare, 42% dintre NextGen È™i 38% din generaÈ›ia actuală consideră că afacerea lor are capacități digitale puternice, dar o treime dintre NextGen spun că generaÈ›ia actuală nu înÈ›elege pe deplin oportunitățile È™i riscurile pentru digital în cadrul afacerii lor. 


Saga tichetelor cadou se apropie de final

Niciun comentariu

joi, martie 24, 2022

tichete cadou

După ce au tranÈ™at criteriile de acordare È™i impozitare a tichetelor cadou, la finalul anului trecut, legiuitorii au propus recent o soluÈ›ie pentru rezultatele controalelor întreprinse în ultimii trei ani în cazul tichetelor cadou, printr-un proiect de lege depus în parlament. 

Proiectul de lege  privind anularea unor obligaÈ›ii fiscale este similar celui adoptat în martie 2022 pentru a rezolva obligaÈ›iile fiscale stabilite în cazul diurnelor acordate de transportatori È™i propune soluÈ›ionarea situaÈ›iilor apărute în trecut ca urmare a interpretării legislaÈ›iei neclare în cadrul controalelor DirecÈ›iei Generale Antifraudă Fiscală È™i a inspecÈ›iilor fiscale care le-au urmat.

Astfel, este propusă anularea diferenÈ›elor de obligaÈ›ii fiscale principale, precum È™i accesorii, stabilite prin decizie de impunere, ca urmare a încadrării în categoria veniturilor din salarii a veniturilor din tichete cadou obÈ›inute de către persoanele fizice de la alte persoane decât angajatorii (inclusiv dacă predarea efectivă a acestora s-a realizat prin intermediul angajatorilor în numele partenerilor de afaceri), pentru perioadele anterioare datei de 31 decembrie 2020 inclusiv, È™i neachitate până la data intrării în vigoare a legii. 

În același timp, pentru contribuabilii care, la data intrării în vigoare a legii, au în derulare o inspecție fiscală/control, inspectorii nu încadrează în venituri din salarii și asimilate salariilor veniturile din tichete cadou acordate angajaților partenerilor de afaceri. Dacă s-a făcut reîncadrarea până la intrarea în vigoare a legii, fiind emisă decizia de impunere, iar contribuabilii au achitat obligațiile stabilite în plus, acestea vor fi restituite la cererea contribuabililor.

De unde necesitatea unui astfel de act normativ? 

Prin operaÈ›iunea ”Pandora”, începută în 2019, au fost lansate o serie de controale privind tichetele cadou acordate angajaÈ›ilor partenerilor de afaceri, fie direct, fie prin intermediul angajatorilor acestora. Din cauza neclarităților din legislaÈ›ia de la momentul respectiv, inspectorii au reclasificat aceste tichete cadou în venituri de natură salarială. 

Mai mult, situaÈ›ia s-a complicat atunci când s-a pus problema cui îi revine obligaÈ›ia de declarare È™i de plată a taxelor salariale impuse suplimentar: societății care le-a acordat sau angajatorului persoanelor fizice. Aceste discuÈ›ii au derivat atât din neclaritatea legislaÈ›iei fiscale, cât È™i din formatul declaraÈ›iilor 112, care nu permiteau plătitorului să declare astfel de venituri aÈ™a cum se intampla în prezent. 

Cu toate acestea, pe parcursul anilor 2019 - 2020 abordarea inspectorilor Antifraudă a fost să impună obligaÈ›iile suplimentare la nivelul plătitorului venitului, adică al societății care a acordat aceste tichete.ÃŽn unele cazuri controalele s-au oprit la nivelul DirecÈ›iei Generale de Antifraudă Fiscală, dar în altele au fost urmate de inspecÈ›ii fiscale, în mare parte nefinalizate.  

Incepand cu anul 2021, abordarea a început să se schimbe, astfel că au existat È™i situaÈ›ii în care inspectorii Antifrauda au impus obligaÈ›iile suplimentare la nivelul angajatorilor persoanelor beneficiare ale tichetelor cadou. 

Ca urmare a diverselor discuÈ›ii din trecut È™i a solicitărilor venite din partea mediului de afaceri de a clarifica situaÈ›ia tichetelor cadou acordate în cadrul unor campanii de promovare È™i marketing, altor categorii de beneficiari decât angajaÈ›ii proprii, începând cu anul 2021, au fost introduse clarificări în legislaÈ›ia fiscală privind obligaÈ›iile de declarare È™i de plată  pentru cazul specific al avantajelor salariale acordate de terÈ›i. 

ÃŽn decembrie anul trecut, OUG 130 a adus modificări importante atât de natură fiscală, prin eliminarea tichetelor cadou din categoria veniturilor din alte surse, cât È™i ale legii speciale, prin interdicÈ›ia de a acorda tichete cadou altor categorii de beneficiari decât angajaÈ›ii proprii. 

