Pe buzele multor in ultima vreme s-a aflat un eveniment mediatic care anul asta a decis sa ne sara, pentru ca oricum nu valoram nici doi bani.

Desi nu mai este de mult ceea ce isi dorea sa fie, concursul Eurovision reuseste sa starneasca pasiuni si dispute ample, cu toate ca el ar fi trebuit sa se rezume doar la muzica.

Un articol extrem de vehement, pe alocuri porcos, scris in revista de satira Kamikaze, a reusit insa sa spuna adevarul despre acest concurs. Eurovision a devenit in ultimii ani un loc de dispute politice, in loc sa se  axeze pe promovarea muzicii.

Anul asta ne simteam frustrati ca EBU a decis sa ne excluda din competitie pentru ca avem niste datorii de vreo 12 milioane de euro. Daca as fi fost in pielea lor, as fi facut la fel, cu toate ca asociatia a jucat putin cam smechereste si a incercat un soi de santaj. Incorect a fost din partea EBU sa ne lase sa platim taxa de participare, sa organizam selectia nationala si apoi cu o saptamana inainte de repetitii sa decida exluderea noastra.

Despre melodia ce avea sa ne reprezinte la concurs nu aveam tocmai cele mai bune opinii. Tema acesteia, ca si cea care a reusit sa isi adjudece titlul anul acesta, era una tot cu accente politice, 

Si chiar daca nu am avut posibilitatea de a urmari finala Eurovision pe vre-un canal romanesc, cei pasionati de concurs au putut sa se uite la Rai 1 sau Duna, noroc cu strainii. Pentru cei mai familiarizati cu tehnologia, Eurovision a putut fi urmarit LIVE in format HD pe Youtube, in stream original in engleza, fara comentarii si traduceri incomplete si enervante. 

Urmarind finala am reusit sa vad un concurs extrem de strans, cu artisti din ce in ce mai bine pregatiti, show-uri interesante si o competitie acerba. Recunosc din start insa ca nu reuseam sa imi imaginez un Eurovision care sa se tina la anul in AUSTRALIA. De fapt eram ferm convins ca acest lucru nu se va intampla iar convingerile mele urmau sa fie confirmate. Acelasi lucru l-a spus si reprezentanta australiana care conducea detasat la finalul votului juriilor de specialitate din cele 42 de tari participante de anul acesta. 

Anul asta a reprezentat unul cu schimbari majore: sistemul de desemnare a castigatorilor a fost modificat major, finala a fost transmisa in SUA si China iar Australienii au fost favoriti detasati. Daca mai punem si recitalul lui Justin Timberlake, atunci eu zic ca mai avem putin si transformam concursul intr-un eveniment global.

Din pacate insa, lupul isi schimba pielea dar naravul ba. De cativa ani incoace Eurovisionul s-a transformat intr-o batalie politica intre vestici si estici. Conflictul dintre Rusia si Ucraina a fost evident si in acest concurs: in editiile trecute am avut parte de fluieraturi si huiduieli iar anul asta avem cantece cu mesaje politice. Piesa castigatoare este una cu dedicatie de la ucranienii catre rusi iar faptul ca a fost declarata castigatoare e cu atat mai greu de digerat.

Nu mai conteaza de fapt ca unii dintre noi asteptam sa descoperim muzica buna, pentru ca in concursul asta acum se castiga pe interese, mesaje politice sau aparitii tipatoare. Nu merita sa mai credem ca am castiga vreodata, pentru ca oricum nu avem cu ce sa ne ducem acolo.


Pana una alta, Ovidiu Anton, reprezentatul Romaniei, exclus din competitie, a tinut sa ne cante pe scena Romanii au Talent, de la PRO TV, opinia personala fiind insa ca lumea s-a agitat degeaba, ca oricum nu realizam mare lucru.