evomag.ro
Se afișează postările cu eticheta ecologie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ecologie. Afișați toate postările

Transformarea deșeurilor umane în combustibil pentru a încălzi casele și a găti alimente

Niciun comentariu

miercuri, august 10, 2022

deseuri umane

O întreprindere socială transformă deșeurile umane într-o alternativă la cărbune, care poate fi folosit pentru orice, de la încălzirea caselor până la gătitul alimentelor.

Sanivation, o companie cu sediul la 100 km de capitala Keniei, Nairobi, consideră că afacerea de a transforma deșeurile neplăcute în combustibil este una profitabilă.

Deșeurile sunt tratate la temperaturi ridicate pentru a ucide bacteriile, înainte de a fi amestecate cu rumeguș și transformate în brichete, blocuri de cărbune comprimate în mod tradițional sau alți combustibili pentru a ajuta la aprinderea unui incendiu.

Deși inițial a fost o vânzare grea pentru companie, directorul fabricii Sanivation, Paul Manda, spune că unii oameni folosesc acum brichetele pentru grătar.

„IniÈ›ial, ne-a fost foarte greu să creÈ™tem È™i să ne dezvoltăm, deoarece obiÈ™nuiam să facem un produs de casă. Oamenii obiÈ™nuiau să creadă că va mirosi mult, dar nu a fost cazul pentru că obiÈ™nuiam să tratăm deÈ™eurile umane (n.a. fecale) foarte mult pentru a face produsul, iar oamenii să-l poată folosi chiar È™i pentru grătar”, a spus el.

El a adăugat că produsul a prins pe piață mult mai repede decât se aștepta, iar compania vinde în prezent peste 120 de tone, încercând să țină pasul cu cererea.

Există beneficii pentru mediu în crearea acestui tip de combustibil.

„Folosirea acestui combustibil este foarte importantă pentru mediu, deoarece pentru fiecare tonă pe care o vom folosi, salvăm 33 de copaci. AmintiÈ›i-vă că luăm È™i un produs inutil pe care oamenii obiÈ™nuiau să-l arunce È™i poate că a fost gestionat nesigur”, a spus Manda.

Potrivit organizației de caritate Water.org, 41% dintre kenyeni nu au acces la soluții de salubritate de bază.

Programul comun de apă al OMS și UNICEF estimează că 8,5% din populația de acolo a practicat defecarea în aer liber în 2020.

Sanivation a vizat inițial gospodăriile ca potențiali clienți, dar a trecut la furnizarea de produse către fabrici și afaceri.

Una dintre acestea este ferma de flori Larmona, care gătește mâncare la fața locului pentru angajații lor și obișnuia să folosească cărbune și lemn de foc.

Brichetele sunt mai ieftine, iar managerul Mary Wangui spune că există și alte beneficii.

Ea spune că fumul de la brichete are mai puțin efect asupra angajaților și chiar și oalele de gătit durează mai mult fiind gătite cu acest combustibil.

„De asemenea, comparând cărbunele obiÈ™nuit È™i aceste brichete, căldura de la brichete durează mai mult, ceea ce înseamnă că folosim mai puÈ›in în comparaÈ›ie cu ceea ce obiÈ™nuiam să folosim acolo mai devreme”, a adăugat ea.

Potrivit Kenya Forest Service, cărbunele furnizează energie pentru 82% din populația urbană și 34% din gospodăriile rurale.

„Brichetele sunt o alternativă bună la cărbune È™i lemn È™i, în special, sunt fabricate în cea mai mare parte din deÈ™euri, astfel încât reduc numărul de copacii care sunt tăiaÈ›i”, explică Nickson Otieno, expert în sustenabilitate È™i CEO la Niko Green.

"De asemenea, dacă sunt bine făcute, ard eficient, astfel încât eliberează mai puține emisii de aer rău (carbon). Deci, asta are un impact foarte bun asupra sănătății, dar și impact asupra mediului în comparație cu modul în care arde cărbunele sau lemnul. Ceea ce nu este eficient" .

Prin intermediul inițiativei, compania a reușit să creeze locuri de muncă, precum și să convingă organizațiile consacrate să opteze pentru o sursă de energie ecologică.

Azi este ziua în care am epuizat toate resursele Planetei pentru 2022

Niciun comentariu

joi, iulie 28, 2022

resursele planetei

Data de 28 iulie 2022 reprezintă ziua în care omenirea a consumat toate resursele biologice pe care Pământul le poate genera într-un an. Ziua Depășirii sau Earth Overshoot Day  este calculată anual de organizaÅ£ia internaÅ£ională Global Footprint Network È™i reprezintă data de la care omenirea începe să trăiască pe datorie ecologică, consumând din resursele anilor următori.

În 1970, primul an în care s-a făcut calculul: (bio-capacitatea planetei/amprenta ecologică a omenirii) x 365, ziua depășirii a fost pe 29 decembrie, însă de atunci continuă să apară în calendar din ce în ce mai devreme.

Cu alte cuvinte, oamenii au cumpărat, au consumat, au stricat È™i au aruncat, după care au luat-o de la capăt. Libertatea de a alege dintr-un infinit de posibilități de produse accesibile a dat naÈ™tere unor modele de producÈ›ie È™i consum nesăbuite în care se valorizează cantitatea È™i tendinÈ›ele în defavoarea produselor cu o durată de viață mare, ecologice È™i circulare. SeduÈ™i de mirajul lui „îmi permit, deci îmi iau”, fără a cântări îndeajuns dacă există o nevoie reală sau nu, avem predispoziÈ›ia de a cumpăra compulsiv, de a risipi, ignorând impactul pe termen lung asupra mediului, sănătății sau economiei.

De la trend la normă: sustenabilitatea, calea prin care Europa decuplează dependența de resurse și energie

Comisia Europeană a prezentat la finalul lunii martie un nou pachet de propuneri  care fac parte din Pactul Verde European È™i prin care își propune ca aproape toate bunurile fizice de pe piaÈ›a Uniunii Europene să devină sustenabile, reutilizabile, reparabile È™i eficiente din punct de vedere energetic pe întreg parcursul ciclului de viață.

Pentru a sprijini introducerea pe piaÈ›a europeană a unor produse sustenabile, Comisia a adoptat un Plan de lucru privind proiectarea ecologică È™i etichetarea energetică pentru perioada 2022-2024, abordând în special produsele electronice de larg consum  cum ar fi telefoanele inteligente, tabletele È™i chiar È™i panourile solare.

Intrăm din nou în era reparațiilor?

În viitor doar produsele cele mai sustenabile vor fi vândute în Europa, oferind șansa consumatorilor să economisească energie, să repare produsele stricate și să facă alegeri ecologice inteligente atunci când cumpără produse noi. Acest lucru ar urma să consolideze piața unică și să creeze oportunități economice pentru inovare, locuri noi de muncă, în special în ceea ce privește fabricarea, întreținerea, reciclarea și repararea.

ÃŽn plus, măsurile ar înlocui comportamentul de tip cumpăr – stric –  arunc È™i efectele dăunătoare asupra planetei È™i sănătății locuitorilor săi , oferind consumatorilor produse de calitate È™i acces la servicii care încurajează reutilizarea È™i reparaÈ›ia.

