Cum poate contribui România la efortul de a opri încălzirea globală la 1.5°C

Ambasada Sustenabilității în România (ASR) anunță că următorii 7 ani sunt esențiali pentru viitorul  Pământului. Astfel, cu ocazia Zilei Sustenabilității în România, ASR lansează un apel la CONȘTIENTIZARE și ACȚIUNE COMUNĂ pentru a combate schimbările climatice, care, alături de pierderea biodiversității și poluarea, reprezintă unul dintre factorii ce cauzează tripla criză planetară cu care omenirea se confruntă în prezent.  

Potrivit cronometrului climatic disponibil pe site-ul www.ziuasustenabilității.ro, la ratele actuale de emisii  de gaze cu efect de seră (GES), suntem la mai puțin de șapte ani din „bugetul de carbon” global, ceea ce  oferă două treimi șanse de a rămâne sub pragul critic de 1,5°C de încălzire globală. Peste acest punct critic, schimbările climatice vor fi inevitabile și imprevizibile.  

„Ziua Sustenabilității în România este despre schimbare. Avem nevoie să ne schimbăm modul de a trăi și  de a folosi produse și servicii. Companiile responsabile și Uniunea Europeană accelerează tranziția către  modelul economic care ne va ajuta să trăim într-un mediu sănătos, o societate echitabilă și prosperă.  Pentru a susține aceste eforturi, este nevoie ca noi, consumatorii, să alegem produsele și serviciile, fiind  atenți și la impactul pe care acestea le au asupra mediului și, implicit, asupra sănătății noastre. Dincolo de  eforturile organizațiilor, atâta timp cât nu există cerere, nu va apărea nici oferta. Cumulate, alegerile  noastre individuale mai sustenabile au puterea de a remodela lumea în care trăim și pe care o vom lăsa  moștenire generațiilor viitoare. 27 octombrie este ziua în care discutăm. În tot restul anului, acționăm,”  a declarat Dragoș Tuță, Președinte și Fondator Ambasada Sustenabilității în România.  

„Asigurarea sustenabilității pentru zonele rurale din România presupune un efort constant și unitar al  tuturor factorilor de decizie, de la nivel național, dar și european, fiind un obiectiv, un principiu deosebit  de important ce trebuie luat în calcul și aplicat în fiecare domeniu de activitate. Astfel, atunci când luăm  în considerare orice tip de dezvoltare, fie că vorbim de dezvoltare socială, economică sau de mediu, trebuie  să ținem cont de efectele pe termen lung, astfel încât să nu punem în pericol bunăstarea generațiilor  viitoare prin acțiunile desfășurate în prezent. Mai mult, în zonele rurale din România există numeroase oportunități de dezvoltare, însă în acest proces de dezvoltare nu trebuie să uităm de valorile creștine și tradiționale, ce trebuie conservate și transmise generațiilor viitoare,  altfel riscând să ne pierdem identitatea”- a precizat Emil DRĂGHICI, președințele Asociației Comunelor  din România, partener instituțional al ediției Ziua Sustenabilității din acest an. 

„Noi, Lidl, vedem sustenabilitatea ca pe responsabilitatea de a răspunde astăzi la întrebările de mâine.  Protejarea climei, alături de protejarea biodiversității și a resurselor sunt subiecte foarte importante  pentru noi, în contextul în care schimbările climatice pun în pericol întreaga Planetă. De aceea, ne-am  propus să ne aducem contribuția la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Prin aderarea, prin  intermediul Grupului Schwarz din care facem parte, la Inițiativa Obiectivelor Bazate pe Știință (Science  Based Targets initiative - SBTi) ne-am angajat să adoptăm o serie de măsuri. Dacă este să ne oprim la un  singur exemplu, putem vorbi despre operarea unor magazine prietenoase cu mediul – magazinele Lidl din  țară dispun de sisteme de iluminare cu LED, o tehnologie eficientă din punct de vedere energetic, precum  și de sisteme de recuperare a căldurii integrate în instalațiile de climatizare. Printre cele mai importante  măsuri pe care le luăm în domeniul protejării climei se numără dezvoltarea continuă a unui sortiment  sustenabil de produse – astfel, ne extindem constant gama de produse neutre din punct de vedere climatic,  sub mărcile noastre proprii, precum Vemondo, W5 Eco sau Cien Nature. Suntem conștienți că faptele  concrete sunt cele care contează, așadar dorim ca astăzi, de Ziua Sustenabilității, o inițiativă a Ambasadei  Sustenabilității, să subliniem încă o dată angajamentul nostru ferm de a acționa și în continuare pentru un  viitor mai bun”, a spus Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR Lidl România. 