Prin urmare, situația tichetelor cadou a fost reglementată pentru perioadele viitoare în sensul limitării destinațiilor de acordare a tichetelor cadou strict la acțiuni sociale pentru angajații proprii, concomitent cu introducerea unei interdicții de utilizare în alte scopuri, însoțită de o sancțiune administrativă pentru utilizarea neconformă.

ÃŽnsă, problema trecutului a rămas deschisă pentru că în OUG 130 nu au fost preluate È™i prevederile legate de amnistie propuse de mediul de afaceri. 

Mulți dintre contribuabilii supuși controalelor privind acordarea tichetelor cadou se află în faza de contestare administrativă sau de atacare în instanță, astfel că intervenția legiuitorului prin adoptarea amnistiei fiscale ar debloca atât activitatea contribuabililor, cât și a autorităților administrative sau instanțelor de judecată sesizate.

Un articol Irina NuÈ›escu, Senior Manager PwC România.

Fuziunile și achizițiile au atins creșteri record la nivel global în 2021

Niciun comentariu

miercuri, ianuarie 26, 2022


Piața de fuziuni și achiziții la nivel global a încheiat 2021 cu creșteri record comparativ cu anul anterior, cu un plus de 57% în valoarea cumulată a tranzacțiilor și de 24% ca număr, depășind astfel 5,1 trilioane dolari și 62.000 de tranzacții, potrivit raportului PwC Global M&A Industry Trends 2022. Anul 2022 se anticipează că va fi la fel de intens, pe fondul numărului mare de tranzacții aflate în curs de pregătire, a lichidităților existente și a cererii crescute pentru business-uri cu un grad avansat de digitalizare sau care ajuta în procesul de digitalizare.

”PiaÈ›a de M&A din România a avut, de asemenea, un an 2021 foarte bun, depășind atât ca volum, cât È™i ca valoare cifrele raportate în anul anterior. Pentru acest an, estimăm continuarea trendului de creÈ™tere a tranzacÈ›iilor atât în număr, cât È™i în valoare, È™i vedem din ce în ce mai mulÈ›i antreprenori români care vor să-È™i extindă afacerile È™i au căpătat curaj să se uite la oportunități de investiÈ›ii pe alte pieÈ›e. Totodată, multe din fondurile de investiÈ›ii active pe piaÈ›a românească au strâns finanțări noi È™i au reconfirmat încrederea pe care o au în potenÈ›ialul de creÈ™tere al investitiilor lor față de alte pieÈ›e emergente din regiunea Europei Centrale È™i de Est”, a declarat Cornelia Bumbăcea, Partener Deals PwC România.

Fondurile de investiÈ›ii  au strâns sume record È™i intensifică activitatea

Fondurile de investiÈ›ii au încheiat 2021 cu un nivel record de fonduri disponibile de 2,3 miliarde dolari, cu 14% mai mult decât la începutul anului, existând astfel capital pentru tranzacÈ›ii noi care vor urma în 2022.  Aproape 40% din tranzacÈ›iile din 2021 au implicat un fond de investiÈ›ii, față de puÈ›in peste un sfert în ultimii cinci ani. DeÈ™i finanÈ›area este substanÈ›ială, vor exista presiuni tot mai mari asupra companiilor de portofoliu de a crea valoare într-un mediu concurenÈ›ial, în care finanțările bancare se fac cu dobânzi în creÈ™tere, multiplii sunt din ce în ce mai mari È™i există o serie de presiuni generate de politicile de mediu, sociale È™i guvernanță (ESG).

Digitalizarea este un factor generator de tranzacții în toate industriile și sectoarele de activitate

Raportul estimează că trecerea strategică la modele de afaceri digitale, inovatoare È™i disruptive va continua să stimuleze fuziunile È™i achiziÈ›iile între companii. De asemenea, revizuirea modelelor de business È™i a portofoliilor de companii vor declanÈ™a un val de exituri în toate industriile, pe măsură ce companiile caută să re-investească È™i să-È™i optimizeze afacerile pentru a fi pregatite pentru o creÈ™tere susÈ›inută. Factorii ESG vor influenÈ›a din ce în ce mai mult strategia  de fuziuni È™i achiziÈ›ii a oricărei companii pe parcursul anului 2022.

”Ne aÈ™teptăm ca în 2022 activitatea de M&A din România să crească È™i mai accentuat în sectoarele de energie, transport È™i logistică. ÃŽn top vor rămâne însă cu siguranță È™i sectoarele care au generat tranzacÈ›ii în ultimii doi ani: imobiliare, telecom È™i tehnologie, sănătate È™i servicii financiare, dar È™i producÈ›ie specializată. Optimismul este ridicat în ceea ce priveÈ™te anul 2022, provocările È™i eventualele piedici care ar putea încetini finalizarea unor tranzacÈ›ii  fiind ratele mai mari ale dobânzilor, inflaÈ›ia în creÈ™tere È™i reglementări mai stricte din toate punctele de vedere”, a spus George Ureche, Director È™i M&A Leader PwC România.