„Poate cea mai evidentă nevoie de <reparare> se resimte în industria echipamentelor electrice È™i electronice. La prima defecÈ›iune, televizorul, maÈ™ina de spălat sau telefonul sunt înlocuite cu produse noi, mai actuale. DefecÈ›iunea se petrece de cele mai multe ori la scurt timp după ce produsul a ieÈ™it din garanÈ›ie, iar piesele de schimb fie nu există, fie sunt scumpe făcând ca reparaÈ›ia să nu se justifice.” – a declarat Roxana Puia, director de marketing AsociaÈ›ia Environ, una dintre primele organizaÈ›ii colective de transfer responsabilitate în domeniul electronicelor din România .

Proiectarea pentru reciclare și dreptul la reparație

Deteriorarea programată È™i reducerea dreptului de a repara - prin absenÈ›a centrelor specializate, indisponibilitatea sau costul pieselor de schimb, ar putea fi considerate „practici comerciale neloiale”, interzise de legislaÈ›ia UE, conform regulamentului privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile.

„ReparaÈ›ia sau reciclarea sunt uneori îngreunate de faptul ca produsele nu au fost proiectate de la început pentru a putea fi folosite pe termen lung sau reciclate. Este È™i cazul echipamentelor electrice, care în lipsa unui design ecologic, au un ciclu de viață din ce în ce mai scurt.   DeÈ™eurile electrice conÈ›in o mulÈ›ime de resurse recuperabile È™i valoroase - aur, cupru, aluminiu È™i fier, dar È™i substanÈ›e periculoase precum plumb, crom, mercur, substanÈ›e ignifuge È™i chimice dăunătoare pentru mediu. Ecodesign-ul oferă certitudinea că materialele sau componentele încorporate în produs sunt mai uÈ™or de reparat, de reutilizat sau reciclat.” – a mai spus Roxana Puia.

Relația consumatorilor cu sustenabilitatea

Bunicii sau străbunicii noÈ™tri au avut un stil de viață sustenabil neintenÈ›ionat pentru că nu au avut altă opÈ›iune – purtau doar haine din materiale naturale, mâncau carne rar, consumau mai puÈ›in din toate punctele de vedere È™i nu foloseau pet-uri. Astăzi, stilul de viață sustenabil e caracteristic mai degrabă unei niÈ™e care cuprinde două grupuri destul de contrastante. Pe de o parte sunt cei informaÈ›i, responsabili È™i conÈ™tienÈ›i de impactul lor asupra mediului, cu valori puternic legate de sănătate È™i respect față de natură, iar de cealaltă parte sunt cei care trăiesc aÈ™a pentru că nu au de ales – refolosesc, repară, fac schimb È™i sunt chibzuiÈ›i fiindcă nu își permit să cumpere lucruri noi.

,,Pentru toÈ›i ceilalÈ›i aflaÈ›i în afara acestor extreme (un procent foarte mare), ciclul de viață al produsului e prea puÈ›in important, iar satisfacÈ›ia achiziÈ›iei È™i necesitatea de moment primează. ÃŽn lipsa unor norme È™i reglementări clare care să vizeze procesul de producÈ›ie È™i să stabilească un circuit cap-coadă, oamenii vor continua să consume în exces È™i să polueze, fără să conÈ™tientizeze impactul propriilor acÈ›iuni,” – a mai declarat Roxana Puia.

Din dorinÈ›a de a arăta că există produse, obiceiuri È™i acÈ›iuni sustenabile, AsociaÈ›ia Environ a lansat platforma Sustenabil zi de zi, un ghid cu sfaturi practice pentru un stil de viață ecofriendly care oferă principii de bază pentru un stil de viață cu impact minim asupra mediului. 

“Os de peÈ™te”, un film despre problemele ecologiei È™i autorități

Niciun comentariu

joi, martie 24, 2022

os de peste

Lungmetrajul „Os de peÈ™te/ Fishbone”, regizat de Dragomir Sholev, producÈ›ie Bulgaria - România, ajunge pe marile ecrane la sfârÈ™itul acestei săptămâni.

Filmul spune povestea lui Ivo, manager al unui camping de la malul mării, care refuză să îngroape un alt delfin eșuat în zonă. De data aceasta vrea dreptate și este hotărât să pornească o anchetă deoarece corpul delfinului este ciuruit de gloanțe. Ivo, alături de locuitorii din camping, intră într-un război mocnit cu autoritățile, dar acestea nu prea vor să aibă de-a face cu cazul.

Povestea a fost scrisă de Dragomir Sholev împreună cu Emanuela Dimitrova și Georgi Merdzhanov pe parcursul a aproximativ 7 ani. Consultantul regizorului a fost Răzvan Rădulescu.

„Filmul este inspirat din faptele reale prezentate de un blogger care se ocupa de o plajă din Bulgaria È™i a scos la lumină o mulÈ›ime de absurdități în articolul său. M-am gândit că dacă mă voi focusa foarte mult pe problemele febrile, filmul va deveni prea local, ori eu căutam un impact universal, drept urmare am ales ca miezul poveÈ™tii să fie subiectul ecologist. Dar ce mă atrage cel mai mult este paradoxul existenÈ›ei într-o societate în care oamenii nu pot găsi o cale amiabilă de funcÈ›ionare”, spune regizorul într-un interviu acordat Cineuropa.

Dragomir Sholev adaugă: „Ideea mea iniÈ›ială a fost să evit pe cât posibil corpul delfinului, însă, pe măsură ce se conturau personajele secundare, s-a simÈ›it nevoia să fie văzut, drept urmare am ajuns să expun în cadru bucățele de corp. Astfel, punctul de vedere al delfinului a devenit personaj în sine în film”.

Structura narativă elaborată „seamănă foarte mult cu o coloană vertebrală de care sunt prinse oasele mici È™i care conturează poveÈ™tile din film. Fiecare scoate la iveală probleme diferite, fiecare os se împotmoleÈ™te în gâtul unui alt personaj”, mai explică cineastul.

Din distribuție fac parte Deyan Donkov (Ivo), Suzy Radichkova (Katya), Valentin Andreev - Rafe (bunicul Chavo).


Pentru a avea cât mai multă autenticitate în film, regizorul a lucrat cu mulÈ›i neprofesioniÈ™ti, dar È™i cu actori fără prea multă experiență, chipuri noi cu care publicul nu era familiarizat. 

„Os de peÈ™te/ Fishbone” este o producÈ›ie KLAS Film È™i Hi Film Productions, în co-producÈ›ie cu Televiziunea Bulgară, în colaborare cu Avanpost È™i TVR. SusÈ›inut de Bulgarian National Film Center È™i Centrul NaÈ›ional al Cinematografiei.

Imaginea este semnată de Nenad Boroevic, scenografia - de Severina Stoyanova, montajul - de Cătălin CristuÈ›iu, muzica de Nikola Gruev – Kottarashky, sound design-ul È™i muzica adiÈ›ională poartă semnătura lui Marius Leftărache. Producători sunt Rossitsa Valkanova È™i Ada Solomon.

Dragomir Sholev a absolvit regia la Academia NaÈ›ională de Teatru È™i Film din Bulgaria în 2007. 

Scurtmetrajele realizate în timpul studenÈ›iei, „Family” (2002), „Habanera” (2003), „Before Life, After Death” (2005), „The Go-Between” (2008), au fost selecÈ›ionate È™i premiate în numeroase festivaluri internaÈ›ionale. 

