booster janssen

Nu știu câti dintre voi, chiar și cei care au încă încredere în stiința, medicină și lucruri reale mai aveți răbdarea necesară cu statul, Organizația mondială a sănătații și coordonatori de campanii de vaccinare. Eu unul mi-am pierdut-o și am simțit nevoia să primesc lămuriri de la cineva calificat la o serie de întrebări.

Mai întâi aș vrea să explic contextul:

- Atât eu cât și marea majoritate a membrilor familiei mele am trecut prin infectarea cu COVID-19, carantinare etc. Eu am fost în al doilea val, tata, persoană în grupă de risc, în valul 3. Eu am luat virusul înainte să existe vaccin, tata la 3 luni de la începerea campaniei de vaccinare.

- in urmă cu puțin peste 6 luni am reușit să ne și vaccinăm, cu Jansen (adica monodoza de la Johnson & Johnson)

Acum, citesc azi o știre de la Hotnews cum că Valeriu Gheorghiță a ieșit și a spus azi că:

Termenul minim pentru administrarea dozei booster de vaccin anti-COVID va fi devansat de la 6 la 4 luni în România. Recomandarea fermă a CNCAV este de a se administra un vaccin pe bază de ARN mesager la doza booster, deoarece efectul vaccinurilor ARN la booster este mai bun, a afirmat Valeriu Gheorghiță.

Pentru a nu înțelege cumva că e vorba de o obligație, toți cei care s-au vaccinat cu o doza sau două, puteau face o doza de booster la 6 luni de la schema completă inițială. Din 17 ianuarie, dacă au trecut 4 luni de la prima schemă completă poți să faci o nouă doză.

Mai țineți minte la începutul campaniei de vaccinare cât de grave erau prezentate cazurile când cineva se vaccina cu doze diferite de vaccin ? Ei bine, la șase luni distanță, nu doar că nu mai e nici o problemă, ci chiar ți se spune să faci un vaccin diferit față de cel cu care ai fost imunizat inițial. Pentru că mi se pare extrem de bulversant modul de comunicare le-am cerut celor de la RO Vaccinare, adică platforma oficială a guvernului, să îmi răspundă de ce înainte era grav să te imunizezi cu vaccinuri diferite și acum nu.

Într-un raspuns robotic, nu am primit decât o explicație pe care o citisem deja pe pagina oficială:

Pentru persoanele care au efectuat schema primară cu vaccinul Johnson&Johnson, se recomandă ferm efectuarea dozei de rapel cu unul din produsele pe bază de ARN Messager (Comirnaty/Pfizer BioNTech sau Spikevax/Moderna). Opțional, la cerere, beneficiarii vaccinați cu acest tip de produs pot efectua doza de rapel tot cu vaccinul Johnson&Johnson.

Reamintim că doza de rapel are recomandare fermă de a se efectua doar cu vaccinuri pe bază de ARNm (Comirnaty/Pfizer BioNTech, Spikevax/Moderna) tuturor persoanelor pentru care schema completă de vaccinare a fost finalizată în urmă cu cel puțin 6 luni.

Vaccinarea nu este obligatorie

Evident nu am primit nici un răspuns legat de implicațiile vaccinării cu doze de vaccin ce folosesc tehnologii diferite și nici care ar fi recomandările pentru dozele de booster recomandate celor care au trecut prin boala și s-au și vaccinat.

In schimb cei de la RO Vaccinare mi-au zis să citesc pagina asta cu informatii mai mult decăt insuficiente legate de implicatiile pentru organism, ci doar cu recomandări despre cum se administrează doza booster pentru cei vaccinați cu Janssen (vaccinul de la Johnson & Johnson).

Recomandările astea ferme par că se bazeaza pe niste studii ale Agentiei Europene a Medicamentului.

Reglementările menționate anterior se bazează pe studiile de siguranță și recomandările EMA care arată faptul că răspunsul imun rămâne maximal pentru beneficiari în cazul administrării dozei înjumătățite, iar frecvența reacțiilor adverse cunoscute/reactigenitatea este diminuată. - se arată pe pa pagina celor de la RO VACCINARE

Ce nu se prea promoveaza prin media in general este ca imunizarea cu o nouă doza de vaccin, una booster, care ar trebui sa fie de alt tip, sau altfel zis, administrarea dozei de rapel a vaccinului COVID-19 se recomandă ferm următoarelor grupe populaționale:

➢ persoane cu risc mare de expunere (personal medico-sanitar și social, personal din educație);

➢ persoane considerate vulnerabile (persoane cu vârsta peste 65 de ani și persoane cu boli cronice indiferent de vârstă).