 


Trenduri pe industrii

Piețele de consum: Preferințele consumatorilor vor continua să fie un catalizator pentru activitatea de fuziuni și achiziții în 2022, pe măsură ce corporațiile și fondurile de investiții își refac portofoliile pentru a profita de tendințe precum "consumerismului responsabil", care creează cerere pentru produse, servicii și modele de afaceri complet noi.

Energie, utilități și resurse: ESG conduce strategiile în întreaga industrie. Fuziunile și achizițiile vor fi utilizate pentru a reechilibra portofoliile și pentru a urmări oportunități de creare de valoare în domeniile precum energia regenerabilă, captarea carbonului, stocarea bateriilor, hidrogenul, infrastructura de transport și alte tehnologii curate.

Servicii financiare: Concurența pentru un avantaj strategic pe piață continuă să alimenteze fuziunile și achizițiile, activitatea fiind condusă de tranzacții pentru tehnologie și inovare. Activele în dificultate din sectoarele bancar și de asigurări ar putea produce de asemenea un nou val de tranzacții.

Sănătate: Companiile farmaceutice caută să își optimizeze portofoliile pentru creștere prin tranzacții care să le ofere acces la noi tehnologii, cum ar fi ARNm și terapia celulară și genetică. Platformele de asistență medicală specializată, companiile de telemedicină, de tehnologie medicală și de date și analiză atrag interesul investitorilor.

Producția industrială și industria auto: Revizuirile strategice de portofoliu și ESG stimulează activitatea de fuziuni și achiziții, în special tranzacțiile care accelerează transformarea digitală, cum ar fi vehiculele electrice și autonome, bateriile și tehnologiile de încărcare sau materialele de ultimă generație.

Tehnologie, media și telecomunicații: Sectorul tehnologiei va continua să înregistreze niveluri de neegalat în materie de tranzacții și de valori ale acestora, deoarece companii din toate industriile caută să achiziționeze tehnologii cheie sau capacități digitale.


PwC România și Celonis sprijină procesul de transformare a funcției financiare și optimizare a proceselor de afaceri cu soluții de process mining

Niciun comentariu

vineri, noiembrie 26, 2021

pwc romania

PwC România se alătură alianței globale dintre PwC și Celonis, producător de software pe bază de AI, și va furniza companiilor locale soluții de process mining pentru transformarea funcției financiare, optimizarea, controlul și auditul proceselor de afaceri.

Process Mining permite o radiografiere a activităților realizate de angajaÈ›i în aplicaÈ›iile de business ale companiilor, astfel încât acestea să descopere mai uÈ™or ineficienÈ›ele, să identifice potenÈ›ialul de automatizare È™i de asemenea să le monitorizeze în timp real, pentru a asigura îmbunătățirea continuă È™i controlul lor. 

”Cu expertiza noastră È™i tehnologia Celonis vom putea ajuta companiile să-È™i optimizeze operaÈ›iunile obÈ›inând informaÈ›ii bazate pe fapte asupra proceselor de afaceri complexe. Astfel, companiile pot avea un control mai eficient al operaÈ›iunilor È™i pot să devină mai reziliente la perturbări”, a declarat Mircea Bozga, Partner Audit al riscului PwC România.

Domeniile de colaborare dintre PwC și Celonis sunt digitalizarea și îmbunătățirea proceselor de afaceri, prin identificarea oportunităților și asigurarea conformității, și transformarea funcției financiare pentru tranziția lor către o lume financiară digitală.

”De cele mai multe ori, companiile nu au o vedere clară asupra felului în care procesele de business sunt realizate în aplicaÈ›ii, iar iniÈ›iativele de optimizare, automatizare sau implementare a unei noi platforme se fac plecând de la date subiective. SoluÈ›iile de process mining oferă o imagine completă a fiecărui proces, pentru a identifica È™i elimina cauzele principale ale ineficienÈ›elor procesului”, a arătat Gabriel Voicilă, Partner Tehnologie PwC Romania.

Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Alianța PwC și Celonis la nivel global datează din 2017 și a creat valoare adăugată pentru companii din peste 40 de țări. Celonis este lider global în execution management și oferă companiilor o modalitate modernă de a-și derula procesele de afaceri în întregime pe baza datelor și informațiilor.


Cine a pierdut și cine a câștigat în industria auto în pandemie

Niciun comentariu

miercuri, octombrie 27, 2021

industria auto


Cauzele celei mai grave crize pentru industria auto din ultimul deceniu, produsă anul trecut, - lockdown, șomaj tehnic, probleme de aprovizionare - continuă să fie resimțite și să aducă alte provocări pentru anii următori.