Sholev a lucrat ca asistent de regie pentru numeroase producÈ›ii. Debutul său în lungmetraj, „Shelter” (2010), scris împreună cu Răzvan Rădulescu, a avut premiera mondială în secÈ›iunea New Directors a Festivalului de la San Sebastián È™i a avut un traseu festivalier impresionant, cu numeroase distincÈ›ii. 

Dragomir Sholev a regizat peste 300 de spoturi publicitare È™i videoclipuri, produse în Bulgaria, dar È™i în Grecia, Ucraina, Belarus, Kazahstan È™i China. 

„Os de peÈ™te/ Fishbone” este cel de-al treilea lungmetraj al său. A avut premiera la Golden Rose Film Festival din Varna (Bulgaria), unde a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună imagine (Nenad Boroevic) È™i cu premiul Uniunii CineaÈ™tilor din Bulgaria pentru cel mai bun film. 

Pelicula, distribuită de microMULTILATERAL, va rula în BucureÈ™ti (Happy Cinema, Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinema Union, POINT), BistriÈ›a (Centrul Cultural Dacia), Bârlad (Cityplex Victoria), Cluj-Napoca (Cinema Arta, Cinema Victoria), FăgăraÈ™ (Casa de Cultură), IaÈ™i (Cinema Ateneu), OdobeÈ™ti (Casa de Cultură), PiteÈ™ti (Cinema Trivale), Sfântu Gheorghe (Cinema Arta), Slobozia (Casa de Cultură). 

Joi, 24 martie, de la ora 20:00, filmul rulează la Cinema Muzeul Țăranului urmat de o discuÈ›ie cu echipa română a filmului - Ada Solomon (producător) È™i Cătălin CristuÈ›iu (monteur). 

„Os de peÈ™te/ Fishbone” va fi proiectat È™i la PiteÈ™ti, la Cinema BucureÈ™ti, duminică 3 aprilie, ora 18:00, iar la FocÈ™ani - Sala Balada, duminică, 9 aprilie, ora 19:30. 

Acord istoric pentru poluarea plasticului la nivel global

Niciun comentariu

vineri, martie 04, 2022

poluarea plasticului

Aproape 200 de țări au convenit să înceapă negocieri pentru un acord internațional pentru a lua măsuri pentru poluarea plasticului, ce a devenit o adevărată criză globală.

Membrii ONU au sarcina de a dezvolta un cadru general pentru reducerea deșeurilor de plastic în întreaga lume.

Există o îngrijorare tot mai mare că plasticul aruncat distruge habitatele, dăunează vieții sălbatice și contaminează lanțul trofic.

Susținătorii descriu această mișcare drept una dintre cele mai ambițioase acțiuni de mediu din lume de la Protocolul de la Montreal din 1989, care a eliminat treptat substanțele care epuizează stratul de ozon.

Ei spun, la fel cum schimbările climatice abordate de Acordul de la Paris, plasticul ar trebui să aibă propriul tratat obligatoriu, care va duce ca omenirea să reducă deșeurile de plastic.

Statele membre ale ONU au convenit să înceapă negocieri internaționale cu privire la elaborarea unui tratat global obligatoriu din punct de vedere juridic care ar putea stabili reguli pentru producția, utilizarea și eliminarea materialelor plastice. Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni a Adunării ONU pentru Mediu la Nairobi.

Organizația de caritate pentru conservare WWF a descris decizia drept una dintre cele mai ambițioase acțiuni de mediu din lume de la Protocolul de la Montreal din 1989, care a eliminat treptat substanțele care epuizează stratul de ozon.

Liderii lumii au termen până în 2024 să convină asupra tratatului de poluare cu plastic, inclusiv asupra elementelor care vor fi obligatorii din punct de vedere juridic și asupra modului în care va fi finanțat acordul.

Grupurile de mediu cer standarde globale clare și puternice, care să stimuleze națiunile să respecte regulile și reglementările comune cu privire la materiale plastice, penalizează în același timp produsele și practicile dăunătoare.

Va exista presiune pentru a ajuta țările din sudul global să se ocupe de problemele plastice create în nordul global.

Fapte despre plastic:

  • Se crede că peste cinci trilioane de bucăți de plastic se află în oceanele lumii, ceea ce poate dura ani să se descompună.
  • ÃŽn fiecare an, sunt produse 400 de milioane de tone de plastic, iar 40% din acestea sunt de unică folosință - plasticul folosit o singură dată înainte de a fi aruncat.
  • Peste opt milioane de tone de plastic intră în oceanele lumii în fiecare an, iar cea mai mare parte scapă de pe uscat
  • Nu tot plasticul poate fi reciclat, fie din cauza modului în care este fabricat, fie pentru că este prea scump sau dificil de făcut
  • Animalele de pe uscat sau de pe mare pot fi afectate de plastic. Pot rămâne prinÈ™i în pungi de sau în ambalaje pentru alimente sau pot confunda plasticul cu alimente.

Grupul Carrefour implică furnizorii în planul pentru reducerea emisiilor de carbon cu 20 de megatone până în 2030

Niciun comentariu

vineri, februarie 11, 2022

carrefour reducerea emisiilor

În linie cu obiectivele sale de mediu, Grupul Carrefour își încurajează furnizorii care fac parte din Pactul Tranziției Alimentare, un angajament reciproc între Grup și principalii săi parteneri de a transforma sistemele alimentare, să reducă cu 20 de megatone emisiile de CO2 asociate cu fabricarea și utilizarea produselor, până în 2030. Progresul acestui demers va putea fi urmărit prin intermediul unei platforme online colaborative, dezvoltată în parteneriat cu PepsiCo și cu peste alți douăzeci de furnizori internaționali ai Carrefour.

ÃŽmpreună pentru climă 

Grupul Carrefour È™i-a luat angajamentul de a fi lider în tranziÈ›ia alimentară pentru toÈ›i, ambiÈ›ie care se concretizează în programul-umbrelă global Act for Food, tradus în programe locale precum CreÈ™tem România BIO, Deschidem Vinul Românesc sau parteneriatele cu producători locali È™i cooperative agricole. Mai mult, viziunea Carrefour este de genera un proces de tranziÈ›ie alimentară care respectă È™i protejează mediul înconjurător, adusă la viață pe plan local, de exemplu, prin programul Punem PreÈ› pe Plastic, care transformă plasticul în monedă de schimb. 

ÃŽn acest fel, Grupul È™i-a anunÈ›at în luna octombrie 2021 obiectivul de atingere a neutralității din punct de vedere al emisiilor de carbon asociate cu activitățile sale directe, până în anul 2040. Pe lângă acest angajament, Grupul Carrefour este implicat È™i în reducerea emisiilor sale indirecte, asociate cu fabricarea È™i utilizarea produselor pe care le vinde, aceasta reprezentând cea mai mare parte a emisiilor Carrefour. 