Deci, nu toată lumea ar trebui să se panicheze cu privire la dozele de booster.

Dar, întrebarea mea nu a primit de la RO Vaccinare vre-un răspuns clar.. care este recomandarea oficială cu privire la dozele de rapel pentru cei vaccinați cu Johnson & Johnson si care au si trecut prin boală.

Răspunsul a fost unul hilar, ignorând complet realitatea zilelor noastre. Pe scurt, cei de la RO Vaccinare mi-au zis să întreb medicul de familie dacă să fac o doză booster,

Nu că aș avea eu ceva cu medicii de familie, dar eu am ales să îmi schimb medicul de familie tocmai pentru că atunci când am avut nevoie să știu dacă să fac sau nu vaccin și ce vaccin ar fi recomandat... nici măcar nu am putut lua legătura cu el, pentru că nu mi-a răspuns.

Deci, multumesc pentru nimic și pentru incapacitatea de a răspunde unor întrebari relevante. 

Singura lămurire care stă scrisa pe site-ul RO VACCINARE sunt niște trimiteri catre site-ul Agentiei Europene a Medicamentului, care ar fi dat niște recomandări.

Și ce să vezi: Agenția Europeană are un site unde publică și ea niște actualizări. Pe 15 decembrie 2021, EMA publică articolul: COVID-19 Vaccine Janssen: EMA recommendation on booster dose (trd. Vaccinul COVID-19 Janssen: Recomandările EMA legate de doza booster) - il citești aici.

Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP) al EMA a concluzionat că o doză de rapel de vaccin COVID-19 Janssen poate fi luată în considerare la cel puțin două luni după prima doză la persoanele cu vârsta de 18 ani și peste.

Recomandarea urmează date care arată că o doză de rapel de vaccin COVID-19 Janssen administrată la cel puțin două luni după prima doză la adulți a dus la o creștere a anticorpilor împotriva SARS-CoV-2 (virusul care provoacă COVID-19). Riscul de tromboză în combinație cu trombocitopenie (TTS) sau alte reacții adverse foarte rare după un rapel nu este cunoscut și este monitorizat cu atenție.

De asemenea, CHMP a concluzionat că o doză de rapel cu vaccinul COVID-19 Janssen poate fi administrată după două doze dintr-unul dintre vaccinurile ARNm autorizate în UE, Comirnaty (de la Pfizer/BioNTech) sau Spikevax (de la Moderna).

Ca și în cazul tuturor medicamentelor, EMA va continua să analizeze toate datele privind siguranța și eficacitatea vaccinului COVID-19 Janssen.

La nivel național, organismele de sănătate publică pot emite recomandări oficiale cu privire la utilizarea dozelor de rapel, fie în urma unei doze de vaccin COVID-19 Janssen, fie în urma a două doze de vaccinuri ARNm, ținând cont de situația epidemiologică locală, disponibilitatea vaccinurilor și emergente. eficacitatea și datele limitate de siguranță pentru doza de rapel.

Implementarea campaniilor de vaccinare în UE rămâne apanajul grupurilor naționale de consultanță tehnică de imunizare (NITAG) care ghidează campaniile de vaccinare în fiecare stat membru al UE. Aceste organisme sunt cel mai bine plasate pentru a ține cont de condițiile locale, inclusiv de răspândirea virusului (în special de orice variante de îngrijorare), de disponibilitatea vaccinurilor și de capacitățile sistemelor naționale de sănătate. 

Am zis că poate mi-a scăpat mie ceva legat de recomandări ferme ... dar nu. EMA spune că decizia de recomandări aparține statelor UE. Pe 22 noiembrie EMA anunța că au început evaluarea cu privire la dozele booster pentru Janssen, rezultată cu știrea de mai sus.