Probabil cei mai afectaÈ›i din întregul ecosistem al industriei auto sunt furnizorii de componente care intraseră deja în 2020 cu scăderi ale veniturilor. DeÈ™i au pierdut o mare parte din vânzări din cauza coronavirusului, declinul a fost însă mai puÈ›in sever decât se temeau. Colacul de salvare au fost măsurile guvernamentale care, alături de experienÈ›a acumulată în criza financiară din 2007-2009, au ajutat industria să nu se prăbuÈ™ească È™i chiar să rămână profitabilă pe termen scurt. 

Vânzările furnizorilor auto la nivel global au scăzut cu 12% anul trecut, cei mai afectați au fost cei europeni

 Furnizorii de top au pierdut 12% din vânzările lor în 2020, iar comparaÈ›ia regională arată diferenÈ›e majore, cei care au pierdut cel mai mult fiind furnizorii europeni È™i americani, iar la polul opus cei asiatici, potrivit studiului “For a successful automotive supplier industry of tomorrow”, realizat recent de strategy&, departamentul de strategie globală din reÈ›eaua PwC. 

Astfel, furnizorii de componente auto din Europa, excluzându-i pe cei germani, au fost foarte afectaÈ›i de pandemie în 2020, vânzările lor scăzând cu 16,4%, la 134 miliarde euro, comparativ cu anul anterior. ÃŽn acelaÈ™i timp, companiile de profil din America au consemnat o reducere cu 16,8%, la 113 miliarde euro. 

Furnizorii din Asia au trecut mai bine prin criză, cu o scădere de doar 8% a vânzărilor și nu numai că și-au recâștigat, dar chiar și-au extins cotele de piață globale pe care le-au pierdut după 2010. Vânzările acestora au ajuns la 338 de miliarde de euro în 2020 și la o cotă de piață de 43%. Declinul a fost amortizat datorită disciplinei consecvente a costurilor din ultimii ani.

Beneficiind de o analiză separată în cadrul raportului, datorită cotei de piață globale mari, de 26%, furnizorii de componente auto din Germania au înregistrat o contracție a vânzărilor de 10,8%, sub cea a Europei, ajungând la o valoarea totală de 199 miliarde de euro.

Astfel, la o privire mai atentă, companiile asiatice, dar și cele germane s-au adaptat mai rapid noilor condiții de piață din timpul pandemiei.

În România, producția de componente auto este un sector important pentru industria și economia românească, cu afaceri cumulate de peste 13,5 miliarde euro la nivelul anului 2018 (conform ACAROM). Companiile prezente în România în acest domeniu au fost la fel de afectate de criză similar cu ceea ce se întâmplă la nivel global, înregistrând reduceri ale afacerilor, profiturilor, dar și ale numărului de angajați.

Importanța investițiilor în inovație și disciplina costurilor

Industria a acumulat capitaluri proprii semnificative după criza financiară din 2007-2009, în toate regiunile, însă din 2017 doar companiile asiatice au reuÈ™it să-È™i menÈ›ină ratele de capitaluri proprii. Astfel că apare o situaÈ›ie critică pentru industria furnizorilor din celelalte regiuni: în mijlocul procesului de transformare, scăderea vânzărilor indusă de coronavirus a redus rezervele de capitaluri proprii de care aveau nevoie pentru transformare. 

De aceea, disciplina costurilor este mai relevantă ca niciodată, pentru că impulsionează competitivitatea È™i cota de piață globală. Spre exemplu, din 2015 până în 2020, furnizorii asiatici au câștigat patru puncte procentuale la cota de piață globală, ajungând la 43%, în timp ce companiile germane două puncte procentuale, până la 26%. 

În pofida situației economice excepționale, furnizorii din toate regiunile au încercat să nu reducă cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare (R&D), pentru a-și asigura poziția și succesul în viitorul mobilității, marcat de tehnologie, reducerea emisiilor de carbon și reglementări.

Cea mai mare sumă pentru R&D dintre regiunile analizate, a fost alocată de  furnizorii germani, dealtfel singurii care au menÈ›inut constante aceste cheltuieli în 2020, în jurul valorii de 14,4 miliarde euro, față de 14,3 miliarde euro în 2019.

În schimb, în Europa aceste cheltuieli s-au redus de la 5,9 miliarde euro în 2019 la 5 miliarde euro anul trecut, în Asia de la 13,9 miliarde euro la 13 miliarde euro, iar în America de la 1,8 miliarde euro la 1,6 miliarde euro.

Potrivit datelor Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cheltuielile alocate pentru cercetare și dezvoltare, de doar 0,48% din PIB în 2019. România are potențialul de a atrage noi investiții în cercetare și dezvoltare, inclusiv în domeniul auto. Deși Codul fiscal include facilități care ar putea impulsiona aceste activități, lipsa legislației secundare și a normelor metodologice le fac inaplicabile. Având în vedere că investițiile în cercetare-dezvoltare și inovare sunt vitale în contextul transformărilor generate de noile tehnologii, elaborarea unei legislații adecvate stimulării acestora reprezintă o necesitate.