Schimbările climatice se manifestă deja (secete, incendii, inundații, deficit de resurse și pierderi de specii,  printre altele), evoluția lor fiind rapidă, acestea generând pierderi de vieți omenești și pagube materiale  majore. De exemplu, schimbările climatice afectează și dezvoltarea economică a țărilor: conform datelor  Agenției Europene de Mediu (EEA), pentru statele membre UE, pierderile economice totale generate de  evenimentele climatice au fost de până la 520 miliarde euro, în perioada 1980-2020. 

La nivel mondial, până la 3,6 miliarde de oameni trăiesc în medii extrem de vulnerabile la schimbările  climatice, iar în medie peste 20 de milioane de persoane își părăsesc locuințele și se mută în alte zone din  țările lor în fiecare an, conform Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați. De asemenea, dacă  încălzirea globală continuă fără măsuri de adaptare, Grupul interguvernamental de experți în evoluția  climei (IPCC), estimează că încă 183 de milioane de oameni vor fi afectați de subnutriție până în 2050. 

Cum resimțim schimbările climatice în România? 

Impactul creșterii temperaturilor, una dintre principalele modificări la nivel climatic, se manifestă prin  dezastre ecologice, precum valuri de căldură excesivă. Aceste fenomene sunt prezente și în România  unde, în luna iulie din 2022, a fost înregistrat recordul absolut de temperatură: 44,5°C. Mai mult, lipsa  ploilor a dus la calamitarea a 65.000 hectare cu grâu, porumb și floarea soarelui, în Iași, zona Moldovei  fiind cea afectată de arșiță, înregistrând cele mai puține ploi din istorie. 

Asistăm și la un proces accelerat de deșertificare, în special în zonele de sud și est ale țării, din cauza lipsei  ploilor. În acest moment, zona numită „Sahara României” se întinde deja pe cel puțin 100.000 de hectare  din Dolj, adică 6% din suprafața județului. Și zonele tradițional cu zăpădă sunt afectate de schimbările  climatice. În anumite regiuni se estimează reduceri de până la 80% a grosimii stratului de zăpadă către  finalul acestui secol, adică mai puțină zăpadă naturală, ceea ce va afecta turismul hibernal în România, cu  impact negativ direct asupra economiei locale.  

„Schimbările în evoluţia condiţiilor climatice din România nu sunt o excepţie, ci o certitudine. În ultimii ani,  am avut abateri termice ale temperaturii medii anuale a aerului mai mari de 1,5 °C, ţinta Acordului de la  Paris. Perioada 2011-2021 reprezintă cea mai caldă perioada de 10 ani consecutivi, din istoria  măsurătorilor meteorologice în țara noastră. Dacă nu implementăm măsuri specifice de adaptare la  schimbările climatice ca să ajungem la neutralitate climatică în 2050, cu siguranţă efectele asupra  anumitor sectoare pot fi ireversibile. Frecventa și intensitatea fenomenelor meteorologice periculoase este  una semnificativă, în ultimii 4 ani numărul avertizărilor meteo de tip nowcast de cod rosu, în special în sezonul cald fiind, în creștere de la un an la altul. Măsurile operaționale de reducere a impactului  schimbărilor climatice trebuie să determine minimizarea efectelor în fiecare sector socio-economic. Este  importantă implicarea fiecăruia dintre noi, de la decizie până la practică. „Încă mai avem timp” poate fi  motto-ul care să ne conducă pe fiecare să fim mai prietenoși cu mediul, a menționat Dr. Elena Mateescu,  Director General, Administrația Națională de Meteorologie, partener instituțional al ediției Ziua  Sustenabilității din acest an.  

Cum putem încetini cronometrul climatic 

Dovezile științifice sunt clare, ne confruntăm cu o urgență climatică: emisiile de gaze cu efect de seră  rezultate din activitatea umană, provoacă schimbarea climatului nostru și își pun amprenta în mod vizibil  și asupra sănătății oamenilor. Suntem într-o cursă contra cronometru pentru planeta Pământ, de aceea  avem nevoie de un efort comun sincronizat al tuturor actorilor din societate (cetățeni, companii, ONG uri și autorități). 

În acest context, site-ul Ziuasustenabilitatii reunește o serie de soluții pe care orice actor din  societate le poate implementa pentru a-și reduce amprenta de carbon și încetini astfel cronometrul  climatic: consum responsabil de resurse (de la apă până la mâncare), tranziția la economie circulară,  investiții în energie verde, dezvoltarea de lanțuri valorice verzi în mediul privat, creșterea procentului de  achiziții publice verzi, prioritizarea și susținerea investițiilor în sectorul de cercetare dedicat soluțiilor  bazate pe natură, creșterea procentului de credite verzi pentru susținerea tranziției la afaceri cu emisii  scăzute de carbon etc. De asemenea, tot pe site-ul campaniei, există o secțiune dedicată argumentelor  științifice ce confirmă urgența climatică, dar și o secțiune ce explică schimările climatice pe înțelesul  tuturor, dezvoltată în parteneriat cu rețeaua de cercetători de la InfoClima.