Pănă să publice concluziile menționate cei de la EMA au ținut să reamintească faptul că vaccinul COVID-19 Janssen este un vaccin pentru prevenirea COVID-19. În prezent este autorizat pentru utilizare la persoanele cu vârsta de 18 ani și peste, vaccinarea primară constând într-o singură doză. Vaccinul este alcătuit dintr-un alt virus (din familia adenovirusurilor) care a fost modificat pentru a conține gena pentru producerea unei proteine din SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19. Vaccinul COVID-19 Janssen nu conține virusul în sine și nu poate provoca COVID-19. Vaccinul funcționează prin pregătirea organismului pentru a se apăra împotriva SARS-CoV-2. Mai multe informații despre vaccin sunt disponibile aici.

Ca să ne lămurim... acestea sunt singurele informații publice de pe site-ul EMA cu privire la recomandările și evaluările legate de dozele de booster pentru cei vaccinați cu vaccinul în cauză. 

Problema statului român și a autorităților este că sunt în continuare opace atunci când vine vorba de comunicare clară și deschisă cu populația.

De ce au recomandat specialiștii o doză booster cu un alt vaccin pentru cei care au ales vaccinul Janssen stă scris clar pe site-ul CDC din SUA, actualizat periodic cu informații relevante. 

În majoritatea situațiilor, vaccinurile Pfizer-BioNTech sau Moderna COVID-19 sunt preferate față de vaccinul J&J/Janssen COVID-19 pentru vaccinarea primară și de rapel din cauza riscului de evenimente adverse grave. Beneficiarii vaccinului trebuie să fie informați cu privire la riscurile și beneficiile vaccinării J&J/Janssen împotriva COVID-19. Vaccinul J&J/Janssen COVID-19 poate fi luat în considerare în unele situații, inclusiv pentru persoanele care:

  • Au avut o reacție severă după o doză de vaccin ARNm sau care au o alergie severă la un ingredient al Pfizer-BioNTech sau Moderna (vaccinuri ARNm COVID-19).
  • În caz contrar, ar rămâne nevaccinat pentru COVID-19 din cauza accesului limitat la Pfizer-BioNTech sau Moderna (vaccinuri ARNm COVID-19).
  • Vor să obțină vaccinul J&J/Janssen COVID-19, în ciuda preocupărilor legate de siguranță.

Ce ziceți, ar fi putut cei de la RO Vaccinare să fie la fel de deschiși și să spună asta într-un răspuns clar și coerent ? 

Evenimentele adverse grave după vaccinarea COVID-19 sunt rare, dar pot apărea, dar cei de la CDC nu le ascund sub preș și se referă la:

  • Tromboza cu sindrom de trombocitopenie (TTS) după vaccinarea COVID-19 Johnson & Johnson Janssen (J&J/Janssen) este rară. TTS este un eveniment advers rar, dar grav, care provoacă cheaguri de sânge în vasele de sânge mari și trombocite scăzute (celule sanguine care ajută la formarea cheagurilor). Începând cu 6 ianuarie 2022, în Statele Unite au fost administrate peste 17,7 milioane de doze de vaccin J&J/Janssen COVID-19. CDC și FDA au identificat 57 de rapoarte confirmate ale persoanelor care au primit vaccinul J&J/Janssen COVID-19 și au dezvoltat ulterior TTS. CDC a identificat, de asemenea, nouă decese care au fost cauzate de sau au fost atribuite direct lui TTS în urma vaccinării J&J/Janssen COVID-19. Femeile cu vârsta cuprinsă între 30-49 de ani, în special, ar trebui să fie conștiente de riscul crescut al acestui eveniment advers rar. Există și alte opțiuni de vaccin COVID-19 disponibile pentru care acest risc nu a fost observat.
  • Sindromul Guillain-Barré (GBS) la persoanele care au primit vaccinul J&J/Janssen COVID-19 este rar. GBS este o tulburare rară în care sistemul imunitar al organismului dăunează celulelor nervoase, provocând slăbiciune musculară și uneori paralizie. Majoritatea oamenilor se recuperează complet de GBS, dar unii au leziuni permanente ale nervilor. După peste 17,7 milioane de doze de vaccin J&J/Janssen COVID-19 administrate, au existat aproximativ 294 de rapoarte preliminare ale GBS identificate în VAERS începând cu 6 ianuarie 2022. Aceste cazuri au fost raportate în mare parte la aproximativ 2 săptămâni după vaccinare și mai ales la bărbați, mulți la vârste de 50 de ani și peste. Pe baza datelor, rata GBS în primele 21 de zile după vaccinarea J&J/Janssen COVID-19 a fost de 21 de ori mai mare decât după Pfizer-BioNTech sau Moderna (vaccinuri cu ARNm COVID-19). După primele 42 de zile, rata GBS a fost de 11 ori mai mare după vaccinarea J&J/Janssen COVID-19. Analiza nu a constatat un risc crescut de GBS după Pfizer-BioNTech sau Moderna (vaccinuri ARNm COVID-19). CDC și FDA vor continua să monitorizeze și să evalueze rapoartele de GBS care apar după vaccinarea COVID-19 și vor împărtăși mai multe informații pe măsură ce acestea devin disponibile.