Pentru acest studiu, au fost analizați 100 de furnizorii internaționali de top din industria auto, care dețin o pondere de peste 50% din vânzările din sector. Analiza a inclus cifre - cheie din cadru raportărilor financiare ale furnizorilor, perioada examinată acoperind anii 2010-2020.

Un articol de Daniel Anghel, Partener È™i lider industria auto, PwC  România

Măsurile de încurajare a pieței imobiliare între creșterea plafonului de TVA și aplicarea unei pseudo cote reduse

Niciun comentariu

joi, octombrie 14, 2021



Deși poate fi o măsură binevenită pentru piața imobiliară și cumpărători, propunerea de a avea două cote de TVA pentru o singură tranzacție trebuie analizată și din perspectiva limitărilor politicii fiscale care decurg din legislația europeană. După cum este știut, impozitele indirecte sunt guvernate de directive europene care trebuie transpuse în legislația națională, precum și de regulamente europene care au aplicabilitate directă în legislația locală.

În aceste condiții, proiectul de lege votat recent de Senat prin care pot fi aplicate două cote de TVA diferite pentru aceeași tranzacție imobiliară excede limitele directivei europene în domeniul TVA, directivă care este obligatorie pentru statele membre și a cărei nerespectare atrage declanșarea unei proceduri de infringement în vederea alinierii legislației. Conform proiectului recent votat, pentru o singură tranzacție imobiliară se aplică cota redusă de 5% TVA până la valoarea de 450.000 de lei și cota standard de 19% asupra valorii care depășește 450.000 lei.

Majoritatea țărilor UE au cote reduse de TVA pentru anumite categorii de produse È™i servicii, în conformitate cu limitele impuse de Directiva de TVA. ÃŽn acest sens, cota standard, respectiv cota redusă se vor aplica ca procent din baza de impozitare adică asupra contrapartidei obÈ›inute pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate. Directiva de TVA nu prevede aplicarea diferenÈ›iată de cote de TVA pentru aceeaÈ™i tranzacÈ›ie în funcÈ›ie de un plafon valoric.   

România a introdus cota redusă de 5% de TVA pentru livrarea de locuinÈ›e ca parte a politicii sociale, conform limitelor permise de directivă. Astfel, cota redusă de 5% TVA se poate aplica, potrivit Codului fiscal, pentru „locuinÈ›ele care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreÈ™ti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășeÈ™te suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.”

Prin măsura propusă prin proiectul votat de Senat, toate vânzările de locuințe având caracteristicile precizate anterior se vor supune cotei reduse de 5% TVA până la valoarea de 450.000 lei, depășind sfera cotei reduse, așa cum este prevăzută în directivă întrucât nu se mai respectă criteriile de încadrare în politica socială care ar viza doar locuințe având anumite caracteristici de suprafață și valoare, destinație etc.

IniÈ›iatorii proiectului susÈ›in că modificarea se impune pentru că actuala modalitate de aplicare a cotei de TVA reduse de 5% creează dificultăți pe piaÈ›a imobiliară. „Mai mult, deÈ™i actualmente legea prevede posibilitatea aplicării unei cote reduse de 5% de TVA pentru livrarea locuinÈ›elor cu o suprafață utilă de maximum 120 mp, această posibilitate de a beneficia de o locuință de 120 mp pentru un preÈ› de 450.000 lei este utopică, mai ales în marile oraÈ™e”, arată autorii proiectului în expunerea de motive. 

Pe de altă parte, parlamentul a votat anul trecut un proiect de modificare a Codului Fiscal prin care plafonul până la care urma să se aplice cota redusă de TVA de 5% era majorat la 140.000 euro, o măsura compatibilă cu directiva de TVA, dar care a fost amânată până în anul 2022. Astfel, actualul proiect care prevede cele două cote de TVA pentru aceeași tranzacție imobiliară nici nu ar fi justificat atâta timp cât plafonul oricum este preconizat să fie mărit începând cu anul viitor.

Daniel Anghel, Partener, liderul serviciilor fiscale și juridice PwC România

PwC va investi 6 milioane dolari pentru dezvoltarea ESG, inclusiv România

Niciun comentariu

marți, septembrie 28, 2021


PwC Europa Centrală È™i de Est (ECE) va investi 6 milioane de dolari în următorii doi ani pentru a dezvolta serviciile dedicate politicilor de mediu, sustenabilitate È™i guvernanță (ESG), în cele 29 de state din regiune, inclusiv România, È™i va înfiinÈ›a un centru de excelență pentru a consilia clienÈ›ii cu privire la strategia È™i raportarea în acest domeniu. 