Astfel, ambiÈ›ia grupului este de a-È™i angrena furnizorii să își reducă emisiile cu 20 de megatone până în 2030 (raportat la 2019). Pentru a urmări această evoluÈ›ie, dar È™i pentru a-È™i implica partenerii, Carrefour lansează o platformă online deschisă tuturor furnizorilor săi, unde aceÈ™tia își pot raporta progresul È™i pot împărtăși acÈ›iunile luate în vederea reducerii emisiilor de CO2.  Platforma va permite Grupului Carrefour să monitorizeze angajamentele È™i progresul furnizorilor săi în lupta împotriva încălzirii globale È™i să evidenÈ›ieze acÈ›iunile inovatoare luate de aceÈ™tia. Platforma a fost dezvoltată de Grupul de Lucru dedicat Climei din cadrul Pactului TranziÈ›iei Alimentare iniÈ›iat de Carrefour, condus de PepsiCo, iar ea include participarea unor companii precum Beiersdorf, Bel, Carambar & Co, Coca-Cola, Danone, Essity, Heineken, Henkel, Innocent, JDE, Johnson & Johnson, Kellogg’s, Kimberly-Clark, L’Oréal, Mars, Nestlé, Procter & Gamble, Reckitt, Savencia, Soufflet È™i Unilever.

Ca parte a acestui demers, Grupul Carrefour a colaborat cu PepsiCo și cu experți independenți pe probleme de climă pentru a dezvolta metodologia de raportare, dar și platforma dedicată furnizorilor. În mai 2022, Grupul va raporta primele rezultate ale acestei campanii de implicare a furnizorilor.

„Transformarea întregului lanÈ› valoric, de la producÈ›ie la raft, este atât o provocare, cât È™i o necesitate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Pentru a reuÈ™i acest lucru, este esenÈ›ial să ne unim forÈ›ele cu toate părÈ›ile implicate, de la parteneri, clienÈ›i È™i, desigur, furnizori. Această abordare este esenÈ›ială ca să ne aducem la îndeplinire obiectivul de a fi lideri È™i de a promova tranziÈ›ia alimentară pentru toÈ›i. Colaborarea cu PepsiCo È™i cu ceilalÈ›i peste douăzeci de furnizori în realizarea acestei platforme este un pas important care ne va duce mai aproape de îndeplinirea misiunii noastre de neutralitate a emisiilor de CO2.”, a explicat Carine Kraus, Executive Director of Engagement al Carrefour Group.

„Planeta noastră se confruntă cu o criză de mediu È™i nu există un vaccin împotriva schimbărilor climatice. Colaborarea în sistemul alimentar este esenÈ›ială pentru a aborda urgenÈ›a climatică, de aceea suntem mândri să ne alăturăm eforturilor Carrefour din cadrul acestei ambiÈ›ioase iniÈ›iative. Această colaborare susÈ›ine angajamentul nostru de a obÈ›ine zero emisii nete în operaÈ›iunile noastre globale până în 2040. Prin faptul că suntem co-preÈ™edinÈ›i ai acestui grup de lucru, folosim expertiza comună în ceea ce priveÈ™te reducerea emisiilor cu efect de seră pentru a progresa pe această temă critică.”, a adăugat Silviu Popovici, Chief Executive Officer, PepsiCo Europe.

Transformarea sistemului alimentar 

Pentru a-și duce la îndeplinire misiunea de a fi lider al tranziției alimentare pentru toți, Carrefour a lansat în 2019 Pactul pentru Tranziția Alimentară, un angajament reciproc între Grup și principalii săi parteneri industriali de a transforma sistemele alimentare cu accent pe cinci domenii cheie: produse responsabile, transparență, ambalaje, biodiversitate și climat. La nivel național, Carrefour România a preluat această acțiune, invitând și parteneri locali de a se alătura. Astfel, dintre cele 28 de companii invitate în Pactul pentru Tranziția Alimentară pentru acțiuni concrete în beneficiul clienților, 8 sunt parteneri locali: Albalact, Dry Fruits Transilvania, Delaco, Friesland Campina, Fuchs, Five Continents, Strauss Coffee și Smithfield România.


ÃŽn plus, Grupul a organizat în luna decembrie 2021 prima ediÈ›ie a competiÈ›iei Premiile Europene pentru TranziÈ›ia Alimentară, care a recunoscut cei mai responsabili furnizori ai companiei în materie de CSR È™i cele mai emblematice produse în acest sens. Juriul a acordat È™i un premiu naÈ›ional pentru fiecare dintre cele È™ase țări europene participante în competiÈ›ie, în România fiind recunoscută Agricola Bacău cu produsul „Puiul Fericit crescut 100% fără antibiotice”, creat special pentru consumatorii români care doresc să redescopere gustul autentic al puiului de altădată, crescut tradiÅ£ional. ÃŽn top 3 finaliÈ™ti s-au mai regăsit Dorna, cu apa minerală la Pet 0.5l È™i Dero cu Detergentul Lichid Lavandă 1l, produse pe care Carrefour România le-a semnalizat în cataloagele sale ca fiind produse câștigătoare ale Premiilor Europene pentru TranziÈ›ia Alimentară, pentru a le promova practicile de sustenabilitate ale furnizorilor parteneri. Și produsele europene recunoscute la competiÈ›ie care sunt prezente la raft în România au fost comunicate astfel, printre ele numărându-se Barilla Spaghetti no. 5 (500 g), Pampers Scutecele Harmonie, Ariel Pods All in 1, Garnier Botanic Therapy Șampon Solid cu Miere.

Angajamentele CSR ale Grupului Carrefour 

Pentru a reduce cât mai mult emisiile directe care derivă din activitățile sale, Carrefour își propune să utilizeze energie electrică 100% regenerabilă pentru depozitele È™i magazinele sale până în 2030, să își reducă consumul de energie È™i să înlocuiască utilizarea agenÈ›ilor frigorifici nocivi. 

În urmă cu câteva luni, când a prezentat Strategia Digitală 2026 la Digital Day, Alexandre Bompard, CEO-ul Grupului Carrefour, a anunțat că Grupul urmărește neutralitatea emisiilor de carbon pentru toate activitățile de e-commerce până în 2030, însemnând cu 10 ani mai devreme față de obiectivul inițial. Această ambiție presupune neutralitatea impactului generat de întregul act de cumpărare, de la primul click până la livrare.


Energie verde și wi-fi gratuit disponibile în cinci puncte centrale din București

Niciun comentariu

luni, noiembrie 01, 2021



Patru copaci solari montați în București oferă surse de energie verde pentru încărcarea dispozitivelor electronice în format wireless și usb; vizitatorii se pot bucura și de wi-fi gratuit și un moment de relaxare.

Potrivit angajamentului asumat pentru o dezvoltare sustenabilă a afacerii sale, BAT România continuă dezvoltarea proiectelor de responsabilitate față de mediu și de comunitate, alături de Primăria Sectorului 3 și Green Academy. Astfel, cinci copaci solari sunt amplasați în zone centrale din București, oferind opțiuni alternative de energie verde și contribuind, astfel, la crearea unui viitor mai bun.

Fiecare copac solar oferă o sursă de energie verde capabilă să susțină încărcarea a șaptezeci de dispozitive electronice zilnic, în format wireless sau usb. În plus, copacul solar pune la dispoziția vizitatorilor săi acces gratuit la wi-fi, dar și un colț de odihnă și relaxare în cadrul unei plimbări prin București. Design-ul realizat permite, de asemenea, o integrare armonioasă în peisajul urban și susține adoptarea unui comportament responsabil față de mediu și de comunitate.