Citind până acum tot ce am scris mai sus, cam câți medici de familie ar recomanda noi doze de vaccin  booster ?

Dar am mers mai departe căutând pe internet, evident răspunsurile le au alții, care înțeleg ce e aia comunicare. 

Australienii explică prin intermediul Grupul Consultativ Tehnic Australian pentru Imunizare (ATAGI) exact ceea ce am întrebat: dacă am avut COVID trebuie să fac o doză de booster ? 

 

Pe baza principiilor vaccinologiei, ar fi rezonabil să vă gândiți să așteptați cel puțin trei luni după ce vă simțiți bine pentru a face o doza de rapel. O infecție cu COVID stimulează sistemul imunitar ca un vaccin, ceea ce înseamnă că veți produce anticorpi care vă ajută să vă creșteți protecția împotriva COVID.

Vaccinarea poate fi, de asemenea, amânată cu până la șase luni, dacă se preferă, deoarece infecția anterioară reduce șansa de reinfecție pentru cel puțin această perioadă de timp. Cu Omicron, durata protecției împotriva imunității naturale este neclară. Deci, ar trebui să vă faceți în continuare o doză de rapel și să vă asigurați că veți ajunge la numărul necesar de doze. Asta pentru că nu putem cuantifica exact în ce măsură infecția cu COVID stimulează sistemul imunitar.

Corpurile oamenilor răspund diferit la infecții, în funcție de vârstă, factorii de risc medical care stau la baza, tulpina specială cu care sunt infectați și o serie de alți factori.

De aceea, chiar dacă ați avut COVID, vă recomandăm totuși vaccinarea și numărul necesar de doze pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună protecție de lungă durată.

Deci, după COVID, ați putea lua în considerare obținerea rapelului 3-6 luni mai târziu. Dar puteți alege să avansați doza de rapel dacă:

  • aveți afecțiuni de sănătate care vă expun un risc medical mai mare
  • lucrați într-un loc de muncă în care aveți un risc mai mare de expunere la COVID

Mulțumesc Australia, pentru lămuriri, ai noștrii nu au fost în stare să îmi ofere un răspuns.

Revenind pe plai European, actualul ministru Alexandru Rafila a comentat afirmaţiile lui Marco Cavaleri, şeful Strategiei Vaccinurilor la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), care a susţinut că inocularea de doze repetate de vaccin anti-COVID după cea de booster poate supraîncărca sistemul imunitar al oamenilor şi duce la oboseală în rândul populaţiei.

Oficialul EMA și-a exprimat îngrijorarea că o strategie de a administra un rapel la fiecare patru luni prezinta, ipotetic, riscul de a supraîncărcă sistemul imunitar al oamenilor și de a duce la oboseală în rândul populației.

Cavaleri a mai spus că sunt necesare mai multe date despre impactul noii variante asupra vaccinurilor și o mai bună înțelegere a evoluției valului actual pentru a decide dacă este necesar un vaccin specific pentru Omicron.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, este de părere că vaccinul anti-COVID trebuie adaptat noilor tulpini, el susţinând că, pe viitor, acest vaccin va trebui făcut doar o dată pe an, asemenea vaccinului antigripal. Rafila este şi el de părere că administrarea de doze din acelaşi vaccin la intervale scurte de timp poate duce la o "suprastimulare" a sistemului imunitar al oamenilor. Gasesti mai multe date aici. 

Ca o încheiere CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, a declarat că un vaccin care vizează varianta omicron va fi gata în martie, iar compania a început deja să producă dozele. Bourla a spus că vaccinul va viza și celelalte variante care circulă. El a spus că încă nu este clar dacă este necesar sau nu un vaccin cu omicron sau cum va fi utilizat, dar Pfizer va avea unele doze gata, deoarece unele țări îl doresc cât mai curând posibil.