AnunÈ›ul a fost făcut cu ocazia evenimentului de lansare regională a noii strategii globale „The New Equation”, axată pe patru piloni: ESG, îmbunătățirea competenÈ›elor (upskilling), oameni È™i reducerea emisiilor de carbon.

”Pentru a reuÈ™i în actualul climat global, companiile trebuie să câștige încrederea părÈ›ilor interesate È™i să ofere rezultate susÈ›inute. Prin capabilitățile noastre din PwC ECE, asociate cu investiÈ›ii inteligente È™i angajament față de clienÈ›i È™i părÈ›ile interesate, putem contribui la consolidarea încrederii în societățile noastre È™i la crearea de soluÈ›ii durabile la provocările cu care ne confruntăm”, a declarat Nick Kós, CEO PwC ECE.
Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România și Moldova.


”Sub presiunea reglementărilor, a investitorilor È™i a societății, mediul de afaceri trebuie să demonstreze că poate crea valoare pe termen lung gestionând problemele ESG. ÃŽn acest context, companiile vor traversa în următoarea perioadă tranziÈ›ia către modele de operare eficiente, responsabile È™i transparente care necesită transformare, cerinÈ›e de conformare, raportare È™i implementare a tehnologiilor adecvate”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România È™i Moldova.

Investiții suplimentare în dezvoltarea oamenilor și a portofoliului de servicii

În același timp, PwC ECE va continua investițiile în consolidarea serviciilor pentru clienți: audit extins, transformare digitală, prevenirea criminalității financiare, cloud computing, robotică și automatizare.

Angajamentele suplimentare includ un program ambițios de îmbunătățire a competențelor digitale ale celor 12.000 de angajați din Europa Centrală și de Est până la sfârșitul anului fiscal 2022, precum și îndeplinirea angajamentului global de a atinge zero emisii de carbon până în 2030.

De asemenea, PwC ECE are în vedere extinderea programelor de voluntariat pro bono în întreaga regiune pentru a îmbunătăți competenÈ›ele digitale ale copiilor  È™i comunităților defavorizate. Compania are deja un program de educaÈ›ie în domeniul securității cibernetice în 5 țări din regiune care a fost iniÈ›iat de România È™i care urmează să fie extins în alte teritorii.

Compania va aloca peste 10 milioane dolari pentru dezvoltarea angajaÈ›ilor, pentru starea de bine È™i sănătatea acestora, inclusiv implementarea ”Flexible Friday”. Având în vedere tendinÈ›ele în schimbare a forÈ›ei de muncă È™i a impactului pandemiei asupra angajaÈ›ilor, PwC ECE a implementat oficial o politică de lucru hibridă în toată regiunea, aÈ™teptările fiind ca 40-60% din timpul de lucru să se desfășoare de la distanță pe termen lung.

PwC ECE cuprinde 29 de state, printre care Romania, Bulgaria, Polonia, Cehia, Ungaria, Croația, Slovenia, mai mult de 12.000 de angajați.


PwC România va avea din octombrie zece directori noi

Niciun comentariu

marți, septembrie 07, 2021


PwC România anunță că, începând cu 1 octombrie, promovează zece directori în cadrul serviciilor de Consultanță fiscală È™i juridică, Audit È™i Consultanță de Management. 

Alexandru Enea, Alexandru Gozun, Oana Stanciu și Andreea Bocioacă devin directori în practica de Consultanță pentru afaceri, Andreea Negruțiu director în Audit, Anca Macovei, Irina Marinescu, Monica Todose și Mihail Boian directori în cadrul serviciilor fiscale și juridice, iar Codruț Vasile director în echipa IT Global.

”ÃŽn numele întregii echipe PwC România È™i Moldova, le mulÈ›umesc tuturor pentru munca depusă È™i pentru contribuÈ›ia valoroasă. Sunt convins că vor face față cu succes acestor noi roluri È™i că împreună vom găsi soluÈ›ii pentru a sprijini mediul de afaceri într-un context economic È™i social foarte dinamic. ÃŽn acelaÈ™i timp, uitându-mă la cât de mulÈ›i colegi talentaÈ›i avem în echipă, sunt foarte încrezător în viitorul firmei noastre”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România È™i Moldova.

Alexandru Enea lucrează în domeniul consultanței de 14 ani, dintre care 12 ani în consultanță de management pentru mediul de afaceri din România și Europa Centrală și de Est (ECE). Este specializat în industria energetică, dar are o experiență importantă și în retail, FMCG, farma și servicii medicale.

Alexandru Gozun s-a alăturat echipei PwC Moldova în 2011 și s-a implicat activ în dezvoltarea și implementarea politicilor publice, inclusiv a celor relevante pentru procesul de integrare europeană a Moldovei. Este membru al Consiliului de Administrație al Camerei de Comerț Americane din Moldova (Amcham) și al Asociaţia Businessului European (EBA).