Ileana Dumitru, Director juridic È™i relaÈ›ii publice pentru Aria Europa centrală È™i de sud din cadrul BAT, a declarat: ”Copacii solari reprezintă un mod foarte inventiv de a folosi energia solară: un copac alimentat cu energie solară este un generator de energie verde, dar È™i un spaÈ›iu de relaxare È™i conexiune, atât în mediul online, cât È™i fizic. Sustenabilitatea este în centrul afacerii noastre È™i ne bucurăm să fim din nou alături de partenerii noÈ™tri cu soluÈ›ii inovatoare È™i responsabile pentru mediu È™i pentru comunitate, în drumul nostru către un viitor mai bun.”

Robert Negoiță, Primarul Sectorului 3 din BucureÈ™ti, a declarat: „Numim copaci aceste device-uri moderne È™i interesante, dar È™i foarte aspectuoase, È™i nu cred că este deloc greÈ™it, deoarece generează energie fără să polueze. Mă bucură faptul că Sectorul 3 a fost ales din nou de partenerii noÈ™tri tradiÈ›ionali, BAT România È™i Green Academy, pentru a iniÈ›ia un astfel de proiect pilot. Și sper ca cetățenii Sectorului nostru È™i ai BucureÈ™tiului în general, dar È™i vizitatorii, să se bucure din plin de copacii solari amplasaÈ›i în cinci zone importante din Sectorul 3.

 


IonuÈ› Varga, Director Executiv Green Academy, a declarat: “Green Academy iÈ™i reafirmă sprijinul pentru proiectele verzi în comunitate. Odată cu amplasarea primilor copaci solari în centrul Capitalei, reuÈ™im să integrăm mai multe activități È™i tehnologii într-un format unic È™i inovator pentru BucureÈ™ti, concept care răspunde unor nevoi cotidiene importante pentru cetățeanul modern. Proiectul aduce Capitala mai aproape de standardele unui oraÈ™ inteligent È™i combină perfect utilul pentru cetățean cu estetica stradală. Rămânem un partener implicat È™i angajat pe termen lung pentru servicii publice de calitate în armonie cu o conduită ecologică È™i un stil de viață conÈ™tient de mediu.”

Dispozitivele solare montate în București (zona Pieței Unirii, zona Pieței Universității și zona parcului IOR) au fost realizate de TripAtelier și Mannebunit și reprezintă o nouă invitație de a conștientiza importanța gesturilor simple și de a contribui, prin mici schimbări la îndemână, la protejarea mediului și a comunității. În 2019, BAT România, Primăria Sectorului 3 și Green Academy au lansat în premieră campania Alege asumat un oraș curat, în care 300 de scrumiere stradale au fost montate pentru colectarea selectivă a mucurilor de țigară și valorificarea lor energetică. Campania a fost dezvoltată ulterior în Constanța și Iași, urmând ca și alte orașe să se alăture în viitor.

Proiectul continuă parteneriatul pentru sustenabilitate dezvoltat de BAT România alături de Primăria Sectorului 3 È™i Green Academy 

BAT a anunțat noile sale obiective pentru protejarea mediului, precum:

  • zero emisii de dioxid de carbon la nivelul întregului lanÈ› valoric până în 2050;
  • 100% energie regenerabilă până în 2030;
  • toate centrele de producÈ›ie 100% certificate de către Alliance for Water Stewardship (AWS) până în 2025;
  • niciun deÈ™eu rezultat din activitatea centrelor de producÈ›ie să nu mai ajungă în gropi de gunoi până în 2025.

Noile obiective sunt vitale pentru atingerea unui viitor mai bun (A Better Tomorrow) pentru toate părțile interesate

Vodafone lanseaza Eco-SIM-urile fabricate din plastic reciclat

Niciun comentariu

joi, octombrie 21, 2021

vodafone Eco-SIM

Vodafone lansează cartelele SIM ecologice realizate din plastic reciclat, ca parte a angajamentului companiei de a reduce impactul operațiunilor sale asupra mediului.

ÃŽncepând de luna aceasta, Vodafone le va oferi clienÈ›ilor Eco-SIM-uri având dimensiunile reduse la jumătate față de cartelele SIM obiÈ™nuite, realizate din plastic reciclat. Acestea vor înlocui progresiv cartelele SIM existente, realizate din plastic nou È™i vor fi introduse în toate cele 12 țări din Europa în care Vodafone derulează operaÈ›iuni, dar È™i în Egipt, Turcia È™i Africa de Sud.1 Eco-SIM-urile vor deveni disponibile în România de anul viitor. 

Lansarea Eco-SIM-urilor continuă o altă inițiativă de succes implementată la nivel global în 2020, respectiv introducerea suporturilor pentru cartele SIM cu dimensiuni reduse la jumătate și care a generat o diminuare a cantității de plastic folosit pentru SIM-uri cu aproximativ 340 de tone pe an, echivalentul a 1.760 de tone de CO2e.

Introducerea Eco-SIM-urilor asigură reducerea necesarului de plastic nou pentru producÈ›ia de SIM-uri cu alte 320 de tone anual, având potenÈ›ialul de a diminua producÈ›ia de CO2e cu 1.280 de tone. 

Alex Froment-Curtil, Directorul Comercial al Grupului Vodafone a declarat: „Obiectivul nostru cel mai ambiÈ›ios este acela de a elimina cu totul nevoia de SIM-uri de plastic. Am înjumătățit deja cantitatea de plastic folosită în cartelele SIM È™i, odată cu introducerea Eco-SIM-urilor realizate din plastic reciclat, vom continua să diminuăm impactul operaÈ›iunilor noastre asupra mediului.” 

DeÈ™i Vodafone oferă cartele digitale eSIM în toate pieÈ›ele din Europa ca urmare a faptului că tehnologia este disponibilă pe un număr tot mai mare de dispozitive, cei mai mulÈ›i dintre clienÈ›i solicită în continuare cartele SIM fizice. 

Din 2020, Vodafone a eliminat tot plasticul nenecesar È™i obiectele de plastic de unică folosință din magazinele È™i birourile sale, a retras din utilizare pungile de plastic È™i a eliminat sau a restricÈ›ionat utilizarea materialelor promoÈ›ionale din plastic, înlocuindu-le cu soluÈ›ii alternative cu impact redus asupra mediului. 

Măsurile Vodafone pentru protejarea Planetei

Vodafone face progrese semnificative pentru ecologizarea activităților companiei, concomitent cu accelerarea rolului pe care tehnologia È™i reÈ›elele sale digitale îl au pentru a răspunde schimbărilor climatice. 

Reducerea emisiilor de carbon È™i creÈ™terea eficienÈ›ei energetice 

ÃŽn noiembrie 2020, Vodafone È™i-a stabilit un angajament de limitare a emisiilor de carbon până în 2030, aprobat prin iniÈ›iativa Science-Based Target pentru limitarea încălzirii globale la 1.5°, fiind astfel primul operator de telecomunicaÈ›ii care să urmeze recomandările formulate pentru sectorul IT&C.  

Până în 2030, Vodafone va elimina toate emisiile de carbon din activitățile proprii È™i din energia achiziÈ›ionată È™i utilizată (Scope 1 È™i 2).  Vodafone a promis, de asemenea, că până în 2030 va reduce la jumătate emisiile de carbon din sursele Scope 3, inclusiv companiile mixte, toate achiziÈ›iile din lanÈ›ul de aprovizionare, utilizarea produselor pe care le-a vândut È™i călătoriile de afaceri.

