demență

Doriți să vă reduceți riscul de demență? Setați un contor de pași și începeți să vă numărați pașii – veți avea nevoie de între 3.800 și 9.800 în fiecare zi pentru a vă reduce riscul de declin mental, potrivit unui nou studiu.

Persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani care au făcut 9.826 de pași pe zi au avut cu 50% mai puține șanse de a dezvolta demență în decurs de șapte ani, arată studiul. Mai mult, oamenii care au mers cu „scop” – cu un ritm de peste 40 de pași pe minut – și-au putut reduce riscul de demență cu 57% cu doar 6.315 de pași pe zi.

Studiul a constatat că chiar și oamenii care au mers aproximativ 3.800 de pași pe zi, cu orice viteză, își reduc riscul de demență cu 25%.

Dar a existat un rezultat și mai interesant îngropat în studiu, potrivit unui editorial intitulat „Este 112 noul 10.000?” publicat marți în JAMA Neurology.

Cea mai mare reducere a riscului de demență – 62% – a fost obținută de persoanele care au mers într-un ritm foarte alert de 112 pași pe minut timp de 30 de minute pe zi, arată studiul. Cercetările anterioare au etichetat 100 de pași pe minut drept un nivel de intensitate „vip” sau moderat.

Editorialul a susținut că persoanele care doresc să își reducă riscul de demență se concentrează pe ritmul lor de mers pe distanța pe care o parcurg.

Nu aveți un contor de pași? Puteți număra numărul de pași pe care îi faceți în 10 secunde și apoi îl înmulțiți cu șase – sau numărul de pași pe care îi faceți în șase secunde și îl înmulțiți cu 10. Oricum funcționează. Dar amintiți-vă, pașii tuturor nu au aceeași lungime și nici nu există un nivel de fitness similar. Ceea ce ar putea fi un ritm alert pentru un bărbat de 40 de ani s-ar putea să nu fie sustenabil pentru un bărbat de 70 de ani.

Studiul, publicat în JAMA Neurology, a analizat date de la peste 78.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 79 de ani care purtau accelerometre la încheietura mâinii. Cercetătorii au numărat numărul total de pași ai fiecărei persoane pe zi, apoi i-au împărțit în două categorii: mai puțin de 40 de pași pe minut - care este mai mult sedentarism, ca atunci când mergi dintr-o cameră în cameră - și mai mult de 40 de pași pe minut, sau așa-numitul mers „intenționat”. Cercetătorii au analizat, de asemenea, performanții de vârf - cei care au făcut cei mai mulți pași în decurs de 30 de minute pe parcursul unei zile (deși acele 30 de minute nu trebuiau să apară pe aceeași plimbare).

Cercetătorii au comparat apoi pașii acelei persoane cu diagnosticul lor de demență de orice tip șapte ani mai târziu. După ce au controlat vârsta, etnia, educația, sexul, statutul socio-emoțional și câte zile au purtat un accelerometru, cercetătorii au luat în considerare, de asemenea, variabile ale stilului de viață, cum ar fi dieta necorespunzătoare, fumatul, consumul de alcool, consumul de medicamente, problemele de somn și antecedentele cardiovasculare. 

Într-adevăr, cercetări recente publicate în iulie au descoperit că multe activități de petrecere a timpului liber, cum ar fi treburile casnice, exercițiile fizice, cursurile de educație pentru adulți și vizitele cu familia și prietenii, au afectat riscul de demență la persoanele de vârstă mijlocie.

Cercetătorii au descoperit că adulții care erau foarte implicați în activități fizice, cum ar fi exercițiile fizice frecvente, aveau un risc cu 35% mai mic de a dezvolta demență, comparativ cu persoanele care erau cel mai puțin implicate în aceste activități.

Efectuarea regulată a treburilor casnice a redus riscul cu 21%, în timp ce vizitele zilnice cu familia și prietenii au redus riscul de demență cu 15%, în comparație cu persoanele care erau mai puțin implicate.

Toți cei din studiu au beneficiat de efectul protector al activităților fizice și mentale, indiferent dacă aveau sau nu antecedente familiale de demență, au descoperit cercetătorii.

Un alt studiu publicat în ianuarie a constatat că exercițiile fizice pot încetini demența la persoanele în vârstă active al căror creier prezenta deja semne de plăgi, încurcături și alte semne distinctive ale bolii Alzheimer și ale altor boli cognitive.

Acest studiu a constatat că exercițiile fizice măresc nivelurile unei proteine cunoscute pentru a întări comunicarea dintre celulele creierului prin intermediul sinapselor, care poate fi un factor cheie în menținerea demenței la distanță.