Andreea Bocioacă este expertă în tranzacții, având peste 14 ani de experiență. Este specializată în reorganizarea și restructurarea afacerilor (BRS) și-a petrecut ultimii 2 ani și jumătate la biroul PwC din Londra, unde și-a dezvoltat în continuare cunoștințele și rețeaua, fiind bine conectată cu practica globală de BRS. Este practician calificat în insolvență și este implicată în proiecte TS, evaluări și NPL.

Oana Stanciu are este 20 de ani de experiență atât în planificare strategică, cât și în implementarea schimbărilor strategice de afaceri în organizații complexe.

Senior strategist, cu accent pe Serviciile Financiare, Oana este pasionată de lucrul în organizații cu culturi colaborative și medii provocatoare.

Andreea NegruÈ›iu este specializată în domeniul asigurărilor, cu un background financiar solid. A făcut parte din numeroase proiecte în toate industriile serviciilor financiare. ÃŽn prezent, pe lângă audit, dezvoltă practica actuarială locală în cadrul PwC România, colaborând îndeaproape cu echipe actuariale cu experiență din reÈ›eaua PwC din Europa Centrală È™i de Est (ECE), extinzându-È™i rolul pe diverse proiecte de non-audit. 

Anca Macovei este specializată în taxe indirecte, având o experiență extinsă în jurisprudența română și europeană în acest domeniu. Are aproape zece ani de experiență în probleme de TVA, consilierea clienților din diverse industrii precum retail, IT, logistică, imobiliare, financiare și bancare, producție, auto și aeronautică.

Irina Marinescu are o experiență profesională de peste 16 ani, din care zece ani în PwC. Este specializată în domeniul Mobilității Globale, oferind consultanță companiilor multinaționale cu privire la chestiuni legate de impozitarea angajaților, inclusiv conformitatea cu impozitul pe venit, asigurări sociale internaționale, politicile de egalizare a impozitelor și conformitatea cu salariile globale.

Mihail Boian s-a alăturat PwC în 2010 și a dezvoltat o expertiză extinsă care acoperă diverse taxe și impozite, dar și probleme de drept public și civil, conducând una dintre echipele de litigii fiscale ale firmei de avocatură D&B david și Baias, în cadrul căreia este partener. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității din București, are un master în fiscalitate și este membru al Baroului București din 2009.

Monica Todose are peste 13 ani de experiență în domeniul taxării, cu accent principal pe preÈ›urile de transfer. ÃŽn perioada 2007 - 2018,  a fost Director al DirecÈ›iei PreÈ›uri de Transfer È™i SoluÈ›ii Fiscale din cadrul ANAF, coordonând toate activitățile legate de emiterea de acorduri de preÈ› în avans, decizii fiscale, precum È™i iniÈ›iativele pentru rezolvarea sau prevenirea dublei impuneri pentru contribuabilii români.

Codruț Vasile s-a alăturat PwC România în 2009 ca Junior Consultant. În 2012 a devenit responsabil pentru dezvoltarea aplicațiilor și managementul inovației în PwC ECE, ocupându-se de multe proiecte legate de raționalizarea, transformarea și automatizarea proceselor de afaceri și a platformelor asociate. Începând cu 1 noiembrie 2020 a fost numit Chief Technology Officer pentru PwC ECE.


Analiza PwC România: Creșterea economică, datoria publică și taxele

Niciun comentariu

vineri, august 27, 2021

Creșterea economică, datoria publică și taxele au ajuns în atenția analiștilor financiari. Expertul Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică la PwC România ne explică de ce se tem liderii de companii și cum au ajuns să plaseze sistemul fiscal în topul priorităților pentru guvern.

Deloc suprinzător, dacă ne uităm la previziunile făcute la începutul acestui an, economia românească È™i-a revenit după prăbuÈ™irea din primăvara anului trecut È™i are È™anse să ajungă la un plus de peste 7% în 2021. Spun deloc surprinzător pentru că percepÈ›ia mediului de afaceri era pozitivă încă din primele luni ale anului când sondajul nostru PwC CEO Survey a observat că optimismul liderilor de companii a atins un nivel record pentru ultimul deceniu. ÃŽnsă tot ei au exprimat È™i o serie de temeri. Principala îngrijorare este că majorarea datoriei publice - inclusiv pe fondul măsurilor de sprijin luate în pandemie - ar putea atrage schimbări în politica fiscală. Practic, mediul de afaceri nu exclude majorarea taxelor, chiar dacă s-au dat multe asigurări că nu există nicio astfel intenÈ›ie. 