Până în 2040, Vodafone va elimina complet emisiile Scope 3 devansând cu 10 ani termenul iniÈ›ial de a ajunge la emisii de carbon „net zero” până în 2050.  

Vodafone se angajează să achiziÈ›ioneze energie din surse regenerabile. Toate operaÈ›iunile Vodafone din Europa, inclusiv reÈ›elele fixe È™i mobile, centrele de date, magazinele È™i birourile sunt 100% alimentate cu energie din surse regenerabile. Vodafone depune eforturi pentru a atinge acelaÈ™i obiectiv È™i în Africa, până în 2025.  

Vodafone continuă să investească în eficientizarea energetică și în proiecte de utilizare a energiei din surse regenerabile, inclusiv achiziționarea și utilizarea unor echipamente de rețea mai eficiente și dezafectarea echipamentelor vechi din rețeaua sa centrală.

Facilitarea reducerii emisiilor de carbon pentru clienÈ›i  

Vodafone s-a angajat să își sprijine È™i clienÈ›ii companii în eforturile lor de a reduce emisiile de carbon, È›inta fiind de 350 de milioane de tone pentru perioada 2020 – 2030, la nivel global, echivalentul emisiilor de carbon totale ale Italiei aferente anului 2019.   

Serviciile Internet of Things ale Vodafone vor genera cea mai mare parte a acestor reduceri, îmbunătățind eficienÈ›a în ceea ce priveÈ™te logistica, managementul flotei, contorizarea inteligentă, producÈ›ia È™i alte activități.  

Reducerea deșeurilor și sprijin pentru economia circulară

Vodafone s-a angajat să refolosească, să revândă sau să recicleze 100% din deșeurile rețelei companiei până în 2025. Astfel, Vodafone a implementat programe de gestionare eficientă a resurselor și de eliminare a deșeurilor pe toate piețele pentru a minimiza impactul asupra mediului al deșeurilor din rețea și al echipamentelor IT redundante.

Vodafone gestionează o piață internă a activelor pe care încurajează revinderea È™i redirecÈ›ionarea de  stocuri în exces sau de componente electrice mari scoase din funcÈ›iune, cum ar fi antenele. Vodafone evaluează în prezent posibilitatea extinderii soluÈ›iei pe pieÈ›ele partenere È™i către alÈ›i operatori.

Vodafone susține trecerea la o economie complet circulară pentru dispozitivele vândute clienților și a accelerat inițiativele de extindere a duratei de viață a dispozitivelor prin reparare, recondiționare și revânzare înainte de reciclarea responsabilă a produselor ajunse la finalul ciclului de viață.

Majoritatea pieÈ›elor Vodafone derulează activități de cumpărare, recuperarea È™i servicii de reparaÈ›ii pentru a încuraja clienÈ›ii să își repare sau returneze dispozitivele vechi. Vodafone depune eforturi să recondiÈ›ioneze È™i să reutilizeze de mai multe ori echipamentele pentru reÈ›eaua fixă, cu impact pozitiv asupra mediului, dar È™i costuri reduse. 

În 2021, Vodafone s-a alăturat inițiativei Circular Electronics Partnership care reunește lideri din lanțul valoric pentru a genera soluții de circularitate pentru electronice. În mai 2021, Vodafone și-a unit forțele cu patru dintre cei mai importanți operatori de rețea din Europa pentru a lansa o nouă schemă de etichetare eco la nivelul întregii industrii pentru a-i ajuta pe clienți să identifice și să compare cele mai sustenabile modele de telefoane și a încuraja furnizorii să reducă impactul dispozitivelor lor asupra mediului.

Colaborarea cu furnizorii

ÃŽn procesul de selecÈ›ie a furnizorilor, Vodafone aplică un criteriu social È™i de mediu care are o pondere de 20% din punctajul total, È™i care ia în calcul dacă respectivele companii au politici de mediu pentru reducerea emisiilor de carbon, utilizarea energiei regenerabile, reducerea cantității de plastic, economia circulară È™i gestionarea ciclului de viață a produsului. 

 

McDonald's își asumă angajamentul de a atinge obiectivul „zero emisii de carbon” până în 2050

Niciun comentariu

marți, octombrie 12, 2021


La nivel global, McDonald's își reafirmă angajamentul de a atinge obiectivul „zero emisii de carbon” până în 2050. Compania se alătură, astfel, iniÈ›iativei OrganizaÈ›iei NaÈ›iunilor Unite È™i aderă la pactul global „Business ambition for 1.5°C”, prin care se angajează să atingă un nivel net al emisiilor de dioxid de carbon egal cu zero până în anul 2050. 

ÃŽn scopul unui viitor sustenabil, care are în vedere limitarea încălzirii globale la 1,5° C, McDonald's va continua demersurile de reducere a emisiilor în toate ariile sale de impact, în linie cu obiectivele existente pentru anul 2030 È™i în conformitate cu implementarea celor mai eficiente măsuri stabilite de SBTi. Eforturile consolidate din 2018 È™i până în prezent în această direcÈ›ie au avut ca efect reducerea cu 8,5% a emisiilor absolute ale restaurantelor È™i birourilor È™i o scădere de 5,9% a emisiilor provenite din lanÈ›ul de aprovizionare, comparativ cu anul 2015. 

O lume cu mai puÈ›ine emisii ale gazelor cu efect de seră È™i o temperatură globală constantă ar putea fi o soluÈ›ie la fenomenele metrologice severe care îi afectează pe operatorii de restaurante È™i comunitățile acestora, oferind, astfel, condiÈ›ii mai bune pentru fermierii care muncesc din greu pentru a le oferi clienÈ›ilor restaurantelor preparatele preferate din meniu. 

„Avem oportunitatea È™i responsabilitatea de a contribui în mod semnificativ la gestionarea problemelor care contează cel mai mult în comunități È™i nu există nicio problemă mai stringentă din punct de vedere global È™i totodată local decât protejarea planetei pentru generaÈ›iile viitoare”, a declarat Chris Kempczinski, CEO È™i PreÈ™edinte al McDonald's. „Prin reafirmarea angajamentului nostru la iniÈ›iativa SBTi „Business ambition for 1.5°C”, ajutăm fiecare comunitate în care activăm să atenueze impactul negativ al schimbărilor climatice pentru un viitor sustenabil."


Un angajament pentru „zero emisii de carbon” presupune un sistem de decarbonizare, iar McDonald's lucrează cu echipe specializate, furnizori È™i alÈ›i parteneri pentru a transforma planurile în acÈ›iuni concrete È™i de impact prin:

  • CreÈ™terea reducerii emisiilor provenite din activitățile proprii din restaurante, birouri È™i din achiziÈ›iile lanÈ›ului de aprovizionare, care au în vedere obiectivele STBi (stabilite în 2018 È™i care acoperă emisiile din Domeniile 1, 2 È™i 3). 
  • Dezvoltarea strategiei proprii în acest sens È™i alinierea cu ultimele cercetări climatice pentru menÈ›inerea încălzirii globale la 1.5°C È™i atingerea È›elului de zero emisii până în 2050. 
  • ÃŽncurajarea echipelor McDonald's din întreaga lume de a inova È™i de a implementa soluÈ›ii locale pentru a contribui la dezvoltarea industriei energiei regenerabile, agriculturii regenerative, economiei circulare È™i a ambalajelor sustenabile. 
  • ÃŽmpărtășirea unor perspective care să contribuie la acÈ›iunile SBTi aflate în lucru, pentru a dezvolta noi metode de reducere a amprentei de carbon în silvicultură, agricultură È™i pentru a defini cadrul È™tiinÈ›ific pentru iniÈ›iativa emisii net-zero. Odată finalizate, aceste cadre vor ghida evoluÈ›ia viitoare a obiectivelor existente. 

„McDonald's serveÈ™te È™i livrează mâncarea pentru comunitățile locale din întreaga lume, astfel că are oportunitatea de a-È™i folosi atuurile unice - restaurantele È™i lanÈ›urile sale de aprovizionare - pentru a oferi un exemplu de responsabilitate organizaÈ›ională È™i pentru a inspira alte companii È™i comunități să procedeze la fel. Decizia de a contribui la un viitor cu emisii zero este importantă pentru că va avea rezultate la scară globală È™i va avea amploare pentru COP26, a 26-a conferință ONU privind schimbarea climei, unde avem nevoie de mai multe companii È™i guverne care să ne preia exemplul.”, a declarat Carter Roberts, PreÈ™edinte È™i CEO al World Wildlife Fund (WWF).  

„Pornind de la ultimile descoperiri È™tiinÈ›ifice în privinÈ›a emisiilor agricole, acest acord pregăteÈ™te drumul pe care să îl urmeze alte companii. Nicio companie nu poate rezolva criza climatică de una singură, dar astfel de angajamente care încurajează acÈ›iunile companiilor în acest sens È™i avansul È™tiinÈ›ific pot avea rezultate de durată.”, a concluzionat acesta.

 

De peste 65 de ani, McDonald's È™i-a consolidat poziÈ›ia de lider pe segmentul restaurantelor cu servire rapidă, investind totodată în susÈ›inerea comunităților în care activează. Prin angajamentul asumat de a ajunge la emisii zero până în 2050, compania va contribui la crearea unui sistem alimentar mai sustenabil, care să susÈ›ină fermierii È™i producătorii, prin acÈ›iuni agricole regenerative care să faciliteze regenerarea resurselor naturale È™i a ecosistemelor de care depind comunitățile locale. 

ÃŽn România, McDonald’s se aliniază angajamentului global È™i sub platforma Better M, compania desfășoară o serie de acÈ›iuni ce au ca obiectiv comun înlocuirea ambalajelor de plastic cu variante sustenabile. ÃŽn România, ne aliniem È™i contribuim la angajamentul global ca, până în 2025, produsele destinate clienÈ›ilor din toate restaurantele noastre să fie împachetate în materiale care provin 100% din surse regenerabile, reciclate sau certificate. 

„ÃŽn 2021, am continuat să inovăm în materie de sustenabilitate È™i am introdus noi variante de ambalaje mai bune pentru mediul înconjurător. Local, încurajăm obiectivele globale de a atinge zero emisii de carbon până în anul 2050 È™i suntem pregătiÈ›i să luăm È™i mai multe măsuri pentru protejarea mediului înconjurător. Companiile au devenit mult mai conÈ™tiente de importanÈ›a impactului pe care business-ul îl are într-o comunitate È™i vedem din ce în ce mai multe măsuri luate cu scopul de a crea un viitor mai sustenabil pentru generaÈ›iile următoare È™i ne dorim să fim parte din această schimbare.”, declară Paul Drăgan, Director General Premier Restaurants România. 


Let’s Do It, Romania! organizează Ziua de Curățenie NaÈ›ională 2021

Niciun comentariu

luni, septembrie 13, 2021

[headerImage]

Let’s Do It, Romania! se pregăteÈ™te de cea de-a 8a zi de Curățenie NaÈ›ională, eveniment care anul acesta va avea loc pe 18 septembrie, zi în care voluntarii vor strânge deÈ™eurile din natură.

Tot pe 18 septembrie, 175 de țări din comunitatea Let’s Do It, World se unesc într-o cauză comună: o lume fără deÈ™euri.

Toți cei care locuiesc în județele Alba, Argeș, Bihor, Bistrița Năsăud, Botoșani, Brașov, București/Ilfov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Satu Mare, Suceava, Tulcea, Teleorman, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și vor să contribuie la o țară mai curată, se pot înscrie pe https://membership.letsdoitromania.ro/. De asemenea, contactele echipelor județene pot fi accesate pe https://letsdoitromania.ro/proiecte/ziua-de-curatenie-nationala/

Let’s Do It, Romania! are ca partener principal, ca în fiecare an, Ministerul Mediului, Apelor È™i Pădurilor.

”Ministerul Mediului, Apelor È™i Pădurilor susÈ›ine aceste iniÈ›iative precum Let’s Do It, Romania! care vin în sprijinul protejării mediului înconjurător È™i a respectării acestuia. Demersurile de acest fel sunt un pas către o natură mai curată È™i contribuie la dezvoltarea conÈ™tiinÈ›ei civice a fiecăruia dintre noi. ÃŽnsă aceste acÈ›iuni trebuie susÈ›inute de pachete legislative complexe, care să aducă în prim-plan necesitatea colectării separate È™i a reciclării. ÃŽn acest sens, guvernul a adoptat recent, la propunerea MMAP, OUG privind regimul deÈ™eurilor, care reglementează mult mai clar activitățile de colectare separată a deÈ™eurilor È™i tranziÈ›ia la economia circulară. Totodată, acest act normativ subliniază importanÈ›a colectării separate a deÈ™eurilor reciclabile pe cel puÈ›in patru fracÈ›ii, plus fracÈ›ia pentru deÈ™eurile biodegradabile.”, a declarat Barna Tánczos, Ministrul Medului, Apelor È™i Pădurilor.

Pentru a se asigura că acÈ›iunea se desfășoare în condiÈ›ii de maximă siguranță în contextul pandemiei COVID-19, echipa Let’s Do It, Romania! a discutat cu Ministerul Sănătății, astfel că voluntarii È™i organizatorii Zilei de Curățenie NaÈ›ională trebuie să È›ină cont de următoarele măsuri:

  • Pe toată durata acÈ›iunii voluntarii vor purta măști de protecÈ›ie, astfel încât să le acopere nasul È™i gura;
  • Voluntarii trebuie să aibă soluÈ›ii pentru dezinfectarea mâinilor;
  • Fiecare participant trebuie să păstreze o distanță de cel puÈ›in 1 m față de ceilalÈ›i participanÈ›i
  • Este interzisă organizarea de acÈ›iuni de curățenie în localitățile cu o incidență la 14 zile mai mare de 3/1000 de locuitori.
  • Este interzisă orgzanizarea de acÈ›iuni de curățenie cu mai mult de 100 de participanÈ›i/zona în localitățile cu o incidență la 14 zile mai mică de 3/1000 de locuitori, dar mai mare de 2/1000 de locuitori
  • Este interzisă orgzanizarea de acÈ›iuni de curățenie cu mai mult de 500 de participanÈ›i/zona în localitățile cu o incidență la 14 zile mai mică de 2/1000 de locuitori.

Ziua de Curățenie Națională 2021

”Ne bucurăm să ne putem întâlni din nou cu voluntarii Let’s Do It, Romania! È™i să organizăm Ziua de Curățenie NaÈ›ională, devenită deja tradiÈ›ie, zi în care vom contribui cu toÈ›ii la o È›ară mai curată. Vă aÈ™teptăm să strângem deÈ™eurile din natură È™i să fim cu toÈ›ii parte din schimbare, să vă alăturaÈ›i celor 1.9 milioane de voluntari care au participat până acum la Let’s Do It, Romania!”, a spus Anamaria Hâncu, co-fondator Let’s Do It, Romania!

ÃŽn continuare, Let’s Do It, Romania! îi invită pe cei care doresc să fie parte din schimbare să fie voluntari digitali, adică să marcheze deÈ™eurile pe care le întâlnesc în natură în aplicaÈ›ia TrashOut. Echipa Let’s Do It, Romania! va trimite sesizări autorităților prin platforma 4B, iar în maximum 30 de zile, acestea revin cu un status în ceea ce priveÈ™te zonele respective.

Produsele eco și cele prietenoase cu mediul atrag tot mai mulți consumatori

Niciun comentariu

joi, august 12, 2021


Mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel global au devenit mai interesați de produsele ecologice în timpul pandemiei, iar milenialii sunt cei mai atenți la impactul pe care îl au deciziile lor de cumpărare asupra mediului, arată sondajul PwC Global Consumer Insights Pulse din luna iunie.

Este o schimbare de comportament de durată, produsă pe fondul pandemiei care le-a lăsat oamenilor mai mult timp la dispoziÈ›ie pentru a-È™i analiza modul de viață È™i implicaÈ›iile pe care activitățile lor zilnice, inclusiv cumpărăturile, le au asupra mediului înconjurător. 

Această schimbare se observă dacă ne uităm comparativ la răspunsurile din ediția 2019 a aceluiași sondaj. Înainte de pandemie, doar 35% dintre respondenți alegeau produse sustenabile pentru a proteja mediul înconjurător, 37% căutau produse cu ambalaje prietenoase cu mediul (eco friendly) și 41% evitau folosirea plasticului pe cât posibil. Ediția din acest an arată o creștere între 10 și 20 de puncte procentuale a răspunsurilor afirmative la fiecare dintre aceste întrebări.

ÃŽn timp ce preocuparea pentru mediu a crescut vizibil în rândul milenialilor cu vârste între 27 È™i 32 de ani (circa 60% fiind interesaÈ›i de produse ecologice È™i să cumpere de la companii care protejează mediul), cei din generaÈ›ia Z cu vârste între 23 È™i 26 de ani sunt cei mai sceptici atunci când vine vorba despre sustenabilitate la cumpărături. 

DiferenÈ›a de comportament dintre aceste generaÈ›ii ar putea fi explicată de percepÈ›ia celor mai tineri că este mai costisitor sau mai dificil să cumperi produse bio, sănătoase È™i cu un impact minim asupra mediului. Cei mai interesaÈ›i de transparenÈ›a trasabilității È™i a originii unui produs sunt milenialii “maturi”, cu vârste cuprinse între 33 È™i 36 de ani, aproape două treimi vrând să cunoască astfel de informaÈ›ii.

Deși eco consumerismul este în mod clar în creștere, sondajul relevă că unii consumatori sunt sceptici și nu cunosc sau nu cred în conceptul de cumpărături sustenabile invocând prețul mare, calitatea îndoielnică, disponibilitatea limitată sau lipsa timpului pentru a le căuta.

În concluzie, sondajul arată că producătorii și retailerii nu ar trebui să supraestimeze această tendință. Deși mai mulți consumatori spun că sunt interesați de sustenabilitate, datele indică faptul că generația Z, în special, ar putea avea mai degrabă opinii favorabile mediului care de multe ori nu se traduc în cheltuieli pentru produse eco sau bio. Pe măsură ce companiile vor continua însă să ofere opțiuni eco și bio mai accesibile și mai practice, este posibil ca aspirația consumatorilor să se transforme în acțiune.

de Ruxandra Târlescu, Partener PwC România.


Oracle se angajează să-și alimenteze operațiunile globale cu energie regenerabilă până în 2025

Niciun comentariu

marți, iunie 29, 2021


Oracle și-a extins angajamentul față de mediul înconjurător prin obiectivul de a-și alimenta operațiunile globale, atât în unități cât și în cloud, cu energie 100% regenerabilă până în 2025.

„Acest obiectiv este un pas important către un viitor mai sustenabil. Oracle contribuie la protejarea mediului înconjurător prin furnizarea de tehnologie care le permite clienÈ›ilor să-È™i reducă amprenta de carbon. Totodată, acest nou obiectiv reflectă È™i valorile comune ale clienÈ›ilor, partenerilor È™i investitorilor noÈ™tri.” - a declarat Safra Catz, Director Executiv Oracle

Cel mai recent obiectiv în materie de energie regenerabilă se bazează pe prioritățile existente de durabilitate:

  • Cloud curat: Oracle își păstrează obiectivul de a utiliza 100% energie regenerabilă în toate regiunile Oracle Cloud de nouă generaÈ›ie până în 2025.
  • Reciclarea hardware-ului: Continuând eforturile de reducere a deÈ™eurilor electronice, în anul fiscal 2020, Oracle a colectat peste 1.000 de tone de hardware-uri vechi, dintre care 99,6% au fost fie refolosite, fie reciclate.
  • Reducerea deÈ™eurilor: Din 2015, Oracle a redus cantitatea de deÈ™euri trimisă la depozitele de deÈ™euri cu 25% pe metru pătrat.
  • Aprovizionare responsabilă: Până în 2025, Oracle se aÈ™teaptă ca 100% dintre furnizorii săi principali să aibă în vigoare un program de mediu la zi.



Regiunile Cloud Oracle din Europa sunt deja alimentate cu energie 100% regenerabilă, precum și alte 51 de birouri Oracle din întreaga lume.

„Energia regenerabilă este esenÈ›ială pentru combaterea schimbărilor climatice È™i pentru obÈ›inerea unui viitor mai curat È™i ecologic”. „Angajamentul ambiÈ›ios al Oracle asigură accelerarea obÈ›inerii un viitor mai sustenabil È™i va inspira È™i alte companii din întreaga lume să fie mai ecologice.” a declarat Kwasi Kwarteng, Secretarul britanic pentru Afaceri È™i Energie. 

„Grupul Telenor a stabilit recent obiective bazate pe È™tiință pentru a reduce propriile emisii cu 57% până în 2030. Un alt aspect este colaborarea cu furnizori pentru a reduce È™i emisiile din lanÈ›ul nostru de aprovizionare. Pentru noi este esenÈ›ial ca furnizorii noÈ™tri să împărtășească aceleaÈ™i angajamente, aÈ™a că suntem bucuroÈ™i să vedem că Oracle È™i-a setat obiectivul de a-È™i alimenta operaÈ›iunile 100% cu energie regenerabilă până în 2025 ”, a declarat Cecilie Heuch, VicepreÈ™edinte È™i Director Resurse Umane È™i Sustenabilitate al Telenor Group .


Mai multe detalii referitoare la acțiunile sustenabile ale Oracle pot fi găsite în Raportul Corporate Citizenship

Translate

Citește-ne și pe Google News

litera.ro
Nu pierde
© all rights reserved
made with by templateszoo