Ponderea celor care prevăd modificări fiscale (77%) este mai mare decât a celor care cred că economia va avea o evoluÈ›ie bună (60%), iar motivul menÈ›ionat de directorii din companii - majorarea datoriei publice - este justificat atâta timp cât creÈ™terea acesteia a fost galopantă în ultimii doi ani, urcând de la 35% din PIB în 2019, la 50% în iulie 2021. Statul s-a împrumutat mult în ultima vreme, atât pentru a susÈ›ine economia în contextul crizei sanitare, dar mai ales pentru a finanÈ›a cheltuielile curente È™i de investiÈ›ii prevăzute prin legea bugetară. ÃŽn fapt nevoia de finanÈ›are pentru măsuri de sprijin (amânarea plății taxelor, facilități fiscale temporare etc) nu a fost foarte mare în România, ci în jurul a 2-3 procente din PIB, după cum arată datele FMI, care plasează România pe ultimul loc în UE la acest capitol. 

În UE, guvernele au alocat procente însemnate din PIB pentru a ajuta economiile, situație care s-a reflectat într-o creștere abruptă a deficitelor. Așa s-a ajuns ca deficitul public general agregat la nivelul UE să crească la aproximativ 7% din PIB anul trecut. Odată cu revenirea economică și eliminarea treptată a măsurilor impuse de criza sanitară, deficitele se vor diminua în statele membre, cu perspectiva ca media în Uniune să coboare anul viitor spre 4% din PIB. Implicit, în acest context, raportul datoriei publice în PIB la nivelul UE va atinge un nou vârf în 2021.

Spre deosebire de alte state membre, România a intrat în 2020 deja cu un deficit bugetar care creÈ™tea accelerat, ca urmare a unor cheltuieli bugetare rigide - cu personalul È™i pensiile - de circa 80% din totalul cheltuielilor bugetare. ÃŽn timp ce cheltuielile au fost majorate de la un an la altul, veniturile au rămas pe loc, ba chiar s-au diminuat uÈ™or. 

Cel mai recent raport european ”Taxation trends in EU 2021” arată că România colectează 26% din PIB din taxe È™i contribuÈ›ii sociale, fiind pe penultimul loc în UE, unde media este spre 40% din PIB. Acum È›inta guvernului este să coboare deficitul la 2,9% din PIB până în 2024. AÈ™adar ar urma câțiva ani de consolidare fiscală atât în zona cheltuielilor, cât È™i a veniturilor. Desigur, creÈ™terea taxelor nu este iminentă. ÃŽn actualul context, având în vedere că avem o situaÈ›ie sanitară încă incertă, ar fi complet nepotrivită o asemenea decizie, dar pe termen mai lung nu poate fi exclusă. Astfel ajungem din nou la discuÈ›ia despre sistemul de taxare din România È™i la problemele vechi de colectare a taxelor, iar mediul de afaceri È™tie că o creÈ™tere economică sustenabilă, sănătoasă nu se poate face doar pe baza consumului care atrage noi împrumuturi È™i majorarea datoriei. 

În sondajul nostru, liderii de companii au spus că prioritatea numărul 1 pentru guvern este crearea unui sistem fiscal eficient. Această prioritate a surclasat chiar și cerința de a îmbunătăți infrastructura, cerință care de mulți ani a fost în topul așteptărilor pe care mediul de afaceri le are de la autorități. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernul și-a asumat că va elimina lacunele și distorsiunile din Codul fiscal pentru a identifica zone din care să obțină mai multe venituri bugetare. Consolidarea fiscală ar însemna, așadar, creșterea încasărilor bugetare datorită unui sistem de taxare care cuprinde mai mulți contribuabili decât până acum și, implicit, mai multă echitate între aceștia. Realitatea este că slaba colectare, pe lângă cauzele deja mult dezbătute - informatizarea și reforma ANAF, exceptări de la plată pentru diverse categorii, evaziune și fraudă -, mai are o cauză, mai puțin analizată pentru că ține de structura economiei: prea puțini contribuabili. De exemplu, din cele 1,2 milioane de persoane juridice active fiscal, conform datelor ANAF, circa 120 mii sunt plătitoare pe impozit pe profit ceea ce nu înseamnă automat că varsă sume la buget, pentru că unele dintre ele înregistrează pierderi.

Deci marea majoritate a firmelor sunt microîntreprinderi. ÃŽn aceste condiÈ›ii, exceptările care s-au dat înainte de pandemie, fie că a fost vorba de impozitul pe profit, pe venit, de contribuÈ›ii sociale ori TVA au È™ubrezit È™i mai mult încasările bugetului fără a crea acel sistem fiscal eficient pe care mediul de afaceri îl considera prioritar. Concluzionând, vedem că mediul de afaceri a atins un anumit grad de maturitate È™i înÈ›elege că, fără un sistem fiscal eficient care include atât legislaÈ›ia fiscală, cât È™i bugetul, nu va avea loc o creÈ™tere economică reală.  O astfel de abordare pune o presiune pozitivă pe guvern care va fi nevoit anul viitor să ia măsuri concrete în zona fiscal-bugetară, odată ce pandemia se va termina, iar măsurile temporare de relaxare fiscală acceptate de Comisia Europeană vor fi treptat eliminate.


Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo